Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Comisia Europeană şi giganţii internetului se pun de acord pentru ştergerea mesajelor considerate incitare la ură


Germania vrea mai mult şi la nivel european. Acuzaţii dure de limitare a libertăţii de exprimare şi de excludere a societăţii civile din negocieri


Hotnews: Discursul urii: Comisia Europeană şi mai mulţi giganţi globali de media şi tehnologie anunţă un cod de conduită împotriva incitării la ură în mediul online. Acuzaţii de cenzură

Comisia Europeană împreună cu Facebook, Twitter, Youtube (Google) şi Microsoft au anunţat la 30 mai a.c. un cod de conduită ce include o serie de angajamente ale acestor companii, pentru combaterea discursurilor de incitare la ură în mediul online din Europa, potrivit unui comunicat al CE. Executivul european considera această problemă drept „deosebit de urgentă”, ţinând cont de atacurile teroriste recente şi „faptul că grupurile teroriste utilizează reţelele de socializare pentru radicalizarea ţinerilor adepţi”. Codul a stârnit şi critici din partea unor organizaţii care cred că este ameninţată libertatea de exprimare.

Comisia presează de mai multă vreme companiile ce deţin reţele sociale să îşi asume responsabilităţi mai mari în combaterea discursului urii. Potrivit comunicatului de marţi, CE şi companiile menţionate au colaborat „pentru a se asigura că discursurile de incitare la ură sunt tratate în mediul online la fel ca şi în alte canale media”.

Ce angajamente îşi iau, între altele, companiile menţionate prin codul de conduită anunţat:
 
- să instituie proceduri clare şi eficace de examinare atunci când primesc notificări referitoare la discursurile online ilegale de incitare la ură, publicate pe platformele lor, aşa încât să poată elimina sau bloca accesul la astfel de conţinut. Pentru aceasta, ele trebuie să instituie reguli pentru utilizatorii lor, prin care să explice că interzic promovarea incitării la violenţă;

- să analizeze cu echipe specializate, în temeiul propriilor reguli de utilizare a platformei sociale, dar şi, după caz, al legilor naţionale, orice notificare valabilă de eliminare a unui conţinut considerat că îndeamnă la ură;

- să analizeze în mai puţin de 24 de ore majoritatea notificărilor valabile de eliminare a discursurilor ilegale de incitare la ură şi să elimine un astfel de conţinut, dacă e necesar;

- să-şi educe utilizatorii cu privire la tipurile de conţinut care nu sunt permise.

Codul de conduită a stârnit şi reacţii adverse. The Verge arată, între altele, că European Digital Rights (EDRi), o asociație de organizaţii pentru apărarea drepturilor omului și a drepturilor civile din Bruxelles, a criticat iniţiativa, declarând că aceasta atribuie unor companii private atribuţii ce ar trebui să revină autorităţilor ce aplică legea. Aceeaşi sursă citează o declaraţie comună a EDRi şi a altei organizaţii, Access Now, care au anunţat că se retrag de la toate discuţiile viitoare pe această temă, deoarece organizaţiile societăţii civile sunt „excluse sistematic” de la negocierile pe tema codului de conduită.

Potrivit celor două organizaţii, prin atribuţiile sporite date companiilor legislaţia ar fi trecută în plan secund, iar procesul de combatere a discursului urii ar trece „în afara cadrului democratic” şi ar „produce riscuri grave la adresa libertăţii de expresie, în condiţiile în care conţinutul controversat, dar legal ar putea fi şters drept rezultat” al acestui mecanism.


Deutsche Welle: Interviu: „Discursurile urii trebuie şterse imediat”

CE a ajuns la un acord cu Facebook şi alte companii IT privind combaterea „discursului urii” pe internet. Insuficient pentru Berlin. Hendrik Zörner, purtător de cuvânt al Asociaţiei Jurnaliştilor Germani, crede la fel.

