Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
MISA răspunde comentariilor insolente şi răuvoitoare ale unor jurnalişti în legătură cu solicitarea lui Gregorian Bivolaru de a fi rejudecat cazul său

Întreaga mass-media din România a comentat cu aplomb începând cu data de 8 august 2016 informaţia că Gregorian Bivolaru a solicitat redeschiderea şi rejudecarea cazului său. Nu puţini au fost însă jurnaliştii care au comentat în derâdere acest demers, spre a proiecta astfel în derizoriu motivele respectivei solicitări. Tocmai pentru a aduce câteva precizări clarificatoare cu privire la acest subiect, Biroul de Presă MISA menţionează următoarele:

Instituţia rejudecării cauzelor pentru persoanele ce au fost extrădate şi care au fost condamnate în lipsă (contumacie) a fost stabilită în România de comun acord cu jurisprudenţa comunitară. Această măsură a fost prevăzută pentru a garanta dreptul fiecărui cetăţean la un proces echitabil, precum şi accesul liber la justiţie.

Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului consemnează numeroase cazuri în care acest drept de rejudecare a unor cauze a fost acordat. Menţionăm printre acestea cazurile Demebukov c. Bulgariei, Calozza c. Italiei, Kemp şi alţii c. Luxemburg, Sejdovic c. Italiei, Airey c. Irlandei sau Somogyi c. Italiei, unde s-a arătat că o persoană condamnată, despre care nu se poate afirma că ar fi renunţat de o manieră univocă la dreptul său de a fi prezent la propriul proces, are dreptul la redeschiderea procesului.

În cazul lui Gregorian Bivolaru nu se poate în niciun caz vorbi de faptul că el ar fi renunţat la dreptul de a participa la propriul proces deoarece, aşa cum Instanţa Curţii Supreme de Justiţie din Suedia deja a constatat, dumnealui a fost supus unor grave abuzuri şi persecuţii în România. De altfel, exact pentru că oficialii suedezi au considerat că respectivele abuzuri şi persecuţii sunt clare şi obiective, lui Gregorian Bivolaru i-a fost acordat statutul de refugiat politic în Suedia. Absenţa domnului Bivolaru de la procesul său s-a datorat aşadar unor cauze de forţă majoră, pe care dumnealui le-a adus în mod repetat atât la cunoştinţa autorităţilor, cât şi a jurnaliştilor din România. Aceste cauze şi circumstanţe nu au fost însă – aproape deloc – făcute publice, sau au fost în mod viclean distorsionate de mass-media.

Este semnificativ că această situaţie nedreaptă continuă şi în prezent, chiar dacă multe dintre abuzurile ce au fost reclamate de domnul Bivolaru au fost deja confirmate atât de anumite decizii judecătoreşti din România, cât şi de unele decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, CEDO a stabilit că aşa-numita „operaţiune CHRIST”, care a condus la declanşarea procesului în urma căruia Gregorian Bivolaru a fost în final condamnat, a reprezentat un abuz grav al autorităţilor române, şi ca urmare România a fost obligată să plătească practicanţilor yoga daune de aproape 300.000 de euro.
 
De asemenea, este demn de remarcat că Tribunalul Bucureşti a stabilit că probele pe baza cărora Gregorian Bivolaru a fost condamnat în anul 2013 au fost ilegale. Pe de altă parte, foarte elocventă este şi hotărârea Tribunalului Cluj de achitare a lui Gregorian Bivolaru de acuzaţia de „trafic de persoane”. Biroul de Presă MISA semnalează însă că în pofida acestei decizii judecătoreşti evidente, autorităţile şi mass-media din România continuă chiar şi în prezent, fiind pline de îndârjire şi reavoinţă, să mintă adeseori, într-un mod aberant, cum că Bivolaru ar fi fost „condamnat pentru trafic de persoane”!

Cel mai revoltător abuz dintre toate rămâne însă abjecta înscenare a acuzaţiei care a condus apoi la condamnarea pe nedrept a lui Gregorian Bivolaru. La descinderile din martie 2004, considerate ca fiind „barbare” chiar şi de către instanţa Tribunalului Cluj, a fost găsită o minoră de 17 ani şi jumătate, care a fost intimidată, şantajată, bătută şi sedată până când nu a mai rezistat acestor presiuni şi, sub constrângere, a semnat o declaraţie acuzatoare la adresa lui Gregorian Bivolaru. Autorităţile şi mass-media ascund în mod perfid şi sistematic identitatea acestei persoane prin termenul anonim de „un minor”, ba chiar afirmând cu perversitate minciuna cum că ar fi fost vorba de „mai mulţi minori”. Ceea ce opinia publică nu este informată este că până şi această singură aşa-zisă „victimă” a lui Gregorian Bivolaru, Mădălina Dumitru, s-a adresat la CEDO reclamând faptul că în realitate a fost desemnată împotriva voinţei sale, în condiţii flagrant ilegale, ca „parte vătămată” în respectivul proces al lui Gregorian Bivolaru, tânăra subliniind în mod constant că nu a avut nicio relaţie sexuală cu acesta.

Există multe alte elemente concludente ce dovedesc cu prisosinţă abuzurile uriaşe ce au fost înfăptuite asupra lui Gregorian Bivolaru după plecarea sa din România, motiv care a făcut imposibilă întoarcerea sa în ţară pentru a se prezenta la proces. Deşi domnul Bivolaru şi Biroul de Presă MISA au adus deseori la cunoştinţa autorităţilor şi chiar a jurnaliştilor din România aceste realităţi, nici acestea nu au fost prezentate opiniei publice.

Amintim aici faptul că există numeroase consemnări chiar din partea autorităţilor suedeze ce arată că pe perioada şederii sale în Suedia, Gregorian Bivolaru a fost în repetate rânduri ameninţat cu moartea atât prin intermediul unor scrisori ce i-au fost trimise la adresa de reşedinţă din Suedia, cât şi telefonic. Atât serviciile secrete cât şi Poliţia suedeză i-au pus tocmai de aceea într-un mod foarte onest şi ferm în vedere domnului Bivolaru că se află în imposibilitatea de a-i asigura protecţia deplină, deoarece nu dispun de sume de bani atât de mari pentru a face cu putinţă ca în permanenţă, atunci când, eventual, iese din casă, să fie păzit de către poliţie sau de către personalul angajat al anumitor servicii de securitate din Suedia. Oficialii suedezi l-au rugat cu acea ocazie pe Gregorian Bivolaru să dea o declaraţie prin care să-şi ia angajamentul că va fi în permanenţă deosebit de prudent şi că îşi va asigura de fiecare dată protecţia împotriva oricăror agresiuni sau acţiuni criminale care, foarte posibil, ar urma să fie puse la cale sau chiar să i se petreacă.

Amintim, de asemenea, şi că încă de când Gregorian Bivolaru se afla în sediul Poliţiei din Malmo, în aprilie 2005, se pare că a existat o tentativă de răpire a sa de către un commando neidentificat. Chiar dacă toate acestea pot să pară senzaţionale sau incredibile, veridicitatea lor este indicată prin unele articole care au apărut în presa suedeză şi care au făcut senzaţie la vremea respectivă. Se pare că situaţia a condus apoi autorităţile suedeze la adoptarea unor măsuri cu totul excepţionale ce au implicat să-l transporte pe Gregorian Bivolaru la Stockholm cu o gardă impresionantă şi cu un avion special, iar cererea acestuia de acordare a azilului politic a trebuit să fie judecată într-un buncăr ce întrunea condiţii extreme de securitate şi care era aflat la subsolul tribunalului.
 
Dincolo de aceste circumstanţe ieşite din comun, se poate afirma – în conformitate cu prevederile juridice naţionale şi internaţionale – că rejudecarea procesului lui Gregorian Bivolaru este susţinută şi de constatarea că dumnealui este cel mai în măsură să clarifice împrejurările faptelor pentru care a fost acuzat şi condamnat pe nedrept, în lipsa sa. Chiar dacă în calitate de inculpat el a avut un apărător ales, situaţiile obiective şi justificabile au făcut ca domnul Bivolaru să nu poată lua contact în mod adecvat cu respectivul apărător în vederea unei colaborări ce era stringent necesară stabilirii unei căi bine structurate de apărare. Avocatul nu avea realmente cum să cunoască toate detaliile personale ale aspectelor ce erau puse în discuţie în cadrul procesului.

Un alt element esenţial pe care este necesar să îl subliniem este acela că instanţa ÎCCJ nu i-a respectat lui Gregorian Bivolaru nici măcar dreptul de a fi audiat – aşa cum prevede legea – prin comisie rogatorie, ceea ce este deosebit de grav şi totodată semnificativ. De asemenea, din motive care nu au ţinut de voinţa sa, dumnealui nu a avut cum să interacţioneze procesual în raport cu susţinerile părţii aşa-zis vătămate, ale martorilor şi ale reprezentanţilor Ministerului Public şi nici nu a avut cum să administreze el însuşi anumite probe în cadrul procesului.

