Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
«BREXIT» – câteva informații și realități

 

La referendumul din 23 iunie, britanicii au decis ieșirea Marii Britanii din UE. Mulţi au fost surprinşi, sau chiar şocaţi, şi reacţionează ca atare – iraţional, isteric, iresponsabil.

Două sunt ideile năstruşnice care domină spaţiul public în problema Brexit. Năstruşnice prin ignoranță.

Prima este că britanicii care au votat părăsirea Uniunii Europene ar fi nişte idioţi care habar n-au ce şi de ce au votat, şi care s-ar fi lăsat manipulaţi de nişte politicieni „populişti iresponsabili de dreapta”.
A doua este că acum, după Brexit, Germania ar deveni „liderul absolut al UE”.

Pentru toţi cei care cad în capcana acestor fantezii, să sunăm trezirea: realitatea este cu totul alta! Și anume, că Germania, cu tendinţele ei autoritar-totalitare (tradiţionale), devenise cu mult înaintea referendumului britanic „liderul absolut al UE”. Britanicii – majoritatea – au de zeci de ani o nemulţumire funciară faţă de centralismul şi colectivismul opresiv al suprastatului de la Bruxelles, astfel impus şi dirijat de Germania, fără opoziţie eficienţă din interior. Deşi a încercat permanent, Marea Britanie a rămas în interiorul Uniunii o voce aproape singulară, şi de aceea nu a reuşit, din interior, să oprească „modelarea” UE după chipul şi gândirea (vădit greşită) centralist-teutonică. Ghinionul nostru!

Ce au înţeles Germania şi Bruxelles-ul din lecţia Brexit? Ce a înţeles majoritatea presei şi guvernanților noștri? Mai nimic, deocamdată, sau se fac că nu pricep. Tot auzim că britanicii care au votat Brexit sunt nişte tâmpiţi, nişte inconştienţi, care s-au lăsat manipulaţi de nişte politicieni populişti veroşi. Măreţ dispreţ „democratic”, inclusiv faţă de soarta şi viitorul „construcţiei europene”.

N-au înţeles că într-o democraţie consolidată, veche, funcţională, ca Marea Britanie, cu o populaţie incomparabil mai educată şi mai informată decât a noastră, oamenii au tot dreptul la autodeterminare, la menţinerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale pe care ei le-au inventat şi pus primii în practică.

N-au înţeles că elitele – de dreapta, cele de stânga mai rar – chiar şi atunci când nu sunt de acord cu voinţa populară, o consideră importantă, legitimă şi se străduiesc s-o respecte. (Cel puțin în aparență.)

N-au înţeles că oamenii sunt uneori dispuşi să-şi asume conștient riscuri şi sacrificii în numele unor principii şi al libertăţii lor. Principii care i-au transformat pe britanici într-una din primele puteri civilizatoare ale lumii. Principii care ne-au adus beneficii şi nouă, chiar dacă mai târziu şi indirect – doar că noi habar n-avem.

N-au înţeles că Uniunea Europeană, sub patronajul binomului Germania - Franta, a depăşit demult limitele benefice în care a fost concepută postbelic „construcţia europeană” şi „piaţa unică europeană”.

N-au înţeles că acum, mai mult ca niciodată, UE a devenit un organism suprastatal invaziv, opresiv, supradimensionat, benefic doar pentru privilegiaţii şi asistaţii de elecţie. O imensă maşinărie birocratică în curând nesustenabilă, care nu mai lucrează în interesul şi pentru progresul propriilor popoare.

Majoritatea britanicilor a înţeles. Ceilalţi nu.

N-au înţeles pentru că n-au cum să înţeleagă. Aparţin unor democraţii mai tinere, insuficient consolidate şi prea puţin liberale – clasic liberale; adică de dreapta. Aparţin unor curente de gândire europenist-etatiste. Unor societăţi cu sisteme de valori în care libertăţile omeneşti fundamentale n-au contat destul niciodată. Unde elitele fără titluri nobiliare dispreţuiesc (conştient sau nu) omul obişnuit şi liber cam tot atât cât îşi preţuiesc privilegiile de castă.

Ce şi cât vor învăţa de azi înainte guvernanţii şi popoarele continentale?
Depinde de principiile şi costurile pe care şi le asumă. Depinde nu doar de elitele politice, ci şi de cele intelectuale şi mediatice. Depinde de cât vor înţelege, preţui şi asuma libertatea – nu doar pe a lor, ci şi pe a altora. Şi, nu în ultimul rând, depinde de măsura în care populaţiile europene vor şti să-i preseze pe guvernanţi în direcţia asta, aşa cum a făcut la sfârșitul lunii iunie majoritatea populaţiei Marii Britanii.

