Acoperiții din presă (I)
Liviu Mihaiu
Povestea mea cu jurnaliştii acoperiţi e veche şi începe de dinainte de primul meu articol din 2011 despre invazia misterilor Smith. Începe din redacţia Academiei Caţavencu (AC). Acolo am văzut ce înseamnă un singur măr stricat pentru viaţa unei „comunităţi de informaţii”, cum e Presa. Iar AC a fost primul organ de presă care a câştigat la CEDO un proces cu Statul român pentru ascultarea ilegală a ziariştilor din redacţie. Şi primul ziar care a denunţat infiltraţii din redacţie sau pe cei care au fost informatori plătiţi ai Securităţii. Era deceniul anticomunist în care Securitatea era un subiect, iar serviciile în perioada Măgureanu, el însuşi rezident al Securităţii, făceau mineriade şi dădeau jos prim-miniştri. Şi azi e la fel. Numai că azi, foarte puţini ziarişti au curajul şi locul unde pot scrie despre abuzurile poliţiei politice.
Suntem un stat eminamente securistic, atât prin număr, cât şi prin atitudinea societăţii faţă de acest flagel. Există o fascinaţie paralizantă când e vorba de acţiunile serviciilor secrete şi răspunsul pe care elitele îl au la acţiunile lor.
Acum fenomenul apartenenţei la serviciile secrete s-a instalat în mai toată presa, inclusiv la primul meu loc de muncă. O excepţie este şi Radio Guerrilla, un radio care a avut de suferit şi a fost închis doi ani din cauza, ca să vezi, tot a unor acoperiţi, un radio care nu are mogul sau acoperiţi, unde toţi cei care făptuiesc un act jurnalistic au semnat o hârtie prin care îşi declară notarial neapartenenţa la serviciile secrete sub incidenţa a 100.000 de euro despăgubiri.
Când scriam despre invazia securiştilor în statul de drept şi în presă, mulţi mi-au spus că sunt obsedat de securişti pe care-i văd peste tot. E drept, mai sunt ziarişti care confirmă acest aspect.
Chiar „mândria noastră naţională” premiată cu Nobel pentru literatură şi care a avut de-a face cu Securitatea şi consecinţele ei contemporane spunea: „40% dintre cei care se află azi la putere provin din vechea Securitate şi se protejează între ei”– Herta Müller, la Târgul de carte de la Frankfurt în 2009. Iar eu spun că alţii 40% dintre cei care sunt azi la putere sunt din Noua Securitate şi se protejează între ei.
Practic, noi trăim într-un mandarinat al Securităţii. Şi exact ca în anii comunismului, lumea vorbeşte azi pe la colţuri cu telefoanele în celelalte încăperi. Şi nu pentru că ar avea ceva de ascuns cum ne moralizează imbecilitatea propagandistică din presă a Noii Securităţi, ci pentru a vorbi exact ce gândesc, cel mai important lucru când discutăm despre libertatea unui individ.
Primele semne au început deodată prin agresiunea unor ziarişti împotriva mea. Ca om de investigaţii am început „cherchez la femme”, adică mobilul pentru care, de exemplu, o seamă de jurnalişti tot împrăştiau despre mine tot felul de bârfe cu scop depreciativ. Era pe vremea când trusturile mogulilor trebuiau lichidate, cu excepţia celor care se aliniau la politica oficială a statului băsesciano-american.
Ţin minte că la lansarea ziarului Adevărul, preşedintele Băsescu m-a admonestat că sunt „împotriva lui” pe motiv că avusesem într-o emisiune a lui Robert Turcescu opinia contrară întregului val de păreri „anticorupţie”, că preşedintele avea potenţialul unui Putin de Dâmboviţa şi că Justiţia se practică la comanda politico-securistică. Să spui asta în 2006-2007 a fost pentru mine o curată sinucidere.
Iar trusturile Realitatea TV şi Intact au fost atacate, după cum se întrevede azi, cu dovezi şi mărturia fostului comanditar suprem, „predestinate” distrugerii şi trecerii lor cu forţa organelor de forţă în tabăra „soldaţilor Binelui”, cum îi numeau Maior şi Coldea pe acoperiţii din presă. Cu Realitatea TV au reuşit.
Nu o să le dau numele aici. Îi ştiu pe majoritatea. Inclusiv pe acei grei cu care Coldea făcea şedinţe săptămânale de instructaj, acei pe care Dan Andronic îi numea în serialul „Noi suntem Statul. Ziariştii cu epoleţi”, „baterie de analişti”, pe deplin acoperiţi, „printre care şi Ion Cristoiu” şi pe care patronii îi plăteau şi îi plătesc şi azi mai scump, pentru că, deh, ei erau şi în „misiune pentru ţară”. Asta când nu mai pun Nicu Niro, Pescariu, Iordache sau Vanghelie bani la solda lor. În timp ce ei vorbesc intransigent despre corupţie. Confirm ce scrie Dan Andronic în acest serial şi numele date. Ei sunt mult mai mulţi, iar Dan Andronic însuşi a fost unul dintre cei pentru care oameni ai Noii Securităţi l-au sunat pe Cristian Burci pentru a-l lua la Prima TV pentru departamentul de Ştiri. Pentru că lucrurile aşa stăteau în faza în care Statul nu era încă, de sus până jos, al lor.
„Băieţii” există la cel mai înalt nivel al deciziei în toate trusturile de presă. Şi, ca să fie limpede pentru cei care nu înţeleg rostul acestora, sunt noii informatori ai Securităţii. Ba chiar unele televiziuni sunt înfiinţate de oameni ai celui mai puternic serviciu secret din România. Azi ei toarnă în numele valorilor euroatlantice şi ale multiculturalismului. Nici că se poate mai nobil de-atât, nu-i așa!!?
În afară de momentele când primesc ordine să atace vreun duşman al „valorilor”.
Iată un dialog între jurnaliştii Mihai Voinea, Cristian Delcea şi Ion Cristoiu, cel care se declară „comunist” şi care le dădea disidenţilor la Scânteia Tineretului rubrici de defulare la sfatul Securităţii.
Adevărul pe 21 septembrie 2015:
Adevărul:
Aţi avut în redacţie ziarişti asupra cărora aveaţi bănuieli că sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor?
Ion Cristoiu: Sunt sigur că în redacţie am avut mulţi ofiţeri acoperiţi. Mă sunau pe mine „băieţii” şi mă rugau: „Ştiţi, am vrea nu ştiu ce, în cazul cutare să dăm cutare”. Şi eu spuneam: „Păi, nu pot să mă duc la un redactor să-i spun«fă asta!»”. Şi zice: „Spuneţi-i lu’ X”. Şi îi ziceam lui X: „Bă, sună la numărul ăsta!”. „Aha, aha”, răspundea X. Şi suna.
Adevărul:Nu vă temeaţi că aceşti ziarişti acoperiţi pot deturna politica ziarului în funcţie de telefoanele „băieţilor”?
Ion Cristoiu: (…) Sigur că în spatele unei informaţii pe care ţi-o dă cineva se ascunde o manipulare, că urmăreşte ceva. Important este ca acea informaţie să fie corectă.
Adevărul:Nu mai conta cum a fost obţinută.
Ion Cristoiu: Era foarte important ca eu să nu fiu luat prin surprindere.
Ion Cristoiu
Vă prezint „Grila Simptomatologică” pe care eu o folosesc în a depista „alienii” de presă, înainte să verific prin mijloace jurnalistice la unităţi (SRI, SIE, DGIA, DGIPI, SPP, DNA) dacă intrusul este în slujba, nu-i aşa, a Securităţii Naţionale:
1. Sunt foarte agresivi la adresa jurnaliştilor care au alte opinii decât cele oficiale. La această oră există un război fără precedent în istoria postdecembristă, între entităţi de presă. Lor li se datorează.
2. Pentru ei nu există abuzuri ale serviciilor secrete sau ale DNA. Nu există dosare contrafăcute. Ei luptă cu patos revoluţionar pentru curăţirea societăţii de elemente corupte. Nu fac anchete despre asta. Nu scriu despre asta. Nu există abuzurile ale organelor de forţă sau ale protejaţilor lor.
3. Nu comentează niciodată negativ creşterea apocaliptică din ultimii 15 ani a bugetelor serviciilor ce a adus România pe primele locuri în lume la numărul de angajaţi şi bani cheltuiţi pentru securitate pe cap de locuitor.
4. Migrează de la un ziar/TV la altul în funcţie de ordin şi de obedienţa patronatului (vezi trecerea unui contigent de ziarişti de la Evz la RL).
5. Nu folosesc niciodată, nici public, nici în privat, conceptul de „Poliţie Politică”. Ei asta fac, nu jurnalism în slujba agendei cetăţeanului.
6. Sunt adepţii fanatici ai legilor Big Brother şi atacă orice persoană publică care li se opune din motive constituţionale (gen: „drepturile sunt un lux”).
7. Sunt adepţii folosirii tuturor mijloacelor ilegale de a elimina corupţia şi duşmanii aliaţilor noştri strategici.
8. Targetul lor este clasa politică şi în special PSD. Toţi cei care au potenţialul de a încropi cu ruşii fie doar şi o relaţie comercială, sunt duşmanii ţării.
9. Vorbesc despre libertăţile individuale şi constituţionale în genul stahanovist: „Nu ai nimic de ascuns, nu ai nimic de obiectat la ilegalitatea ascultărilor”.
10. Reneagă vehement orice fel de dezvăluire a celor din sistem despre Sistem, după logica sofistic-securistică: „Nu este credibil un om care are dosare” (Fie vorba-ntre noi, 90% dintre dosarele DNA sunt făcute pe denunţurile oamenilor care au dosare).
PS. Ah, uitasem să vă spun că mulţi dintre ei (în special cei pe deplin acoperiţi) primesc leafă de la unităţile angajatoare. Pentru categoriile de rang inferior primesc slujbă după tipicul descris mai sus.
Dragoș Pătraru, realizatorul emisiunii Starea Nației, difuzată de Digi 24, a lansat, în luna mai 2017, o serie de atacuri violente la adresa colegilor săi din televiziune, dar și asupra șefilor trustului RCS&RDS.
„Un subiect ocolit aici, la Digi 24, în ultimele zile. Un subiect tabu! Cum, există așa ceva?! La instituția care stă toată ziua cu dreptatea și cu adevărul în gură?! Un subiect pe care îl abordează unii de dimineața până seara, la alții nu există. Avem de-a face cu un soi de imbecilitate din partea multor jurnaliști, mai ales când vine vorba despre deontologii de serviciu.”, așa și-a început Pătraru partea din emisiune dedicată dezvăluirilor făcute de Antena 3 referitoare la RCS&RDS și la patronul trustului, Zoltan Teszari, alături de unul dintre directori, Ioan Bendei.
„Așadar, despre subiectul pe care oamenii de la Digi 24 nu îl abordează. Pentru că e frică, pentru că e prostie, nu contează. E incredibilă asta. Apar unii cu niște acuzații grave și tu te faci că plouă. Urât e să fii slugă, mă!”, a adăugat Pătraru.
După ce l-a criticat pe Ioan Bendei și a vorbit despre acoperiții din presă și despre cum ar putea fi înscenat dosarul aflat în instanță „șantaj la Antene”, în care fostul CEO al Antena 3, Sorin Alexandrescu a fost condamnat la închisoare, alături de Camelia Voiculescu, chiar pentru șantaj la adresa lui Ioan Bendei, Pătraru și-a continuat atacul la colegii de la Digi 24.
„Și, dacă tot suntem noi cu adevărul aici, la Digi, poate ar trebui să ne povestească despre asta și foștii administratori ai RCS&RDS. Nu așa se procedează în asemenea situații. Nu fugi de subiect, ci îl ataci, cu jurnaliști, cu specialiști, cu toată lumea. Nu ești în slujba lui Bendei sau a RCS&RDS, nu primești un salariu ca să taci. Asta, doar dacă legitimația de jurnalist e o acoperire și nu mai răspunzi în fața publicului, ci în fața…”
Știri pe surse: Digi 24 îl somează pe Dragoș Pătraru: „Îl vom da în judecată”
Dragoș Pătraru
E război total la Digi 24! Totul a pornit de la emisiunea lui Dragoș Pătraru, care spusese, în luna mai 2017, la Digi 24, că postul are jurnaliști acoperiți. Cosmin Prelipceanu, redactor-șef al Digi 24, a declarat că televiziunea se delimitează de declarațiile lui Dragoș Pătraru. În plus, Prelipceanu i-a cerut lui Pătraru să prezinte numele jurnaliștilor acoperiți din televiziune, în caz contrar urmând a fi dat în judecată.
„Suntem siguri că aţi constatat virulenţa cu care, după atacuri la adresa conducerii RCS&RDS, a companiei înseşi, este atacat şi postul nostru de televiziune. Se fac acuzaţii nefondate, care au un scop ascuns ochilor publicului, scopul nu este numit, un scop legat de o cauză în justiţie. În această cauză, atenţie, părţile au fost obligate de instanţă să păstreze secretul dovezilor. Suntem provocaţi să încălcăm această obligaţie. Dar nu o vom încălca. Suntem provocaţi să ne pronunţăm înaintea justiţiei.
Ultima provocare este în mod cert cea a lui Dragoş Pătraru. Întrucât această manipulare a escaladat, – sunt prezentate informaţii fără să fie verificate şi fără să fie cunoscute împrejurările reale în care s-au petrecut faptele şi mai ales, înainte ca autorităţile judiciare să dispună măsurile legale, pentru a se stabili adevărul judiciar, – pentru corecta informare suntem nevoiţi să vă anunţăm că declaraţiile lui Dragoş Pătraru nu reprezintă poziţia postului de ştiri Digi24.
Din respect pentru adevăr şi din dorinţa de a ne păstra neutralitatea într-o chestiune juridică delicată şi complicată, am decis să solicităm tuturor instituţiilor statului implicate, precizări cu privire la evenimentele din ultimele zile. Se conturează deja informaţii şi se nasc foarte multe întrebări. Despre toate, pe îndelete, în zilele următoare. Vrem să ştim în folosul cui este făcută această operaţiune de mistificare a realităţii. Cui serveşte? Influenţarea pieţei de capital este intenţionată? De ce acum toată această operaţiune concertată de ascundere a adevărului? S-au scurs în presă informaţii din dosar? Cine le-a scurs şi în ce scop? Şi încă ceva.
Într-un stil care nu face cinste jurnalismului, jurnalismul ar trebui să se bazeze pe informaţii, nu pe zvonuri, Dragoş Pătraru face o acuzaţie extrem de gravă. El spune că unii dintre jurnaliştii noştri sunt acoperiţi. Îl somăm public pe Dragoş Pătraru să prezinte lista, dacă o are şi dovezile aferente. În cazul în care nu o va face, îl vom da în judecată.”, a amenințat Prelipceanu.
Pagina de media: Dragoș Pătraru, după emisiunea cu cazul Bendei-Intact: „A-ți pune întrebarea ce va spune șeful, te pune în afara interesului public.”
[…]
Interviu cu Dragoș Pătraru
Paginademedia.ro:
De ce această critică?
Dragoș Pătraru: Singura mea problemă cu instituția, cu conducerea, cu unii oameni de acolo este că raportarea lor la public este greșită, iar asta se vede în audiență. Publicul simte.
Paginademedia.ro:
De ce ai abordat subiectul?
Dragoș Pătraru: Mă miră întrebarea asta, mai ales că nu cred că am făcut ceva deosebit. Am discutat despre un subiect fierbinte, real. De ce abordăm subiectul Dragnea seară de seară? Sau Iohannis? Sau PSD? Sau PNL? Pentru că sunt subiecte de interes. Ăsta e un subiect de mare interes public. Vorbim de un mod greșit de raportare la instituții ale statului. Nu putem permite ca niște cetățeni să formeze găști împreună cu instituțiile de forță, împotriva altor cetățeni. E greșit. Trebuie să scăpăm de asta.
Am așteptat câteva zile, să văd dacă se discută ceva, dar am observat că Digi24 se uită în altă parte, mulțumindu-se să difuzeze comunicatele companiei. Ce să facem? Să ne comportăm la fel? N-avem cum, indiferent de consecințe. Eu am o singură înțelegere, dincolo de hârtii. Cu publicul. Asta bate orice contract. Nu putem să ne uităm în altă parte, când apar astfel de subiecte, doar pentru că noi considerăm că suntem de partea bună a forței. Pentru că, după cum vedem zilnic, nu există bine și rău în România. Există rău mai mic sau mai mare și noi ne încăpățânăm să ne îndrăgostim de unul sau de altul.
Paginademedia.ro:
A fost o critică dură. Vorbeai de faptul că „e urât să fii slugă”.
