Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Actualitate >Opinii >
Brexit-ul a împins bursele în jos. Oare chiar așa să fie?

 

Prețurile acțiunilor cotate la burse ba cresc, ba scad. Sunt oare aceste variații relevante pentru economie? Realitatea corespunde mai degrabă anecdotei de mai jos.

Un investitor L-a întrebat pe Dumnezeu: „Este bursa o parte intrinsecă din Universul creat de Tine?”. Dumnezeu i-a răspuns: „Doar dacă crezi că am vrut să creez un nou fraier în fiecare minut”.

În urma referendumului pentru Brexit (care a relevat că majoritatea cetățenilor din Marea Britanie vor ca țara lor să părăsească Uniunea Europeană), precum și în multe alte cazuri în care un eveniment este declarat a fi „negativ”, bursele au înregistrat căderi masive. Mass-media majore au promovat aceste descreșteri ale prețurilor la bursă ca pe o dovadă că „s-a petrecut ceva rău”, iar „economia suferă” din această cauză.

Pe de altă parte, în cazul în care tendința generală a bursei este ascendentă și se ating „noi maxime”, mass-media susține că economia „se recuperează”, că este „în formă bună”, sau chiar „în plină expansiune”. De fapt, fluctuațiile bursei sunt folosite ca și critici la alegerile politice și economice, ori la diverse evenimente. „Nu ar fi trebuit luată cutare măsură politică, pentru că iată care a fost reacția burselor.” Haideți să examinăm toate acestea.

Mai întâi, un lucru important: care este legătura dintre bursă și companiile ale căror active sunt tranzacționate? Este întregul peisaj de cumpărare și vânzare a activelor intim legat de aceste societăți? Ce se petrece cu adevărat?

Mulți oameni cred că vânzarea activelor aduce beneficii unei companii. Acest lucru este valabil atunci când o companie privată devine publică prin emiterea de active în ceea ce se numește o ofertă publică inițială (IPO). În timpul perioadei de timp limitate a IPO, banii din vânzarea de active se întorc la compania emitentă și pot fi folosiți pentru creșterea companiei. Mai târziu, compania poate emite mai multe active, iar apoi, de asemenea, banii din vânzarea acestora ajung înapoi la companie.

Dar... de departe, cea mai intensă activitate de la bursă este cumpărarea și vânzarea de acțiuni... iar nimic din profiturile sau pierderile care decurg din aceasta nu revine societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate. Este o pură operațiune de tip cazino.

Această operațiune nu face nimic pentru beneficiul companiilor, în sensul de a le adăuga numerar în conturi. De fapt este vorba doar de tranzacționare, percepție, predicție (și, desigur, manipulare a prețurilor). „Ce cred eu că gândesc alți oameni despre activele cutare, și care ar trebui să fie reacția mea? Ar trebui să cumpăr activele cutare, ar trebui să le vând apoi rapid înainte ca prețul lor să scadă?

Fluctuațiile prețurilor acțiunilor de la bursă nu au nimic de-a face cu „starea de sănătate a economiei”, indiferent ce ar însemna ea. Fluctuațiile au loc în conformitate cu prețul pe care sunt dispuși investitorii să-l plătească pentru anumite active, sau cu prețul cu care sunt dispuși să le vândă. În cazinoul care se cheamă bursă, sau piața de valori.

Nicio acțiune de la bursă nu reflectă cu adevărat starea companiilor ale căror acțiuni sunt de vânzare. Niciunul ban obținut din cumpărarea sau vânzarea activelor nu revine respectivelor companii. Este ca la jocurile de noroc, tot timpul. Și asta e tot.

În cazul în care o societate raportează o scădere a profitului pentru anul în curs, da, prețul activelor sale poate scădea și el. Dar asta nu înseamnă nimic altceva decât că investitorii consideră că prețul activelor ar trebui să scadă și sunt dispuși să plătească mai puțin pentru ele (în acest moment). Cu toate acestea, prețul activelor respective ar putea crește, chiar și în condițiile anunțării unei scăderi a profitului. Sau prețul lor ar putea rămâne nemodificat. Oricare ar fi acesta, nu are nimic de-a face cu starea companiei. El reflectă doar ceea ce cred jucătorii de la cazino, pentru că ei sunt atât cumpărătorii cât și vânzătorii.

Acest lucru este greu de înțeles pentru unii oameni. Ei doresc să-și imagineze că bursa de valori reflectă în mod direct starea companiilor care emit activele. Greșit. Bursa reflectă doar percepția pariorilor, plus manipularea aferentă (care nu face obiectul prezentului articol).

Să vedem... Eu cred că alți oameni cred că activele cutare vor crește. Ei vor cumpăra, deci cred că ar trebui să cumpăr și eu.” Deliciul prostului. Percepția posibilei percepții a altor persoane. Asta e bursa.

Desigur, o mare parte dintre tranzacționările din ziua de azi se face automat, cu ajutorul calculatoarelor aparținând marilor fonduri de investiții. Dar asta nu schimbă realitatea de bază: cumpărarea și vânzarea nu au legătură cu societățile ale căror acțiunile sunt transmise înainte și înapoi de la unii la alții. Prin urmare, dacă prețurile activelor cresc sau scad, aceasta nu are nimic de-a face cu sănătatea financiară a companiilor respective sau a economiei în general.

Această operațiune de tip cazino la bursa de valori, precum și fluxurile și refluxurile sale, sunt furaje pentru mass-media, care pretinde că cele mai recente suișuri sau coborâșuri reprezintă „modul în care economia globală reacționează la evenimentele lumii”. De fapt această presupunere este o prostie.

Mersul economiei per ansamblu nu este reflectat de performanța bursei. De asemenea, performanța bursei nu reflectă starea globală a economiei.
Luați în considerare ce se poate petrece la un mare fond de pensii. Fondul ia bani de la angajați. Acesta va plăti mai târziu banii înapoi, plus „bonusuri”. Între timp, fondul de pensii investește la bursa de valori o mare parte din banii pe care îi deține. Cumpără o varietate de active și le vinde, apoi iar le cumpără și iar le vinde. Prin urmare, dacă bursa cade și rămâne prăbușită, iar fondul de pensii nu este dispus să iasă din furtună, în speranța că acea cădere a bursei se va transforma în cele din urmă într-o creștere, fondul va vinde într-un final activele respective la prețuri foarte mici și va sfârși prin a pierde bani. În acest caz, fondul de pensii a mizat în cazino cu banii altor oameni, pe care i-a pierdut.

Dar chiar și în exemplul de mai sus, pierderea s-a produs din cauza unei percepții/predicții greșite cu privire la ceea ce ar urma să se petreacă în jocul de la cazino. Nu este vorba despre mișcări reale ale economiei.

Așa că, atunci când „titani ai finanțelor” și analiști mass-media turuie despre cum, de exemplu, Brexit a cauzat o scădere bruscă a burselor, și cum acest lucru este un indicator al stării negative bruște a economiei, nu fac decât să îndruge prostii. Presupunând că „titanii finanțelor” nu au manipulat ei înșiși bursele pentru a le face să cadă (o ipoteză riscantă), în scopul de a fabrica o „perspectivă sumbră”, bursele în cădere liberă nu spun nimic despre starea economiei. Cel puțin nimic mai mult decât ar spune o analiză a profiturilor care scad într-un cazino din Las Vegas, despre starea generală a economiei Statelor Unite.

Bursele au căzut astăzi ca efect al anunțurilor despre creșterea prețurilor la petrol...”
În primul rând, căderea prețurilor acțiunilor de la burse nu are un impact direct asupra companiilor ale căror active sunt comercializate.
În al doilea rând, căderea prețurilor acțiunilor de la burse nu are nimic de a face cu prețul petrolului. Prăbușirea ar putea fi legată doar de percepțiile jucătorilor la bursă asupra efectelor despre care consideră ei că ar trebui să apară ca urmare a creșterii prețurilor la petrol (în acel moment), dar asta e tot.

Iată o analogie. Să presupunem că, într-un cazino, există un joc numit „Unu la zece”. În funcție de fluxul afacerilor, sunt, de obicei, aproximativ 1.000 de oameni într-o cameră din acest cazino din Las Vegas, iar fiecare persoană trebuie să parieze pe un număr între unu și zece. Dvs. sunteți unul dintre acei oameni. Atunci când se fac pariurile, dacă pariați pe numărul pe care au pariat majoritatea celor din acea cameră veți putea câștiga 50 de cenți pentru fiecare dolar pe care l-ați pariat. În acele momente gândiți: „Cred că cei mai mulți oameni vor alege un număr din mijloc. Cinci. Așa că voi paria și eu tot pe cinci.” Faceți aceasta. Aflați apoi că într-adevăr, de data aceasta 350 de oameni au pariat pe cinci. Celelalte 650 de persoane au pariat pe diverse numere, dar niciun alt număr între unu și zece nu a fost ales de un număr mai mare de 350 de pariori. Așa că ați câștigat. De data asta.

În timp ce are loc această micuță operațiune, marile posturi media au trimis reporteri care sunt plasați în jurul camerei. Ei au difuzat rapid știri despre inundații, uragane, desfășurări de forțe militare, campanii politice, sondaje de opinie, arestările unor celebrități, veniturile obținute de anumite producții de la Hollywood, noi cercetări genetice, un atac terorist în Pakistan, fracturarea hidraulică, picnicuri școlare, schimbările climatice, un om care a mâncat 300 de sendvișuri cu crenvurști în două ore și așa mai departe. Reporterii pretind că rezultatul pariului în care sunteți implicat este cu siguranță legat de aceste evenimente. Chiar insistă asupra acestei idei.

Iată o imagine a activităților de zi cu zi de la bursă, plus informațiile pe care le răspândește mass-media despre bursa de valori.
Bursa de valori este o masivă și monumentală prosteală a unor pariori. Iar dacă evoluția burselor este cu adevărat o reflectare a ceea ce se petrece în lume, atunci dumneavoastră vindeți livezi de portocali pe Saturn.

Iată o ultimă analogie. Găinațul. Să presupunem că dvs. sunteți un investitor și vedeți că există o piață de comercializare a excrementelor de păsări. Decideți să vă investiți banii în această piață.

Prețul găinațului crește. O duceți foarte bine. Într-o zi, lucrând la laptop în curtea casei, vă gândiți: „Stai un pic. Găinațul nu valorează de fapt nimic. Desigur, asta nu contează, dar să presupunem că o mulțime de alți investitori cred că eu mă gândesc exact la ceea ce mă gândesc eu chiar acum. Prețul ar scădea. Oare sunt o mulțime de alți oameni care se gândesc exact la ceea ce mă gândesc eu chiar acum? Sau vor merge în continuare veseli pe drumul lor, cumpărând și mai multe excremente de păsări, pentru că văd că prețul crește? Oare care lucru dintre acestea două se petrece de fapt?

Peste tot în lume, alți investitori în găinaț poartă aceleași monologuri cu ei înșiși. Dacă suficient de multor oameni dintre acei investitori nu le pasă de valoarea intrinsecă a excrementelor de păsări, activitățile la bursă vor continua ca de obicei. Dar dacă suficient de mulți devin îngrijorați cu privire la ceea ce alți investitori ar putea gândi, aceștia vor vinde găinațul pe care îl dețin, iar prețul va scădea.

Predicții. Percepţii. Speculații cu privire la ce prezic și percep alți oameni.
O acțiune IBM, odată ce a fost scoasă dintr-o IPO, nu mai are nicio valoare intrinsecă. Nici măcar cât un pachet cu găinaț scos la vânzare. Oamenii cumpără și vând acea acțiune pe baza a ceea ce alți investitori ar putea gândi sau nu despre aceasta. Și asta e tot.

Întreruperile de curent electric din trei state din estul Americii au condus la o criză severă a pieței de găinaț. Analiștii sunt îngrijorați și fac predicții sumbre...”
Sunt îngrijorați și fac predicții sumbre pentru că trebuie să facă o legătură între ceea ce se petrece în lume și bursă pentru a își primi salariile, iar a fi „îngrijorați” și a face „predicții sumbre” este cel mai ușor mod de a reacționa care să le servească interesele.

Dacă ar recunoaște că întreruperile de curent electric nu au avut nicio legătură cu excrementele de pasăre intrinsec lipsite de valoare, investitorii la bursă ar putea ajunge să pompeze gaz în Death Valley sau să vândă cutii de conserve de căldură în deșertul Sahara. Cu alte cuvinte, ar fi evident pentru toată lumea că activitatea din care își câștigă existența este complet inutilă.


Citiți și:
Un ziarist «mărturiseşte» la televiziunea de stat din China că a provocat panică şi dezordine pe burse
Renumite institute de cercetare sunt instrumente docile pentru artizanii Noii Ordini Mondiale
Comisia Trilaterală controlează din umbră economia mondială

 


yogaesoteric
23 septembrie 2016

 

Articole publicate recent

> 23 FebruarieInformare privind termenul din data de 22 februarie 2017

> 22 FebruarieÎn anul 2016 au fost masacraţi în întreaga lume 90.000 de creştini

> 22 FebruarieÎţi laşi copiii să urmărească des aceste desene animate? Ia în calcul problema gravă care poate apărea

> 22 FebruarieMario Draghi dovedeşte actualmente o atitudine periculoasă de psihopat…

> 22 Februarie«Justiția nu trebuie să fie izvor de nedreptate»

> 21 Februarie15 ani de la începutul războiului împotriva terorismului

> 21 FebruariePe când și în România? – Ungaria are în plan să ia măsuri drastice împotriva ONG-urilor finanţate de Soros

> 21 FebruarieBancuri stenice (III)

> 21 FebruarieSolicitare de dezmințire adresată site-ului Evenimentul zilei

> 20 FebruarieDan Puric: România este o colonie condusă din afară

> 20 FebruarieOamenii de știință dărâmă din temelii mitul ce a fost deja impus cu forța de activiștii LGTB: NU te naști homosexual!

> 19 FebruarieUn milionar lituanian a construit «Orașul soarelui» după ce a cumpărat 3000 hectare de pădure!

> 19 FebruarieStiglitz despre viitorul zonei euro: «Mai rău decât Marea Criză»

> 19 FebruarieCum s-ar putea încheia, în 2017, conflictul din Siria?

> 19 FebruarieRusia a acuzat coaliția internațională condusă de SUA de crime de război în Irak: Au ucis zeci de femei și copii

> 18 FebruariePăpuşarul cel insolent şi viclean Ponta

> 16 FebruarieNebunia bancherilor şi a sistemului financiar a crescut după criză

> 16 FebruarieAfirmații fără precedent făcute în direct la Televiziunea Națională: România nu mai este un stat, ci o corporație condusă de străini

> 16 FebruarieAl 45-lea președinte al SUA: Donald John Trump

> 15 FebruarieNoul tun radioelectronic al rușilor amenință de la mii de kilometri distanță. Ce poate face?

> 15 FebruarieSe îndreaptă civilizaţia noastră către colaps? Un istoric prezice cu ajutorul ecuaţiilor matematice că instabilitatea va începe în 2020

> 15 FebruarieGoogle dat în judecată pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare a angajaţilor

> 15 FebruarieO luptă pentru controlul statului profund. Trump i-a ridiculizat pe șefii serviciilor secrete

> 13 FebruarieBancuri stenice (II)

> 13 FebruarieDEZVĂLUIRI: DGSE-ul francez preia România de la CIA!

> 12 FebruarieAdevărul despre Rusia, ceea ce elita nu vrea ca tu să știi

> 12 FebruarieFelul în care un model «plus-size» a vrut să arate lumii că frumuseţea nu ţine de numărul de kilograme

> 12 Februarie19 principii de aur ale Mariei Montessori, cel mai mare pedagog din istorie, pentru creşterea corectă a unui copil

> 12 FebruarieVânzarea terenurilor către străini e o problemă naţională, nu comunitară. În Germania, vânzarea unui singur hectar ar provoca scandal național

> 11 FebruarieHackerul român Guccifer acuză FBI din pușcărie: «Le-am dat 70-100 de gigabytes de date care sunt sute de mii de documente. Să le verifice singuri»

> 10 FebruarieUn cuplu a construit o altfel de «casă verde». Se încălzesc iarna şi au legume pe tot parcursul anului

> 10 FebruarieGermania: Politica NATO, numită o «autostradă către iad» într-un show

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga