A fost inventată o imunitate mai ceva decât a parlamentarilor. România s-a trezit cu un supra-organ specializat în recomandări obligatorii

 

Una dintre cele mai proaste vești ale anului a fost adoptarea de către Camera Deputaților, în ședința din 16 martie 2016, a Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar național. Până la intrarea în vigoare a legii va mai trece ceva timp, preşedintele Iohannis cerând reexaminarea acesteia de către Parlament, precizând că unele dintre dispozițiile legii sunt lipsite de previzibilitate și de claritate.

Dar să vedem ce prevede proiectul actului normativ. Legea instituie un comitet din 9 ultra-prudenţi, dintre care 5 înseamnă doar „şefimea” Băncii Naţionale a României (BNR), care vor emite recomandări şi avertizări referitoare la marile riscuri care ne pasc zi de zi.

Aceşti 9 „sfinţi”, ca şi cei care lucrează pentru ei în comisiile tehnice sau în secretariat, sunt total imuni la orice răspundere penală sau civilă pentru ceea ce fac în această calitate de macro-prudenţi (sau de lucrători pentru macro-prudenţi).

Ei „nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omsiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă” – art. 11 alin.3.

Este o imunitate de răspundere penală şi civilă similară cu cea acordată deja şefimii BNR prin Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR. O imunitate care este cu mult, enorm de mult mai tare decât imunitatea parlamentarilor şi chiar a preşedintelului de ţară:
– ea se extinde şi la răspunderea civilă pentru cauzarea de prejudicii, nefiind limitată la răspundrea penală;
– ea nu poate fi ridicată; în cel mai restrictiv caz, dacă vor fi acţionat cu rea-credinţă, macro-prudenţii vor putea fi sancţionaţi civil sau penal. Doar că, în sistemul nostru de drept, buna credinţă se prezumă. Iar BNR, ca şi Comitetul macro-prudenţei nici măcar nu sunt prevăzute în Constituţie!

Destinatarii principali ai recomandărilor şi avertizărilor Comitetului sunt Guvernul, BNR şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, dar printre destinatari poate fi şi Parlamentul, precum pot fi printre destinatari şi instanţele, direct sau prin intermediul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) sau al Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM), ba chiar şi Curtea Constituţională.

A se observa că, în baza art. 10 alin.2 din această „minunată lege a unei minunate lumi noi”, „recomandările şi avertizările emise nu se publică în cazul în care publicarea acestora poate avea repercusiuni la adresa stabilităţii financiare”. Aşadar, sub masca atenţiei pentru stabilitate financiară, se pot emite orice fel de recomandări şi avertizări – noi nu vom şti niciodată de ce unele legi au fost respinse ori modificate după recomandările Comitetului şi de ce unele soluţii judiciare au fost luate după aceleaşi recomandări. Nu vom şti de ce au fost salvate bănci falite sau asiguratori frauduloşi cu riscul falimentului şi al ruinei cetăţenilor. Căci, acest Comitet este, nu-i aşa, coordonatorul gestiunii crizelor financiare (art.3 alin.5 din lege), iar noi, plebea, nu trebuie să ne punem prea multe întrebări. Tocmai de aceea, Comitetul nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii, organism public ori privat, nici măcar de la Parlament sau puterea judecătorească.

Aberant este că aceste recomandări şi avertizări sunt obligatorii pentru destinatari – a se vedea art.4 alin.2 din lege, de unde rezultă că destinatarii recomandărilor sau avertizărilor „trebuie să adopte măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor”. Redactorul legii nu prea le are cu gramatica, din moment ce ne plasează în plin oximoron (recomandările trebuie respectate, destinatarii recomandărilor trebuie să adopte măsurile corespunzătoare…), dar grav este că legea transformă guvernul în simplu executant al „recomandărilor şi avertizărilor” Comitetului. Poate că şi parlamentul va primi recomandări secretoase, cine ştie? Poate şi sistemul judiciar, că tot se fac seminarii pe această temă pe la Sinaia…

Să zicem că după adoptarea legii dării în plată, comitetul se întruneşte şi, pentru că, nu-i aşa, legea prezintă risc sistemic, se emite avertizare de către Comitet şi/sau recomandare de reglementare. Destinatarii – Guvern şi Parlament – trebuie să ia măsuri, inclusiv prin emiterea de reglementări, să zicem, suspendarea efectelor sau abrogarea legii. Nu-i aşa că destinatarii „recomandării” nu au de ales?

Să zicem că, luându-se după îngrijorările FMI şi ale Consiliului Europei, Comitetul va constata că litigiile colective pe clauze abuzive sunt risc sistemic. Destinatarii – guvern, parlament, instanţe, CSM, Curtea Constituţională – vor trebui să ia măsuri. Spre exemplu, să abroge art.12-13 din Legea clauzelor abuzive. Sau, mai simplu, să le declare ne-constituţionale, că tot au judecătorii Curţii Constituţionale pe rol nişte excepţii cu această temă. Ori instanţele ar putea, un pic mai greu, dar nu imposibil, să „trântească” toate procesele colective cu această temă. Avant la lettre, ÎCCJ a comis-o deja, în data de 23 martie, într-un dosar colectiv (întorcând cu 180 de grade precedentele stabilite în anii 2013-2015, toate în favoarea consumatorilor).

În urmă cu ceva vreme, analizând proiectul acestei legi, exista convingerea că se tinde la a se elimina din Constituţie principiul separării puterilor în stat. Acum veștile sunt și mai proaste: puterile în stat nu mai există în faţa recomandărilor acestui Comitet. Comitetul este o entitate care nu îşi mai extrage legitimitatea din voturile noastre, ci din „sfinţenia” importată de la Comitetul European pentru Risc Sistemic şi de la Banca Reglementelor Internaţionale (banca centrală a băncilor centrale, o instituţie „ceţoasă” cu sediul în Elveţia).

România va deveni un stat teocratic, fiind condusă de un sinod/sanhedrin de preoţi macro-prudenţi în frunte cu un ayatollah, guvernatorul etern.


Citiţi şi:

Experiment devastator al FMI în România: Teoria incendiară a unui analist economic

Datoria externă a României

Mare atenție! Deputaţii au dat mână liberă băncilor să confişte depozitele

 

yogaesoteric
31 mai 2016

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More