Dragoș Pătraru: Partea cu mentalitatea de slugă se referă la tot ce e în presă, la toți jurnaliștii care își pun întrebarea „ce o să zică șeful”. Dar au fost oameni în Digi24 care ar fi dorit să abordeze subiectul. Nu l-au mai făcut. Să nu fim ipocriți, există acest tip de comportament în toată presa românească. Trebuie să scăpăm de el. La Digi se manifestă mai puțin decât în alte părți, semn că uite, eu fac emisiunea astă seară de seară și nimeni nu mi-a zis niciodată nimic.
Paginademedia.ro:
Care a fost reacția postului?
Dragoș Pătraru: Nu există, la această oră. Sunt pe drum, să văd dacă îmi mai funcționează legitimația la intrare…
Paginademedia.ro:
Te aștepți la o reacție a conducerii?
Dragoș Pătraru: Din start, a-ți pune problema cum va acționa instituția este total greșit. Eu primesc bani pentru un serviciu pe care îl prestez pentru public. Nu sunt plătit să spun ce vrea compania. Ăla e PR, am o diplomă și pentru așa ceva, dar voi anunța când trec dincolo. În presă, nu e ca la fabrica de ciorapi, faci produsul, îți iei banii și pleci. Meseria de jurnalist se face doar în slujba publicului. Iar publicul nu este interesat de opinia instituției care ține contabilitatea activității de jurnalism. Nici eu, ca jurnalist.
A-ți pune problema ce va spune firma te plasează în afara interesului public. De ce? Pentru că pui interesul unei corporații înaintea interesului public. Asta ne afectează pe toți, de 27 de ani. Cea mai mare greșeală a unui jurnalist este să joace în echipa corporațiilor sau în echipa instituțiilor de forță ale statului. În acel moment, încetează să fie jurnalist, de fapt. Jurnalismul este despre a sancționa abuzurile statului și ale corporațiilor asupra cetățenilor. Punct.
Singura întrebare nu este „vai, ce o să zică șeful”, ci „aoleu, ce o să zică publicul”. Dacă ne întrebăm ce zice șeful, nici nu mai putem vedea bine subiectul real în cauză. Din păcate, o fac foarte mulți dintre jurnaliști.
Întrebarea aceasta „ce o să zică șeful”, care ar trebui să dispară, e foarte, foarte înfiptă în mentalul jurnaliștilor. Orice jurnalist își ia câtă libertate dorește el să își ia. Ești cât de liber vrei tu să fii. Când nu mai poți, te duci în altă parte. Acum ai și internetul, între tine și public nu mai e așa o barieră. Te duci și îți faci un site, un blog. Sigur, e greu, n-a zis nimeni că e ușor. Toată lumea iubește rezultatul, în loc să îmbrățișeze și procesul dureros care te duce acolo.
Paginademedia.ro:
Ar putea înțelege publicul că vrei să pleci de la Digi?
Dragoș Pătraru: Unii vor să plec de la Digi. Nu vreau să plec de aici. Cred însă că această companie trebuie să facă presă doar pentru public și în interesul publicului. Dar da, există oameni care nu ne-au dorit acolo niciodată, atâta timp cât din iulie anul trecut (2016) am avut o singură întâlnire cu șeful instituției, care ne-a zis că nu vom rămâne mult, pentru că Digi 24 nu e pentru noi, e un post aparte.
Acum încep să înțeleg la ce se referea. Le-am încurcat unor oameni calculele rău de tot. Am venit noi și am arătat că se poate face audiență. Și asta îi pune într-o situație dificilă față de patronat. Care s-a prins că se pot face rezultate.
Nu vrem să plecăm, avem contract pentru încă două sezoane, vrem să facem lucruri frumoase acolo. Dar știi cum e, trebuie să vrea și calul…
Integral pe paginademedia.ro
Citiți partea a doua a acestui articol
Citiți și:
Relația dintre Klaus Werner Iohannis și R.C.S. – R.D.S.
Dan Andronic: Cum s-au infiltrat SRI, SIE, Armata și Internele în Presă. Operațiunea „Noi suntem Statul!” – Faza Ziariștilor cu Epoleți
Vlad Mixich de la HotNews e omul serviciilor secrete
yogaesoteric
16 iunie 2018