În concluzie, Biroul de Presă MISA apreciază tocmai datorită argumentelor menţionate mai sus că rejudecarea cazului lui Gregorian Bivolaru poate aduce numeroase date şi informaţii noi, care sunt de natură să pună într-o cu totul altă lumină întreaga procedură judiciară ce a fost efectuată în lipsa acestuia.



Biroul de Presă MISA
13 august 2016

 


Articole publicate recent

> 23 FebruarieInformare privind termenul din data de 22 februarie 2017

> 22 FebruarieÎn anul 2016 au fost masacraţi în întreaga lume 90.000 de creştini

> 22 FebruarieÎţi laşi copiii să urmărească des aceste desene animate? Ia în calcul problema gravă care poate apărea

> 22 FebruarieMario Draghi dovedeşte actualmente o atitudine periculoasă de psihopat…

> 22 Februarie«Justiția nu trebuie să fie izvor de nedreptate»

> 21 Februarie15 ani de la începutul războiului împotriva terorismului

> 21 FebruariePe când și în România? – Ungaria are în plan să ia măsuri drastice împotriva ONG-urilor finanţate de Soros

> 21 FebruarieBancuri stenice (III)

> 21 FebruarieSolicitare de dezmințire adresată site-ului Evenimentul zilei

> 20 FebruarieDan Puric: România este o colonie condusă din afară

> 20 FebruarieOamenii de știință dărâmă din temelii mitul ce a fost deja impus cu forța de activiștii LGTB: NU te naști homosexual!

> 19 FebruarieUn milionar lituanian a construit «Orașul soarelui» după ce a cumpărat 3000 hectare de pădure!

> 19 FebruarieStiglitz despre viitorul zonei euro: «Mai rău decât Marea Criză»

> 19 FebruarieCum s-ar putea încheia, în 2017, conflictul din Siria?

> 19 FebruarieRusia a acuzat coaliția internațională condusă de SUA de crime de război în Irak: Au ucis zeci de femei și copii

> 18 FebruariePăpuşarul cel insolent şi viclean Ponta

> 16 FebruarieNebunia bancherilor şi a sistemului financiar a crescut după criză

> 16 FebruarieAfirmații fără precedent făcute în direct la Televiziunea Națională: România nu mai este un stat, ci o corporație condusă de străini

> 16 FebruarieAl 45-lea președinte al SUA: Donald John Trump

> 15 FebruarieNoul tun radioelectronic al rușilor amenință de la mii de kilometri distanță. Ce poate face?

> 15 FebruarieSe îndreaptă civilizaţia noastră către colaps? Un istoric prezice cu ajutorul ecuaţiilor matematice că instabilitatea va începe în 2020

> 15 FebruarieGoogle dat în judecată pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare a angajaţilor

> 15 FebruarieO luptă pentru controlul statului profund. Trump i-a ridiculizat pe șefii serviciilor secrete

> 13 FebruarieBancuri stenice (II)

> 13 FebruarieDEZVĂLUIRI: DGSE-ul francez preia România de la CIA!

> 12 FebruarieAdevărul despre Rusia, ceea ce elita nu vrea ca tu să știi

> 12 FebruarieFelul în care un model «plus-size» a vrut să arate lumii că frumuseţea nu ţine de numărul de kilograme

> 12 Februarie19 principii de aur ale Mariei Montessori, cel mai mare pedagog din istorie, pentru creşterea corectă a unui copil

> 12 FebruarieVânzarea terenurilor către străini e o problemă naţională, nu comunitară. În Germania, vânzarea unui singur hectar ar provoca scandal național

> 11 FebruarieHackerul român Guccifer acuză FBI din pușcărie: «Le-am dat 70-100 de gigabytes de date care sunt sute de mii de documente. Să le verifice singuri»

> 10 FebruarieUn cuplu a construit o altfel de «casă verde». Se încălzesc iarna şi au legume pe tot parcursul anului

> 10 FebruarieGermania: Politica NATO, numită o «autostradă către iad» într-un show

> 9 FebruarieStatul a plătit anul trecut 3,7 milioane de euro pe procese câştigate de români la CEDO

> 9 Februarie10 invenții despre care poate că nu știai că au fost făcute de români

> 9 FebruarieDonald Trump: O relație bună cu Rusia e un lucru bun. Doar proștii cred că este un lucru rău

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga