20. Cele zece lucruri care sunt cele mai bune
1. Pentru cel cu o inteligenţă minimă, cel mai bun lucru este să respecte fără excepţie legea cauzei şi a efectului (KARMA).
2. Pentru cel cu o inteligenţă medie, cel mai bun lucru este să recunoască atât în el, cât şi în afara lui, jocul legii contrariilor ( HA (+)- TA (-); YANG (+)-YIN (-) ).(16)
3. Pentru cel cu o inteligenţă superioară, cel mai bun lucru este deplina realizare a non-separabilităţii dintre cunoscător, obiectul de cunoscut şi actul cunoaşterii.(17)
4. Pentru cel cu o inteligenţă minimă, cea mai bună meditaţie constă în concentrarea mentală perfectă asupra unui singur şi unic obiect.
5. Pentru cel cu o inteligenţă medie, cea mai bună meditaţie constă în concentrarea mentală fermă asupra celor două concepte dualiste (al fenomenelor şi al numerelor, al conştiinţei pure şi al minţii).
6. Pentru cel cu o inteligenţă superioară, cea mai bună meditaţie constă în menţinerea cât mai mult timp a liniştii mentale, prin golirea completă a minţii de orice idee, aceasta se realizează cunoscând cât mai bine faptul că atunci, cel care meditează, obiectul meditaţiei şi actul meditaţiei nu sunt în realitate decât una.
7. Pentru cei cu o inteligenţă minimă, cea mai bună practică spirituală constă în a trăi într-un perfect acord cu legea cauzei şi a efectului ( KARMA).
8. Pentru cel cu o inteligenţă medie, cea mai bună practică spirituală constă în a considera toate fiinţele şi lucrurile obiective ca pe nişte imagini de vis sau care sunt produse printr-un act de magie (MAYA).
9. Pentru cel cu o inteligenţă superioară, cea mai bună practică spirituală constă în abţinerea de la orice dorinţă sau acţiune lumească(18) (dat fiind faptul că toate lucrurile din SAMSARA- lumea fenomenală, efemeră – sunt inconsistente).
10. Pentru toate cele trei grade de inteligenţă, cel mai bun sfat, care dacă este urmat, ne ajută să progresăm repede din punct de vedere spiritual, constă în eliminarea gradată a pasiunilor întunecătoare şi a egoismului.
Acestea sunt cele 10 lucruri cele mai bune.
(16)O traducere mai literală, dar ceva mai greu de înţeles de către cititorii neobişnuiţi cu profunzimile metafizicii orientale, ar fi următoarea: „Pentru cei cu un mental (sau o viziune spirituală interioară) mediu, cel mai bun lucru este să recunoască toate fenomenele externe şi interne (cele care sunt perceptibile) în cele patru specte (sau fuziuni) ale fenomenelor şi numerelor.” Această afirmaţie se bazează pe realitatea că toate fenomenele, vizibile sau invizibile, îşi au sursa numenală în Spiritul Divin Macrocosmic, cel care stă la baza tuturor lucrurilor existente. „Cele patru aspecte (sau fuziuni) ale fenomenelor şi numenelor” sunt: 1) Fenomenele şi Vidul (Sunyata); 2) Claritatea şi Vidul; 3) Bucuria şi Vidul; 4) Conştiinţa şi Vidul. Asupra fiecăreia dintre ele am putea scrie un adevărat tratat. Pe scurt, noi ne vom limita să amintim aici că Fenomenele, Claritatea, Bucuria şi Conştiinţa reprezintă cele patru aspecte ale fenomenelor aflate în opoziţie cu numenele (sau vidurile) lor corespondente. Sunyata sau Vidul, sursă ultimă a tuturor fenomenelor, nu are atribute, şi deci este inimaginabil de către mintea umană. În filosofia Mahayana, el simbolizează Absolutul, acel „Cel ce este” al vedanticilor, Realitatea Unică sau Spiritul Transcendent – Dumnezeu.
(17)Este un fapt obişnuit ca maestrul YOGA, într-o manieră similară celei care caracterizează maeştrii Zen, să pună discipolului o serie de întrebări interdependente, cum ar fi: „Cel care cunoaşte este oare el altul (diferit) decât obiectul cunoaşterii sale? Obiectul conoaşterii este el oare altul (diferit) de actul cunoaşterii? Este oare actul conoaşterii altul (diferit) decât cunoaşterea însăşi?”
(18)Aceasta este o altă manieră de a enunţa legea specifică în sistemul KARMA YOGA potrivit căruia „yoghinul care oferă necondiţionat lui Dumnezeu fructele acţiunilor sale este complet eliberat de dorinţe lumeşti şi în plus el este detaşat de fructele acţiunilor sale.”
yogaesoteric.net