Asta e lecţia pe care o avem cu toţii de învăţat de la britanici. Lecţie lungă şi grea, care la ei a început acum 800 de ani, cu Magna Carta, în timp ce la noi rămâne prea puţin cunoscută şi înţeleasă.

Adevărul istoric contează. Succesul manipulării propagandistice se bazează pe ignoranţă

Pentru ca adevărurile vechi să-şi păstreze înţelesul în mintea oamenilor, ele trebuie reafirmate în limbajul şi conceptele generaţiilor succesive.” F.A. Hayek, Constitution of Liberty, 1960

Nimic nu probează mai clar realitatea faptului că britanicii au ales în perfectă cunoștință de cauză ieșirea din UE decât poziţia exprimată de premierul britanic Margaret Thatcher în anul 1988, în discursul istoric ţinut la College of Europe, Bruges, Belgia, la invitaţia rectorului acestei facultăţi.

Thatcher vorbea atunci despre tendinţele centraliste greşite ale Bruxelles-ului versus conservarea independenţei, identităţii naţionale şi drepturilor suverane ale statelor membre UE ca premisă esenţială a succesului Uniunii. O condiţie sine qua non pentru progresul şi armonizarea europeană, călcată sistematic în picioare de Bruxelles în ultimele decade, nu doar faţă de Marea Britanie.

Aşadar, cei care încă mai cred că britanicii au votat, fără să aibă habar ce fac, părăsirea Uniunii Europene, să facă recurs la memoria politică şi istorică, dacă o au, sau la această inedită mostră contemporană cu mulţi dintre cei care au opinii ridicole pe tema Brexit.

Vă oferim în continuare transcrierea unor fragmente edificatoare din discursul lui Margaret Thatcher de la Bruges, invitându-vă să le parcurgeţi cu atenție.

MAREA BRITANIE ŞI EUROPA
Margaret Thatcher, Bruges, 1988

Comunitatea Europeană este doar o manifestare a identităţii europene, dar nu este singura.

Nu trebuie să uităm Estul de dincolo de Cortina de Fier (pentru cei mai tineri, era vorba de lagărul comunist sovietic, din care făceam parte şi noi – n.n.), oameni care odată s-au bucurat de împărtăşirea plenară a culturii, libertăţii şi identităţii europene, şi cărora li s-au retezat rădăcinile. Trebuie să privim la Varşovia, Praga şi Budapesta ca la mari oraşe europene. Şi nu trebuie să uităm că valorile europene au ajutat Statele Unite ale Americii să devină valorosul şi viteazul apărător al libertăţii care sunt.

Viitorul Europei

Aceasta nu este o cronică aridă a unor fapte obscure din bibliotecile prăfuite ale istoriei. Este consemnarea a aproape două mii de ani de implicare britanică în Europa, de cooperare cu Europa şi de contribuţie în Europa, contribuţie care azi este la fel de validă şi fermă ca-ntotdeauna.

Da, am privit şi la orizonturi mai largi – la fel ca alţii – şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta, pentru că Europa nu ar fi prosperat niciodată şi nu va prospera niciodată ca un club îngust la minte, orientat doar spre interior.
Comunitatea Europeană aparţine tuturor membrilor ei.

Şi daţi-mi voie să fiu foarte clară: Marea Britanie nu visează la o existenţă călduţă, izolată la periferiile Comunităţii Europene. Destinul nostru este în Europa, ca parte a Comunităţii.

Însă asta nu înseamnă că viitorul nostru stă numai în Europa, şi nici al Franţei sau al Spaniei, sau al oricărui alt membru.

Comunitatea nu este un scop în sine, un obiectiv final. Nici nu este un instrument instituţional care să fie modificat constant conform dictatelor unui concept intelectual abstract.

Nici nu trebuie să fie osificată de interminabile reglementări.

Comunitatea Europeană este un mijloc practic prin care Europa poate asigura prosperitatea şi securitatea oamenilor ei într-o lume în care există multe alte naţiuni şi grupuri de naţiuni puternice.

Noi, europenii, nu ne putem permite să risipim energii în dispute interne sau dezbateri instituţionale tainice. Acestea nu sunt un substitut pentru acţiunea eficientă.

Europa trebuie să fie pregătită atât pentru a contribui cu toată forţa la propria securitate cât şi pentru a concura comercial şi industrial într-o lume în care succesul este de partea ţărilor care încurajează iniţiativa şi întreprinderile private, mai degrabă decât de partea celor care încearcă să le diminueze.”


Citiți și:
Susținătorii ce s-au deșteptat ai «Brexit-ului» descoperă abia acum că «UE a fost dintotdeauna un proiect al CIA»!
Experiment devastator al FMI în România: Teoria incendiară a unui analist economic

 

yogaesoteric
31 iulie 2015

 

Articole publicate recent

> 27 Martie«Greşalele în politică sunt crime»

> 26 MartieBancuri spumoase cu personaje istorice

> 26 MartieJon Gabriel, omul care a slăbit 100 de kg fără a ţine o DIETĂ!

> 26 MartieAșa se petrece la loviturile de stat!

> 25 MartieȘtiință revoluționară, etică, generozitate – Conferință a genialului savant iranian Mehran Keshe la București, invitat de MISA

> 24 MartieRaport nazist din 1940 pentru colonizarea României. Un proiect care iată a revenit în actualitate sub patronajul Uniunii Europene

> 24 MartieRespect pentru educaţie în perioada interbelică: 17% din PIB

> 23 MartieDeclarații șocante ale generalului Iulian Vlad: Sergiu Nicolaescu a regizat momentele de panică și explozii din 1989, în București

> 23 MartieNorvegia. Pentru prima dată în istoria țării numărul ateilor l-a depăşit pe cel al credincioşilor

> 23 MartieDr. Călin Georgescu: «În ultimii 25 de ani, sufletul românesc a fost trecut prin sabie» (I)

> 23 MartieAflat în vizită în România, genialul cercetător Mehran Tavakoli Keshe a participat la un eveniment organizat de Școala de Yoga MISA

> 22 MartieDespre sindromul «ordonanţă» si estetica sfârşitului de ţară

> 22 MartieDin dragoste pentru natură a plantat în fiecare zi un copac timp de 37 de ani

> 21 MartiePentru nişte ani mai buni: Thomas Sowell, în apărarea libertății (și) gândirii

> 21 MartieInteligenţa artificială creată de Google a învăţat să fie foarte agresivă

> 21 MartieGeneralul Mircea Chelaru: «Aşa începe nenorocirea. Să ştiţi că niciun război nu a început dintr-o dată»

> 20 MartieDocumente declasificate ale US Air Force: Proiectul 1794 – Farfuria zburătoare supersonică menită să doboare bombardierele sovietice

> 20 MartieMitinguri. Cine a avut capacitatea de a mobiliza un număr atât de mare persoane, cum s-a procedat și cine s-a aflat în spatele acestora? (II)

> 19 MartieScrisoarea lăsată de Dan Adamescu: «În penitenciar am ajuns în iad. Nu înţeleg de ce medicii m-au ignorat»

> 19 MartiePreotul Maes, despre ceea ce se petrece cu adevărat în Siria: Știrile difuzate reprezintă cea mai mare minciună a mass-media din timpurile noastre

> 19 MartieMinciuna are posturi TV multe, dar scurte! În Piața Victoriei nu au fost nici 150.000, nici 200.000 de oameni, ci mult mai puțini

> 18 MartieProfesor doctor specialist în libertăţile publice în dreptul penal: «Nu vă mai lasaţi tâmpiţi atât de uşor!»

> 18 MartieCel mai bătrân om din lume ne-a dezvăluit secretul longevității sale

> 18 MartieConsiliul pentru Relații Externe: În 2017 SUA ar putea începe un război cu Rusia şi Coreea de Nord

> 16 MartieVăzută din faţă, pare o locuinţă normală dar privind-o din lateral vei constata că este o casă cu totul aparte!

> 15 MartieRomânii sunt cei mai vulnerabili europeni în privinţa datelor personale: 85% îşi oferă datele pe internet

> 15 MartieMitinguri. Cine a avut capacitatea de a mobiliza un număr atât de mare persoane, cum s-a procedat și cine s-a aflat în spatele acestora? (I)

> 14 MartieIon Cristoiu: Incredibil, dar adevărat! SRI a primit dreptul de a avea firme comerciale sub acoperire

> 14 MartieDescoperire de importanţă majoră: Hidrogenul poate fi transformat în metal!!!

> 14 MartieViktor Orban, poziție intransigentă față de «corectitudinea politică» și intervenția lui Soros în politica Ungariei

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga