Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Actualitate >Opinii >
Brexit-ul a împins bursele în jos. Oare chiar așa să fie?

 

Prețurile acțiunilor cotate la burse ba cresc, ba scad. Sunt oare aceste variații relevante pentru economie? Realitatea corespunde mai degrabă anecdotei de mai jos.

Un investitor L-a întrebat pe Dumnezeu: „Este bursa o parte intrinsecă din Universul creat de Tine?”. Dumnezeu i-a răspuns: „Doar dacă crezi că am vrut să creez un nou fraier în fiecare minut”.

În urma referendumului pentru Brexit (care a relevat că majoritatea cetățenilor din Marea Britanie vor ca țara lor să părăsească Uniunea Europeană), precum și în multe alte cazuri în care un eveniment este declarat a fi „negativ”, bursele au înregistrat căderi masive. Mass-media majore au promovat aceste descreșteri ale prețurilor la bursă ca pe o dovadă că „s-a petrecut ceva rău”, iar „economia suferă” din această cauză.

Pe de altă parte, în cazul în care tendința generală a bursei este ascendentă și se ating „noi maxime”, mass-media susține că economia „se recuperează”, că este „în formă bună”, sau chiar „în plină expansiune”. De fapt, fluctuațiile bursei sunt folosite ca și critici la alegerile politice și economice, ori la diverse evenimente. „Nu ar fi trebuit luată cutare măsură politică, pentru că iată care a fost reacția burselor.” Haideți să examinăm toate acestea.

Mai întâi, un lucru important: care este legătura dintre bursă și companiile ale căror active sunt tranzacționate? Este întregul peisaj de cumpărare și vânzare a activelor intim legat de aceste societăți? Ce se petrece cu adevărat?

Mulți oameni cred că vânzarea activelor aduce beneficii unei companii. Acest lucru este valabil atunci când o companie privată devine publică prin emiterea de active în ceea ce se numește o ofertă publică inițială (IPO). În timpul perioadei de timp limitate a IPO, banii din vânzarea de active se întorc la compania emitentă și pot fi folosiți pentru creșterea companiei. Mai târziu, compania poate emite mai multe active, iar apoi, de asemenea, banii din vânzarea acestora ajung înapoi la companie.

Dar... de departe, cea mai intensă activitate de la bursă este cumpărarea și vânzarea de acțiuni... iar nimic din profiturile sau pierderile care decurg din aceasta nu revine societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate. Este o pură operațiune de tip cazino.

Această operațiune nu face nimic pentru beneficiul companiilor, în sensul de a le adăuga numerar în conturi. De fapt este vorba doar de tranzacționare, percepție, predicție (și, desigur, manipulare a prețurilor). „Ce cred eu că gândesc alți oameni despre activele cutare, și care ar trebui să fie reacția mea? Ar trebui să cumpăr activele cutare, ar trebui să le vând apoi rapid înainte ca prețul lor să scadă?

Fluctuațiile prețurilor acțiunilor de la bursă nu au nimic de-a face cu „starea de sănătate a economiei”, indiferent ce ar însemna ea. Fluctuațiile au loc în conformitate cu prețul pe care sunt dispuși investitorii să-l plătească pentru anumite active, sau cu prețul cu care sunt dispuși să le vândă. În cazinoul care se cheamă bursă, sau piața de valori.

Nicio acțiune de la bursă nu reflectă cu adevărat starea companiilor ale căror acțiuni sunt de vânzare. Niciunul ban obținut din cumpărarea sau vânzarea activelor nu revine respectivelor companii. Este ca la jocurile de noroc, tot timpul. Și asta e tot.

În cazul în care o societate raportează o scădere a profitului pentru anul în curs, da, prețul activelor sale poate scădea și el. Dar asta nu înseamnă nimic altceva decât că investitorii consideră că prețul activelor ar trebui să scadă și sunt dispuși să plătească mai puțin pentru ele (în acest moment). Cu toate acestea, prețul activelor respective ar putea crește, chiar și în condițiile anunțării unei scăderi a profitului. Sau prețul lor ar putea rămâne nemodificat. Oricare ar fi acesta, nu are nimic de-a face cu starea companiei. El reflectă doar ceea ce cred jucătorii de la cazino, pentru că ei sunt atât cumpărătorii cât și vânzătorii.

Acest lucru este greu de înțeles pentru unii oameni. Ei doresc să-și imagineze că bursa de valori reflectă în mod direct starea companiilor care emit activele. Greșit. Bursa reflectă doar percepția pariorilor, plus manipularea aferentă (care nu face obiectul prezentului articol).

Să vedem... Eu cred că alți oameni cred că activele cutare vor crește. Ei vor cumpăra, deci cred că ar trebui să cumpăr și eu.” Deliciul prostului. Percepția posibilei percepții a altor persoane. Asta e bursa.

Desigur, o mare parte dintre tranzacționările din ziua de azi se face automat, cu ajutorul calculatoarelor aparținând marilor fonduri de investiții. Dar asta nu schimbă realitatea de bază: cumpărarea și vânzarea nu au legătură cu societățile ale căror acțiunile sunt transmise înainte și înapoi de la unii la alții. Prin urmare, dacă prețurile activelor cresc sau scad, aceasta nu are nimic de-a face cu sănătatea financiară a companiilor respective sau a economiei în general.

Această operațiune de tip cazino la bursa de valori, precum și fluxurile și refluxurile sale, sunt furaje pentru mass-media, care pretinde că cele mai recente suișuri sau coborâșuri reprezintă „modul în care economia globală reacționează la evenimentele lumii”. De fapt această presupunere este o prostie.

Mersul economiei per ansamblu nu este reflectat de performanța bursei. De asemenea, performanța bursei nu reflectă starea globală a economiei.
Luați în considerare ce se poate petrece la un mare fond de pensii. Fondul ia bani de la angajați. Acesta va plăti mai târziu banii înapoi, plus „bonusuri”. Între timp, fondul de pensii investește la bursa de valori o mare parte din banii pe care îi deține. Cumpără o varietate de active și le vinde, apoi iar le cumpără și iar le vinde. Prin urmare, dacă bursa cade și rămâne prăbușită, iar fondul de pensii nu este dispus să iasă din furtună, în speranța că acea cădere a bursei se va transforma în cele din urmă într-o creștere, fondul va vinde într-un final activele respective la prețuri foarte mici și va sfârși prin a pierde bani. În acest caz, fondul de pensii a mizat în cazino cu banii altor oameni, pe care i-a pierdut.

Dar chiar și în exemplul de mai sus, pierderea s-a produs din cauza unei percepții/predicții greșite cu privire la ceea ce ar urma să se petreacă în jocul de la cazino. Nu este vorba despre mișcări reale ale economiei.

Așa că, atunci când „titani ai finanțelor” și analiști mass-media turuie despre cum, de exemplu, Brexit a cauzat o scădere bruscă a burselor, și cum acest lucru este un indicator al stării negative bruște a economiei, nu fac decât să îndruge prostii. Presupunând că „titanii finanțelor” nu au manipulat ei înșiși bursele pentru a le face să cadă (o ipoteză riscantă), în scopul de a fabrica o „perspectivă sumbră”, bursele în cădere liberă nu spun nimic despre starea economiei. Cel puțin nimic mai mult decât ar spune o analiză a profiturilor care scad într-un cazino din Las Vegas, despre starea generală a economiei Statelor Unite.

Bursele au căzut astăzi ca efect al anunțurilor despre creșterea prețurilor la petrol...”
În primul rând, căderea prețurilor acțiunilor de la burse nu are un impact direct asupra companiilor ale căror active sunt comercializate.
În al doilea rând, căderea prețurilor acțiunilor de la burse nu are nimic de a face cu prețul petrolului. Prăbușirea ar putea fi legată doar de percepțiile jucătorilor la bursă asupra efectelor despre care consideră ei că ar trebui să apară ca urmare a creșterii prețurilor la petrol (în acel moment), dar asta e tot.