Deutsche Welle: Domnule Zörner, reţelele sociale au devenit medii de informare de sine stătătoare. Acum, ele sunt un podium al liberei exprimări. Care bun este mai de preţ? Libertatea cuvântului sau evitarea comentariilor pline de ură?

Hendrik Zörner: Evitarea acestui tip de discurs este foarte importantă, dat fiind că discursul urii – hate speech – reprezintă un abuz în ceea ce priveşte dreptul la exprimare.

DW: Codul de conduită stabilit de Comisia Europeană împreună cu cele patru mari concerne IT – Google, Twitter, Facebook şi Microsoft – prevede ca, în decursul a 24 de ore, comentarii de acest fel trebuie să fie şterse. Companiile nu vor să facă decât un control aleatoriu, de tip eşantion. Nu prea pare o măsură eficientă.

H.Z.: La fel credem şi noi. Acest cod de conduită este însă un prim pas în direcţia potrivită. Până acum nu exista niciun fel de reglementare. A lucra însă doar cu eşantioane este prea puţin. Nu vorbim despre ştergerea comentariului cutare sau cutare, pentru a scăpa, ca mare concern, cu faţa curată. Nu. Trebuie să fie clar că aceste comentarii care propagă ură nu au ce căuta pe reţelele sociale. Ele trebuie şterse imediat după ce sunt publicate.

DW: Ideile Ministerului german al Justiției cu privire la restricționările comentariilor pline de ură sunt mai ample. Toate mesajele ar trebui să fie revizuite și, eventual, interzise. Acest lucru poate fi făcut de către Facebook, Twitter şi restul, prin folosirea codului „moale” gândit de Bruxelles?

H.Z.: Asta e problema. Ei ar face cu siguranță acest lucru, deoarece acestea sunt corporații internaționale și comentariile nu se limitează la o singură ţară. Ministerul Federal al Justiției are o luptă grea de dus, pentru că propunerile se lovesc de legislațiile naționale. O reglementare la nivel european ar fi necesară. De aceea, în cazul în care Comisia Europeană ia în serios propunerile Germaniei şi le adoptă după posibilitate, acest lucru ar fi foarte bun.

DW: Cum ar putea funcţiona aceste reglementări în mod practic?

H.Z.: Acest lucru este extrem de dificil. Justiția germană, după cum vedem în multe contexte, se situează mult în urma altor ţări din punct de vedere al dezvoltării tehnice. Există încă autorități şi instanțe care au accesul la internet limitat la un singur calculator în toată clădirea. O situaţie ca din epoca de piatră digitală, prea des întâlnită. Apoi, contează foarte mult ce vor face marii jucători, precum Facebook, în sensul de a respecta ceea ce prevede organul legislativ. Legislatorul însuși sau organismele subordonate nu pot pune nimic în aplicare din punct de vedere tehnic. Acest lucru funcționează eficient numai dacă furnizorul şi legiuitorul au aceleaşi ţeluri.

DW: Anumite organizații non-guvernamentale critică noul cod de conduită de la Bruxelles, considerându-l o atingere adusă libertății de exprimare. Este dovedit faptul că terorismul se organizează mai ales pe internet. Nu avem nevoie în acest context de o reglementare şi mai dură?

H.Z: Nu, nu cred că avem nevoie de măsuri şi mai rigide. Trebuie să avem un echilibru. Libertatea presei şi libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale. Ele nu sunt drepturi „bune de avut”, ci lucruri fundamentale în societăţile democratice funcţionale. Acest lucru este valabil şi în contextul ameninţării teroriste împotriva ţărilor occidentale. Libertatea presei şi a cuvântului nu trebuie aruncate peste bord. Comentariile pline de ură nu au nimic de-a face cu libertatea presei şi libertatea exprimării!


Citiţi şi:
Războiul pornit împotriva libertății de exprimare
Israelul cere cenzură globală asupra internetului

 

yogaesoteric
28 iulie 2016


 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga