Definirea sistemului Karma Yoga

din lucrarea „Karma Yoga: yoga instantanee a vieţii cotidiene”
de profesor yoga Gregorian Bivolaru


Tradiţia ne pune la dispoziţie, cu privire la karma yoga, diferite definiţii. Totuşi, cea mai curentă şi, în acelaşi timp, şi una dintre cele mai bune definiri, cu toate că aceasta este departe de a fi completă, este: yoga fuziunii cât mai profunde şi depline cu divinul prin orice acţiune dezinteresată.

Karma yoga porneşte, în demersul său, de la constatarea că în fiecare clipă a existenţei noastre cotidiene, chiar şi atunci când ne simţim constrânşi să facem un anumit lucru sau altul, noi rămânem totuşi liberi să alegem şi avem întreaga responsabilitate a opţiunilor noastre.

Recurgerea la orice disciplină spirituală (yoga sau oricare alte căi spirituale) implică admiterea faptului că omul dispune de un anumit liber arbitru, atât în orientarea pe care o va da vieţii sale cât şi în alegerea mijloacelor pe care le va folosi.

Întrebarea „esenţială” la care karma yoga ne ajută să răspundem este următoarea: Cum şi în funcţie de ce motive trebuie să alegem între două sau mai multe posibilităţi care ni se oferă la un moment? De fapt, oricât de neaşteptată ar părea pentru occidentali, practicarea consecventă a sistemului Karma yoga ne conferă o mai mare libertate.

Numeroşi înţelepţi contemporani, de la Sri Ramakrishna până la Sri Aurobindo, au subliniat că această formă de yoga, karma yoga, este foarte bine adaptată epocii noastre fiind, într-o măsură chiar mai mare, potrivită oricărei fiinţe umane decât Bhakti yoga, care nu se potriveşte decât persoanelor cu înclinaţii accentuat religioase (acestea fiind astăzi din ce în ce mai puţine). Karma yoga se potriveşte tuturor fiinţelor umane mult mai bine decât Raja yoga care necesită un efort intelectual ce depăşeşte facultăţile mentale obişnuite.

Karma yoga este, de asemenea, mult mai uşor accesibilă decât Jnana yoga, care necesită o putere considerabilă de concentrare şi interiorizare, toate aceste calităţi întâlnindu-se din ce în ce mai rar la omul modern. La toate cele arătate putem să mai adăugăm că ea se potriveşte, cât se poate de bine, occidentalilor întotdeauna nerăbdători să acţioneze şi mai mereu sceptici asupra valorii orientărilor, majorităţii disciplinelor spirituale care te îndepărtează de viaţa practică într-o lume atât de materialistă. De altfel, trebuie subliniat că această formă de yoga nu exclude în nici un fel practica simultană a uneia sau a mai multora din celelalte forme de yoga, practica acesteia neputând face decât să le crească eficacitatea altor forme de yoga, această asociere nefiind niciodată obligatorie, deoarece, atunci când este practicată singură, karma yoga este suficientă prin sine însăşi.

Karma yoga mai are un mare avantaj pe care celelalte forme de yoga nu îl au. În timp ce bhakti yoga, raja yoga, tantra yoga, hatha yoga şi chiar jnana yoga practicate greşit, dincolo de anumite exerciţii preliminare, prezintă grave pericole fizice, psihice şi mentale dacă sunt practicate fără supraveghere şi îndrumare atentă şi constantă a unui maestru competent, practic, din punct de vedere psihic şi spiritual, karma yoga nu comportă niciodată vreun pericol pentru cel care o practică, chiar bazându-se doar pe unele învăţături scrise.

Swami Vivekananda scrie: „Există, pe calea lui bhakti yoga, mari pericole, ca de exemplu: sufletul receptiv ajunge să aprecieze unele emoţii pasagere drept adevărate revelări ale divinului şi consideră banale aspiraţii pasagere, drept adevărate aspiraţii spirituale” (Yoga practică).

Referitor la raja yoga, tot Vivekananda scrie, subliniind în prefaţa cărţii sale, cu privire la această formă de yoga: „În afară de foarte puţine excepţii, nu putem totuşi să învăţăm raja yoga fără pericole, decât sub directa îndrumare a unui maestru.”

Sri Ramakrishna scrie: „Jnana yoghinul spune: «Eu sunt El» dar, atâta timp cât noi confundăm Sinele nemuritor cu corpul nostru acest egotism este nefast. El nu ne ajută deloc să progresăm ci, dimpotrivă, ne conduce spre ruină” (Învăţăturile lui Ramakrishna).

Swami Brahmananda, care încuraja pe discipolii săi deja lăuntric purificaţi, să practice anumite asanas şi unele tehnici de pranayama, le spunea mai târziu: „Cât despre practicile hatha yoga, evitaţi-le dacă nu vreţi să suportaţi consecinţe penibile. Hatha-yoga este o cale foarte periculoasă atunci când este practicată în necunoaştere de cauză, fără îndrumarea unui maestru competent” (Disciplinele spirituale).

Mai adăugăm că şi în cazul unui stadiu avansat, karma yoga nu necesită în sine, pentru a fi practicată, ajutorul nici unei discipline fizice şi nici a vreunui regim alimentar special deşi este evident că şi karma-yoghinul trebuie să facă tot posibilul pentru a rămâne sănătos. În final, mai putem adăuga că sistemul Karma yoga nu este aproape deloc legat de nici o concepţie metafizică sau religioasă.

Înapoi                       Continuare…

yogaesoteric.net

 

Also available in: English

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More