Iată o analogie. Să presupunem că, într-un cazino, există un joc numit „Unu la zece”. În funcție de fluxul afacerilor, sunt, de obicei, aproximativ 1.000 de oameni într-o cameră din acest cazino din Las Vegas, iar fiecare persoană trebuie să parieze pe un număr între unu și zece. Dvs. sunteți unul dintre acei oameni. Atunci când se fac pariurile, dacă pariați pe numărul pe care au pariat majoritatea celor din acea cameră veți putea câștiga 50 de cenți pentru fiecare dolar pe care l-ați pariat. În acele momente gândiți: „Cred că cei mai mulți oameni vor alege un număr din mijloc. Cinci. Așa că voi paria și eu tot pe cinci.” Faceți aceasta. Aflați apoi că într-adevăr, de data aceasta 350 de oameni au pariat pe cinci. Celelalte 650 de persoane au pariat pe diverse numere, dar niciun alt număr între unu și zece nu a fost ales de un număr mai mare de 350 de pariori. Așa că ați câștigat. De data asta.

În timp ce are loc această micuță operațiune, marile posturi media au trimis reporteri care sunt plasați în jurul camerei. Ei au difuzat rapid știri despre inundații, uragane, desfășurări de forțe militare, campanii politice, sondaje de opinie, arestările unor celebrități, veniturile obținute de anumite producții de la Hollywood, noi cercetări genetice, un atac terorist în Pakistan, fracturarea hidraulică, picnicuri școlare, schimbările climatice, un om care a mâncat 300 de sendvișuri cu crenvurști în două ore și așa mai departe. Reporterii pretind că rezultatul pariului în care sunteți implicat este cu siguranță legat de aceste evenimente. Chiar insistă asupra acestei idei.

Iată o imagine a activităților de zi cu zi de la bursă, plus informațiile pe care le răspândește mass-media despre bursa de valori.
Bursa de valori este o masivă și monumentală prosteală a unor pariori. Iar dacă evoluția burselor este cu adevărat o reflectare a ceea ce se petrece în lume, atunci dumneavoastră vindeți livezi de portocali pe Saturn.

Iată o ultimă analogie. Găinațul. Să presupunem că dvs. sunteți un investitor și vedeți că există o piață de comercializare a excrementelor de păsări. Decideți să vă investiți banii în această piață.

Prețul găinațului crește. O duceți foarte bine. Într-o zi, lucrând la laptop în curtea casei, vă gândiți: „Stai un pic. Găinațul nu valorează de fapt nimic. Desigur, asta nu contează, dar să presupunem că o mulțime de alți investitori cred că eu mă gândesc exact la ceea ce mă gândesc eu chiar acum. Prețul ar scădea. Oare sunt o mulțime de alți oameni care se gândesc exact la ceea ce mă gândesc eu chiar acum? Sau vor merge în continuare veseli pe drumul lor, cumpărând și mai multe excremente de păsări, pentru că văd că prețul crește? Oare care lucru dintre acestea două se petrece de fapt?

Peste tot în lume, alți investitori în găinaț poartă aceleași monologuri cu ei înșiși. Dacă suficient de multor oameni dintre acei investitori nu le pasă de valoarea intrinsecă a excrementelor de păsări, activitățile la bursă vor continua ca de obicei. Dar dacă suficient de mulți devin îngrijorați cu privire la ceea ce alți investitori ar putea gândi, aceștia vor vinde găinațul pe care îl dețin, iar prețul va scădea.

Predicții. Percepţii. Speculații cu privire la ce prezic și percep alți oameni.
O acțiune IBM, odată ce a fost scoasă dintr-o IPO, nu mai are nicio valoare intrinsecă. Nici măcar cât un pachet cu găinaț scos la vânzare. Oamenii cumpără și vând acea acțiune pe baza a ceea ce alți investitori ar putea gândi sau nu despre aceasta. Și asta e tot.

