Biotehnologia modernă ameninţă tradiţia agricolă a continentului sud-american
de Alin Toader
În istoria umanităţii, agricultura a slujit în primul rând la menţinerea vieţii şi bunăstării oamenilor. Odată cu apariţia biotehnologiei moderne, care presupune unele intervenţii chimice şi genetice care denaturează aproape total valoarea tradiţională şi nutriţională a hranei naturale, cultivarea diferitelor legume şi fructe are ca scop obţinerea de profit. Ignorând riscurile reale pe care biotehnologia modernă le prezintă în ceea ce priveşte sănătatea umană şi biodiversitatea, corporaţiile biotehnologice vor să obţină monopolul global asupra hranei, prin cultivarea şi comercializarea seminţelor transgenice (modificate genetic).
Chiar dacă marile corporaţii biotehnologice nu prezintă niciodată efectele reale ale OMG (organisme modificate genetic) asupra mediului înconjurător şi asupra sănătăţii umane, există deja la ora actuală unele studii ştiinţifice care demonstrează un pericol evident al apariţiei unor boli degenerative, precum şi a cancerului pe care OMG le pot cauza.
Dincolo de ameninţările pe care biotehnologia le prezintă atât pentru sănătatea umană cât şi pentru agricultura tradiţională, ea este foarte profitabilă pentru afaceriştii şi comercianţii lipsiţi de scrupule care cu scopul cultivării şi comercializării produselor OMG, nu se dau în lături de a trece peste legislaţia existentă în unele ţări împotriva culturilor transgenice.
Amintim aici cazul a două state din America de Sud, Ecuador şi al Peru, a căror agriculturi, deşi legislaţia lor interzice cultivarea şi comerţul cu alimente modificate genetic, totuşi sunt departe de a fi în afara presiunilor şi manipulărilor corporaţiilor biotehnologice.
Porumbul şi cartofii sud americani, în vizorul Monsanto
Monopolul asupra agriculturii din America de Sud este o ţintă importantă în vederea obţinerii controlului total asupra hranei globale pe care o au în vedere corporaţii biotehnologice precum Monsanto.
Unul dintre modurile insidioase prin care companii precum Monsanto îşi măresc profiturile este prin contaminarea rapidă a culturilor tradiţionale, care apoi devin dependente de seminţele OMG.
Sunt cunoscute în această direcţie numeroase cazuri în care fermieri care cultivau tradiţional, au fost daţi în judecată după contaminarea neintenţionată cu OMG şi apoi forţaţi să plătească despăgubiri şi să devină dependenţi de seminţele furnizate de Monsanto. Un documentar cutremurător despre politica imorală condusă de către Monsanto care reprezintă totodată un studiu amănunţit al pericolelor biotehnologiei, este filmul documentar „Lumea văzută prin ochii corporaţiei Monsanto”, lansat în ianuarie 2008 de jurnalista franceză Marie Monique Robin.
Având în vedere că porumbul şi cartoful sunt unele dintre principalele alimente OMG ale căror seminţe sunt comercializate de Monsanto, nu este de mirare că această corporaţie globală vrea să se infiltreze insidios în cadrul sectorului agriculturii din America de Sud.
Mexic, Peru şi Ecuador sunt ţări cu o veche tradiţie agricolă, cu o bogată biodiversitate, unde au fost cultivate de mai multe secole sute de soiuri de porumb şi cartofi.
Din cauza faptului că politicienii mexicani au permis cultivarea porumbului folosind seminţe modificate genetic, s-a ajuns la contaminarea ilegală cu OMG a culturilor şi varietăţilor autohtone, aceasta constituind o pierdere tragică a moştenirii agricole din Mexic, peste 80% din soiurile de porumb tradiţional fiind definitiv distruse.
Deoarece prin lege Ecuador şi Peru sunt protejate de „invazia seminţelor” OMG, aceasta a ajutat până în prezent ca cele două ţări să îşi păstreze biodiversitatea. Totuşi, cercetări mai amanunţite artată că afacerea OMG este activă în cele două ţări.
Ecuador şi Peru sunt printre puţinele ţări de pe continentul sud-american care au adoptat legislaţii împotriva OMG şi care duc o politică destul de strictă cu privire la culturile transgenice. Totuşi, deşi pe hârtie comerţul şi cultivarea OMG sunt vehement interzise, din păcate, de multe ori aceste legi sunt încălcate.
În cazul în care culturile tradiţionale de porumb şi cartofi din Peru şi Ecuador ar fi contaminate cu OMG, s-ar pierde astfel pentru totdeauna atât moştenirea strămoşilor incaşi ai peruanilor şi ecuadorienilor de astăzi, cât şi independenţa micilor producători şi fermieri.
Cetăţenii ecuadorieni nu sunt de acord cu OMG
În anul 2008, Ecuador a devenit prima ţară din America Latină care a interzis prin Constituţie seminţele şi culturile OMG.
Cităm din Constituţia în vigoare a Ecuadorului: „Suveranitatea asupra hranei este obligaţia Statului. Ea este construită prin încurajarea diversităţii şi introducerea unor tehnologii care să nu prezinte niciun pericol pentru mediul înconjurător, prin producţia agricolă organică, promovând conservarea şi regenerarea agrobiodiversităţii şi a înţelepciunii ancenstrale care o însoţeşte şi deasemenea prin folosirea, conservarea şi schimbul liber de seminţe”.(Art. 281. 3 and 6)
În anii care au urmat deciziei constituţionale împotriva culturilor transgenice, industria biotehnologică a desfăşurat un lobby intens pentru ca Ecuadorul să accepte cultivarea, consumul şi comercializarea de OMG.
Deşi interzis în scris, importul alimentelor care conţin OMG precum şi a soiei modificate genetic şi a uleiului de soia transgenică a continuat să fie realizat pe teritoriul Ecuadorului, din unele considerente economice.
Spre şocul a milioane de ecuadorieni, în toamna anului 2012, preşedintele Rafael Correa a declarat într-un interviu pentru canalul autohton Gamma Tv că partea din Constituţie care se referă la interzicerea OMG este o greşeală, afirmând că îşi doreşte o revizuire a legii în privinţa culturilor modificate genetic.
Introducerea culturilor OMG în Ecuador ar slăbi în mod îngrijorător controlul acestei ţări sud-americane asupra sistemului de seminţe şi asupra agrobiodiversităţii. Deasemenea, culturile transgenetice ar ameninţa serios pieţele de desfacere naţionale şi internaţionale ale Ecuadorului, care reprezintă o mare parte din economia acestei ţări. În ciuda acestor riscuri majore, Ambasada SUA din Quito (capitala Ecuadorului) a lansat un proiect care prevede aducerea unor oameni de ştiinţă în Ecuador pentru a-i „educa” pe ecuadorieni cu privire la beneficiile OMG precum şi pentru a face lobby în vederea schimbării Constituţiei cu privire la OMG.
Eforturile Guvernului SUA pentru a promova industria biotehnologică au fost dezvăluite de către Wikileaks, făcându-se astfel public faptul că o parte din impozitele americane sunt utilizate pentru subminarea Constituţiei ecuadoriene cu privire la OMG.
Populaţia indigenă din Ecuador a reacţionat vehement la manevrele manipulatoare ale industriei biotehnologice. La sfârşitul anului 2012, Consiliul Adunării Naţionale Interculturale cu Privire la Suveranitatea Hranei a pus bazele Legii Agricole a Biodiversităţii. Proiectul propune crearea Sistemului Naţional al unui Ecuador Liber de Culturi şi Seminţe Transgenice, sistem care va opera prin controale vamale în porturi şi aeroporturi pentru a prevede şi a împiedica intrarea în ţară a oricărui tip de OMG, fie ele seminţe sau produse care conţin elemente transgenice.
Peru luptă împotriva OMG
În decembrie 2012, guvernul peruan a adoptat o lege menită să interzică cultivarea recoltelor modificate genetic pe teritoriul ţării, pentru o perioadă de zece ani.
Oameni de ştiinţă, fermieri, patroni de restaurante şi politicieni s-au unit în efortul comun de a proteja bogata biodiversitate a culturilor tradiţionale peruane.
Peru a refuzat categoric cultivarea hranei modifcate genetic în limitele graniţelor sale, unii cercetători peruani cerând studierea amănunţită a pericolelor potenţiale asupra sănătăţii umane şi asupra mediului înconjurător, pe care recoltele modificate genetic le-ar putea prezenta.
„Până la urmă, această lege nu este «împotriva» la nimic”, a spus Antonietta Guttierez, biolog de la Universitatea Agrară Naţională, referindu-se la interzicerea culturilor modificate genetic. „Aceasta este o lege care favorizează biosecuritatea. Ea se bazează pe ideea că ar trebui să existe un mod responsabil de a folosi tehnologia care să ne ajute să dezvoltăm resursele de care dispunem şi în acelaşi timp să nu distrugă ceea ce deja avem.”
Fostul preşedinte Alan Garcia care a pierdut alegerile electorale în anul 2011, a fost la un pas de a permite cultivarea seminţelor OMG, în urma lobby-ului intens desfăşurat de reprezentanţii industriei biotehnologice. Împotriva intenţiilor acestuia s-au ridicat unii dintre cei mai apreciaţi experţi gastronomi din Peru (profesie extrem de apreciată de peruani).
Ei au avertizat asupra faptului că OMG vor denatura şi vor distruge diversitatea culturilor tradiţionale precum şi exportul de produse organice peruane.
În loc de a sprijini culturile transgenice, reprezentanţii Mişcării Gastronomice din Peru au militat intens pentru susţinerea activă a micilor producători şi fermieri care să continue să producă o mare varietate de culturi tradiţionale, naturale şi de asemenea au subliniat importanţa conştientizării faptului că ţăranii şi fermierii sunt păstrătorii bogatului rezervor genetic agrobiologic al Perului.
„Există un mare număr de plante în Peru cu o mare varietate de propietăţi de care încă nu suntem pe deplin conştienţi şi astfel nu ne putem bucura din plin de efectele lor, deşi, în trecut poporul peruan a fost expert în acest domeniu şi are potenţialul de a fi din nou. Ceea ce ar trebui să facem acum este cercetarea şi salvarea acestor plante. Într-o ţară cu o biodiversitatea atât de mare ca a noastră, culturile transgenice nu au niciun rost.” a declarat Pedro Miguel Schiaffino, unul dintre cei mai apreciaţi experţi gastronomi din Lima (capitala Perului) într-un interviu pentru GlobalPost.
În ciuda opoziţiei uriaşe pe care culturile transgenice au întâmpinat-o în Peru, totuşi, la începutul anului 2013, agenţia de ştiri Radio Programas del Peru a dat publicităţii o ştire prin care era anunţată crearea unui soi de cartof OMG de către Institutul de Biotehnologie şi Inginerie Genetică din cadrul Universităţii Naţionale de Centru din Peru (UNCP) .
Comunităţile de fermieri indigeni au răspuns imediat, trimiţând o scrisoare deschisă către Oficiul pentru Evaluarea şi Controlul Mediului Înconjurător, agenţia care se ocupă cu monitorizarea şi aplicarea regularizărilor. Fermierii au cerut cercetarea imediată şi sancţionarea corespunzătoare a unei astfel de ofense aduse împotriva culturilor tradiţionale.
„Suntem şi vom fi mereu în gardă cu privire la încălcările moratoriului şi vom continua să apărăm integritatea culturilor noastre şi a Mamei Terra” a afirmat Ricardo Pacco, liderul comunităţilor din cadrul Potato Park (Parcul Cartofului).
„Persoane ca acestea, care spun că sunt oameni de ştiinţă şi vor să ne dea seminţe mai bune, sunt mânate de scopuri egoiste. Astfel de persoane ajută marile corporaţii să îşi mărească profiturile deja uriaşe şi distrug biodiversitatea naţională şi economia fermierilor autohtoni care depinde în mare măsură de diversitatea culturilor tradiţionale” a mai adăugat Pacco.
„Fermierii peruani trebuie să devină din ce în ce mai vigilenţi şi activi în cererile lor pentru ca regularizările să fie aplicate şi tot ei trebuie să supravegheze evoluţia lucrurilor şi eventualele încercări de introducere în Peru a OMG ” a spus Lino Mamani, directorul Băncii de Gene a Potato Park.
Potato Park conţie 1436 de varietăţi ale cartofului autohton, aceasta fiind cea mai mare colecţie „vie” de cartofi tradiţionali din lume. Referindu-se la agrobiodiversitatea care este protejată în cadrul Poatato Park, Mamani a afirmat: „Aceasta este moştenirea noastră cea mai preţioasă. Prin continuarea cultivării acestor plante în mod organic şi adaptându-le pentru viitor noi valorificăm la maxim potenţialul ţării noastre ca un centru al originii recoltelor. Pentru noi, riscul de contaminare al culturilor noastre cu gene OMG înseamnă totodată riscul de a pierde ceea ce considerăm noi a fi una dintre minunile lumii”.
Biotehnologia modernă este introdusă în mod abuziv, în cadrul agriculturii sud-americane
Dincolo de opoziţia fermă şi măsurile imediate luate de unele ţări precum Peru şi Ecuador, împotriva OMG, biodiversitatea din America Latină este serios ameninţată de monopolul culturilor transgenice.
Lupta între bine şi rău este foarte strânsă în ceea ce priveşte obţinerea controlului asupra agriculturii din America Latină, iar rezultatele a ceea ce se petrece în prezent se vor cunoaşte abia peste zeci de ani, atunci când va fi prea târziu să se mai poată face ceva împotriva monopolului forţat asupra hranei mondiale al unor corporaţii biotehnologice precum Monsanto.
Ţări cu o suprafaţă întinsă cum ar fi Argentina sau Brazilia care luate împreună constiuie aproape trei sferturi din continentul sud-american, duc o politică destul de permisivă în ceea ce priveşte culturile transgenice. Alături de Statele Unite, America Latină are cele mai vaste întinderi de teren cultivate cu seminţe OMG. Argentina, Brazilia şi Paraguay au împreună peste 65 de milioane de hectare de culturi trangenetice, în principal soia, dar şi porumb.
Unul dintre cazurile tragice de distrugere a tradiţiei agricole şi a biodiversităţii îl reprezintă situaţia în care se află în prezent Argentina, pe teritoriul căreia au fost plantate fără niciun fel de legislaţie sau monitorizare guvernamentală culturi transgenice începând din anul 1996.
Potrivit unui interviu pe care Carlos Vincente – reprezentant al unei companii nonprofit din Argentina care se ocupă cu consilierea micilor fermieri – l-a oferit pentru GlobalPost (companie mondială de ştiri), 60% din întreaga suprafaţă cultivată a Argentinei este în prezent utilizată pentru a creşte soia modificată genetic. Pentru o ţară care a fost denumită în trecut „coşul de pâine al lumii” direcţia biotehnologică pe care a adoptat-o în ultimul timp, reprezintă o rupere brutală de tradiţia agricolă şi afectează într-un mod şocant şi ireversibil biodiversitatea din zonă.
Dincolo de abuzurile şi mârşăviile la care se dedau reprezentanţii industriei biotehnologice, ţări precum Peru şi Ecuador sunt şi rămân un exemplu de curaj şi conştiinţă naţională, iar atitudinea fermă a cetăţenilor peruani şi ecuadorieni poate fi luată drept model de către toate statele lumii care se confruntă cu tentaţia vinderii tezaurului biodiversităţii naţionale pentru îndoielnicele culturi transgenice.
Lupta Perului şi a Ecuadorului împotriva invaziei OMG este o dovadă a faptului că un număr restrâns de oameni care cred cu adevărat în propriile valori, pot reuşi să întârzie şi chiar să oprească manevrele diabolice ale unei corporaţii fără scrupule cum este Monsanto.
Rugăm cititorii noştri să semneze petiţia împotriva criminalelor intenţii ale companiei MONSANTO
Un raport care arată legătura dintre cancer şi cartofii modificaţi genetic este trecut sub tăcere
yogaesoteric
31 mai 2013