O juristă de top, către Curtea Europeană de Justiţie: «Dreptul la intimitatea personală nu este un privilegiu, ci un drept fundamental al omului»

 

„Marea Britanie ar trebui să folosească supravegherea ţintită împotriva terorismului, mai degrabă decât pentru a colecţiona datele personale ale oamenilor, publicate online, deoarece suspecţii terorişti din spatele atrocităţilor recente sunt deja cunoscuţi de poliţie”, a afirmat o specialistă de top în domeniul legislației legată de viaţa privată.

Jurista de la Privacy International, Camilla Graham Wood, a vorbit în faţa Curţii Europene de Justiţie (CEJ) în luna aprilie 2016, iar judecătorii europeni vor decide dacă achiziţionarea şi reţinerea „în masă” de informații personale violează drepturile fundamentale ale omului.

Liderul deputaţilor laburişti Tom Watson şi Tory David Davis au reputat o victorie pe această temă, împotriva guvernului englez, la Înalta Curte din Marea Britanie, în 2015. Ei au argumentat faptul că legea pentru Reţinerea de Date şi Puterea de Investigare (DRIPA) din 2014 permite poliţiei şi serviciilor secrete să nesocotească intimitatea cui doresc, fără să existe limite adecvate de respectare a vieţii private. În Marea Britanie, legislaţia forţează firmele de telefonie şi pe cele care furnizează servicii de internet să stocheze date ale comunicărilor pentru un an, şi reglementează modul în care serviciile secrete şi poliţia le pot utiliza. Înalta Curte a hotărât că legislaţia este „necorespunzătoare cu legea Uniunii Europene”. Această decizie este discutată în prezent la Curtea Europeană de Justiţie.

Pe 12 aprilie 2016, CEJ a găzduit o audiere de urgenţă despre legea DRIPA. Avocatul general, de origine daneză, Claus Christian Gulmann, care răspunde de acest caz, a declarat că nu va formula concluzia sa până la jumătatea lunii iulie, iar o decizie completă a CEJ nu se asteaptă mai devreme de câteva luni după aceasta. De asemenea, CEJ aşteaptă şi rezultatele referendumului european din Marea Britanie, care va alea loc în iunie 2016.

Într-un interviu, Graham Wood a spus că viaţa privată nu este un privilegiu, ci „un drept uman fundamental”. „Faptul în sine de a reţine în masă date la modul general violează dreptul la viaţă privată a fiinţelor umane. Faptul în sine de a reţine date va afecta modul în care oamenii comunică, având impact asupra comportamentului privat”, a spus ea.
„Dacă interceptarea în masă, fără limite de siguranţă, a datelor comunicărilor este considerată acceptabilă, aceasta este o încălcare a intimităţii în Europa dar nu este sfârşitul intimităţii aşa cum o cunoaştem. Marea Britanie ia în considerare Legea pentru Puterea de Investigare şi este vital ca Parlamentul să ia în serios riscurile interceptărilor în masă.”

Audierea de la Curtea Europeană de Justiție va avea o influență semnificativă asupra a ceea ce britanicii au numit „Carta Băgăcioșilor”.

Ca parte din legea propusă, Secretarul de Stat Theresa May vrea să folosească dispozitivele de urmărire existente, să obţină acces la datele cetăţenilor şi să le păstreze. S-a sugerat că hotărârea CEJ va afecta semnificativ aceste planuri care, aşa cum pretinde guvernul britanic, vizează terorismul şi crima organizată.

Privacy International este una dintre organizațiile care consideră că această lege merge mult prea departe. Graham Wood, care anterior a reprezentat victime ale traficului de persoane şi persoane care cereau azil politic, a spus că explicaţia pentru o supraveghere crescută „nu este susţinută de dovezi”.

„Ar fi mult mai eficient să se folosească supravegherea ţintită pentru abordarea terorismului şi crima organizată. Aşa cum am văzut la recentele atrocităţi, teroriştii suspecţi sunt cunoscuţi de poliţie”, a spus ea.

„Nu este eficient ca autorităţile să înoate în date stocate şi să susţină că aceasta este necesar pentru combaterea terorismului fără să arate dovezi”, a mai adăugat Graham Wood, argumentând că „subminează argumentele efective pentru necesitatea acestor puteri”.

Experta în domeniul legislației legată de viaţa privată a sugerat, de asemenea, că autorităţile ar trebui să ceară datele cetăţenilor numai după o anchetă adecvată sau în urma altor proceduri care indică necesitatea acestui lucru.


Citiţi şi:

Supravegherea în masă şi modelarea comportamentului în era digitală. Ce se mai poate face?

Supravegherea globală a populaţiei, armă redutabilă a francmasoneriei mondiale, în cârdăşie cu aşa-zişii «iluminaţi»… (I)
Un raport destinat preşedintelui SUA arată că «supravegherea în masă a populaţiei nu are niciun efect în detectarea teroriştilor»

 

yogaesoteric
15 mai 2016

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More