Ghidul spiritual, un personaj luminos din viaţa mea

Viaţa fiecăruia dintre noi este o şansă unică şi inconfundabilă. De-a lungul unei vieţi poţi avea întâlniri nenumărate pe care le poţi plasa într-un mod sau altul pe drumul devenirii sau pe care le poţi trece cu vederea. Dintre darurile nenumărate care mi-au fost oferite în această viată a fost şi această întâlnire a mea cu un PERSONAJ LUMINOS, aşa cum Îl simt în adâncul fiinţei mele prin ceea ce mi-a oferit generos în toate.
 
La fiecare întâlnire simţeam nevoia să-L îmbrăţişez, să-L ocrotesc de brutalitatea vieţii de fiecare zi. În acelaşi timp însă simţeam un fior de respect. Vorbeşte întotdeauna în cunoştinţă de cauză sau nu vorbeşte. Mi se părea că nu-i nimic de făcut. Şi totuşi este. Să încerc să fiu şi eu ca El ca să nu existe prea mult întuneric în jurul nostru. După fiecare întâlnire mă încerca un fel de vertij. Cu siguranţă El îl provoca, calculat deşi cu tremurul unei emoţii fraterne, grijuliu stăpânită.
 
Aveam după fiecare întâlnire senzaţia că mă aflu în faţa unei ferestre prin care pătrunde o lumină puternică, matinală. După fiecare întâlnire se resorbea cu aceeaşi discreţie cu care se strecoară zilnic prin mulţime. Devotamentul său faţă de învăţătura aleasă, ca şi capacitatea ieşită din comun de a interpreta şi integra în construcţii sintetice mii de informaţii îi sunt răsplătite de respectul cunoscătorilor. Îmi transmitea prin vorbă, generos, ideea democraţiei şi harul libertăţii, cunoaşterii şi inteligenţei. O fiinţă pe care biologia o aşează, omeneşte vorbind, în mijlocul atracţiei absolute.
 
Prezenţa Lui, fie şi de scurtă durată, îmi deschidea mereu drumul spre marea bibliotecă a tuturor timpurilor. Nu vedea în munca Lui uriaşă nici un merit special. Un înţelept care poate vorbi cu simplitate despre orice. Întotdeauna îmi vorbea cu o seriozitate sfătoasă din care nu lipsea simţul umorului. Îmi insufla mereu încrederea fără margini ce stă în puterea omului de a cunoaşte şi stăpâni lumea. Îl însoţeşte mereu modestia omului onest care nu poate spune altceva decât ceea ce poate vedea sau înţelege.
 

M-a învăţat să respir firesc, cu îngerii laolaltă, în aşa fel ca să nu fiu rănită şi să nu rănesc. M-a învăţat că adevărata ştiinţă este doar neînţeleasă sau repudiată, fără argumente, de neaveniţi. Şi mai presus de orice mi-a dăruit cărţi care m-au marcat. Marcat este puţin spus deoarece fiecare dintre ele înseamnă evoluţia spiritului meu. Cărţile Sale, nu numai că reconstituie frumuseţea acestei lumi, dar îi şi infuzează un fluid misterios, dându-i un surplus de viaţă.
 
Orice carte a Sa este o poveste frumoasă, o experienţă unică, în care autenticitatea joacă primul rol. Orice carte a Sa este pentru mine un moment de graţie, o conjunctură extraordinară prin care de fiecare dată ne întâlnim, întâlnire excepţională care se transformă în regulă. Nici o carte nu seamănă cu alta. Orice lectură mă provoacă, mă face să văd altfel, rupe barierele comodităţii şi ale prejudecăţilor. Ca cititor mă simt flatată văzând că mă tratează ca pe un prieten inteligent, că îmi propune o complicitate şi, drept urmare, îl simpatizez spontan. Apariţia fiecăreia din cărţile Sale constituie pentru mine o minunată surpriză şi numai la o recapitulare a tuturor pot vedea o unitate de sens.
 
Întâlnirile noastre atârnă greu în biografia mea deoarece mă angajează într-o luptă neobosită împotriva orgoliului şi a lenei. Ele nu presupun o alternativă la existenţă, cât o curăţă de conformisme, o restituie sufletului din adâncuri, autenticităţii sale mirifice. Îmi dăruieşte mereu purificatoarea feerie a magnificului. Adeseori spunea ceva şi mă îndemna să mă gândesc, aparent, la cu totul altceva. Şi aceasta fără să-mi pună  nici o clipă la îndoială capacitatea de a înţelege. Se exprima lapidar, operativ, cu o vizibilă încredere în succesul comunicării.
 
Prin încrederea pe care mi-o arată, El mă obligă la o anumită perspectivă şi, într-adevăr, din această perspectivă văd farmecul şi descopăr discreta aură de spiritualitate a comportamentului Său, sensibilitatea unei părţi de lume necunoscută încă. Cultivă un joc al jocului, dominat de o blajină luciditate,  pătruns de o umanitate afectivă şi senzuală, euforizantă, care nu poate fi eclipsată de neînduplecaţii torţionari ai clişeelor. Sub pavăza discursului nonconformist, rebel, El reconstituie textura vitală a lumii.
 
Nu există nimic în El care să nu fi existat pretutindeni în această solitară lume a contradicţiilor. Mi-a transmis revolta împotriva artificializării existenţei, a rutinei şi ipocriziei. Înverşunarea Sa este mai curând tandră specifică unui anahoret al dreptei credinţe. Dacă vorbeşte sau tace o face cu aceeaşi pasiune, cu aceeaşi dăruire pe care o are pentru neant. În preajma Lui înţeleg că fiecare om care se iubeşte îşi are cerurile şi abisurile proprii. Pot înţelege cum cel mai mare orgoliu se confundă cu cea mai mare umilinţă.
 

Poate fi El însuşi înainte de ar fi oricine. Arareori Îl simt trist, de o tristeţe adâncă, vizibilă, pe care nu şi-o poate reprima şi care adună parcă în ea o mare parte din melancolia lumii. Mă tem atunci şi rămân asemeni cu privitul după stele căzătoare. Nutreşte vizibil nostalgia unei lumi în care opiniile să fie libere, iar inteligenţa să se dezvolte nestingherit. Dorinţe himerice pe care îndrăzneşte să le formuleze cu un ciudat amestec de curaj şi umilinţă.
 
Bucuriile şi desfătările Lui sunt altele decăt cele banale, care pe atâţia alţii îi acaparează sau îi confiscă. Glumeşte şi gustă glumele altora. Un povestitor pe care nu te saturi să-L asculţi.  Ochii lui par închişi pentru lumea fenomenală, adică pentru lumea aparenţelor, în schimb, vede lumea frumuseţilor eterne, lumea ideilor. Mi-a dăruit cu fiecare întâlnire, oriunde s-ar fi petrecut aceasta, capacitatea de a înţelege realitatea în sine, de a contempla frumosul, capacitatea de a vedea şi transpune în cântec universul frumuseţilor inteligibile, lumea cea gândită. Căci lumea cea gândită pentru El are fiinţă.
 
Are cultul prieteniei, al onoarei, al loialităţii. Mi-a oferit certitudinea că niciodată soarta nu a lucrat mai nerăbdător şi mai vizibil în favoarea unei învăţături ce trebuia să iasă la lumină, pentru a ne împlini spiritual şi a deveni o idee mai bogaţi. Generos şi bun, de o nemărginită sensibilitate şi delicateţe, ne restituie toată iubirea acestei lumi. Nu m-a lăsat să mă cheltui în deznădejde, fiindcă nu înţelegeam şi m-a ajutat mereu să înfrunt realitatea.
 
Îl simt ca practicant de zi şi de noapte al rugăciunii, liturghisind o viaţă întreagă cu inima la cer şi cu râvnă în răbdarea de a nu se supăra pe lumea atât de puţin atentă la cerinţele sale. Mereu cu inima la cer, de unde aşteaptă să i se înmulţească râvna şi răbdarea, dar şi la oamenii şovăielnici şi neştiutori, atinşi de restrişti cărora singuri nu le-ar fi găsit răspuns şi dezlegare. Ştie, dar parcă nu ar avea sporul dorit în păstrarea întreagă a ceea ce ştie, dacă nu dăruieşte şi celorlalţi.
 

Un OM care-mi vorbeşte oriunde ar fi, cu voce şoptită şi-mi spune lucruri uluitoare. Este nu numai un OM fermecător şi fascinant, ci şi o fiinţă perseverentă, care funcţionează după propriile reguli. Este atât de sensibil la dezamăgirile şi frustrările altora, încât pentru a le stinge, face adeseori lucruri contra propriei sale persoane. Are un farmec enorm care se exercită asupra tuturor, şi un surâs care-i transfigurează faţa, scoţându-i pe neaşteptate la suprafaţă trăsăturile de om tânăr. 
 
Nu spun mare, nu spun citit, spun doar iubit, pentru că acest epitet defineşte cel mai bine relaţia lui cu ceilalţi. Acum Îl atrag irezistibil toate punctele globului unde se petrece ceva, unde oamenii în suferinţă emit chemări în cele patru vânturi, cu speranţa că-i va auzi. Şi doar El îi aude. Şi atunci sare în ajutorul lor indiferent unde se petrece şi cu cine.
 
Întâlnirile cu El nu mai reprezintă pentru mine astăzi locuri, ci peisaje de vis.  Căldura şi protecţia lui directă s-au depărtat pentru o perioadă, dar mă consolează spiritul său cum altul nu voi mai avea. Mă asigură în orice moment că CINEVA îmi veghează paşii ca neasemuită răsplată pentru bunătatea şi generozitatea LUI în lunga aventură a cunoaşterii. Mă fascinează cu rămânerea temeinică, într-o sumă impresionantă a tuturor lucrurilor pe care trebuia să le aibă în vedere. Transformă o învăţătură în cel mai sigur barometru pentru măsurarea faptelor umane. Aceeaşi învăţătură care, încăpută pe mâna unui obtuz ori mediocru, s-ar transforma în ceva plictisitor, în mâna lui devine făclie în noapte.
 
Chiar şi acum, când pleacă din visele mele, îmi pare rău, aş vrea să mai zăbovească, să mă mai încânte cu ceea ce povesteşte şi cu umorul Său. Văd în drumul LUI periplul unei fiinţe pe care martiriul o transformă într-un sfânt. Rareori sintagma  FIUL OMULUI în ceea ce are ea mai umil şi mai disperat, a căpătat o întrupare de asemenea pregnanţă ca în acest PERSONAJ LUMINOS din viaţa mea. Ca să-mi dau seama cât înseamnă, pot doar să-mi închipui o clipă că nu L-aş avea. Cât mi-ar lipsi mâinile Lui tandre care să mă călăuzească ! ÎI mulţumesc în fiecare clipă pentru că suntem împreună.
 
Cu recunoştinţă nemărginită Ghidului meu spiritual GRIEG,
Margareta Cojan, practicant yoga de 15 ani la Şcoala de Yoga Integrală, fondată de Gregorian Bivolaru, în cadrul MISA, România, Profesor Universitar Dr. la Facultatea de Electrotehnică Iaşi
 
 

*****
Trimite-ne şi tu relatări despre trăirile tale spirituale pe adresa

redactie@yogaesoteric.net

.  Cele mai frumoase scrisori de la cititori vor fi publicate pe site-ul nostru, iar relatările spirituale extraordinare vor fi premiate.

 

yogaesoteric
31 octombrie 2006

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More