Întreruperile de curent electric din trei state din estul Americii au condus la o criză severă a pieței de găinaț. Analiștii sunt îngrijorați și fac predicții sumbre...”
Sunt îngrijorați și fac predicții sumbre pentru că trebuie să facă o legătură între ceea ce se petrece în lume și bursă pentru a își primi salariile, iar a fi „îngrijorați” și a face „predicții sumbre” este cel mai ușor mod de a reacționa care să le servească interesele.

Dacă ar recunoaște că întreruperile de curent electric nu au avut nicio legătură cu excrementele de pasăre intrinsec lipsite de valoare, investitorii la bursă ar putea ajunge să pompeze gaz în Death Valley sau să vândă cutii de conserve de căldură în deșertul Sahara. Cu alte cuvinte, ar fi evident pentru toată lumea că activitatea din care își câștigă existența este complet inutilă.


Citiți și:
Un ziarist «mărturiseşte» la televiziunea de stat din China că a provocat panică şi dezordine pe burse
Renumite institute de cercetare sunt instrumente docile pentru artizanii Noii Ordini Mondiale
Comisia Trilaterală controlează din umbră economia mondială

 


yogaesoteric
23 septembrie 2016

 

Articole publicate recent

> 24 IunieAtentatul de la Manchester Arena putea fi prevenit? Controale de securitate superficiale, premoniția avută de un român cu o lună înainte, ignorată

> 24 IunieExperiment fabulos în Suedia despre utopia socialismului! Mai simplu de atât, nici că se putea!

> 23 IunieCIA, «incompetență devastatoare»

> 23 IunieMihai Stoian face dezvăluiri despre dedesubturile dosarelor fabricate împotriva lui Gregorian Bivolaru – Preluare de pe Nașul TV

> 22 IunieDeclinul demografic din România s-a agravat şi în martie, chiar dacă natalitatea a crescut

> 22 IunieCompania Coca-Cola a fost dată în judecată pentru fals și dezinformare în cadrul campaniilor de marketing pentru promovarea băuturilor

> 21 IunieAdevăruri şocante pe care nu o să le găsiți niciodată în presa «sistemului»! Dialog «la gura sobei» cu istoricul Corvin Lupu despre Decembrie 1989 (3)

> 21 IunieAnaliză dură a lui Cozmin Gușă: «Elitele financiare își impun favoriții»

> 21 IunieMădălina Dumitru – o poveste de Hollywood. Preluare de pe Nașul TV

> 20 IunieIlie Șerbănescu: «Satan de la Bruxelles sau de fapt, de la Berlin, îți mai pregătește una…»

> 20 IunieA fost găsită veriga lipsă

> 19 IunieCRIMINALII CE AU AJUNS SĂ FIE PERFECȚI AI FIINȚELOR UMANE (I)

> 19 IunieS-a reușit prima terapie genetică anti-îmbătrânire

> 19 IunieRelația dintre Klaus Werner Iohannis și R.C.S. – R.D.S.

> 19 IuniePrecedent în justiție – A fost condamnat pentru că a dat like unui articol defăimător pe Facebook

> 19 IunieDupă Germania, și Olanda cere Europei «să-și ia destinul în propriile mâini»

> 18 IunieDragă sclavule vorbitor de limba română, lasă la o parte emisiunile proaste la care te uiți în fiecare zi!

> 18 IunieEști cetățean european și n-ai drepturi: Cazul Smicală arde, Meleșcanu se piaptănă, România iese în stradă

> 18 IuniePoliţia indoneziană a arestat peste 140 de homosexuali. Alţi doi au fost biciuiți pentru sodomie

> 18 IunieIstoria oficială a României este răsturnată! Descoperiri bulversante!

> 17 IunieŢara lui Papură Vodă, în vremea lui Pazvante Chioru

> 17 IunieSchimbarea periculoasă de macaz a lui Donald Trump în privința Siriei

> 16 IunieIsteria tâmpeşte România. O graţiere excesiv restrânsă, o execuţie publică nemeritată

> 16 IunieAdevăruri despre «statul de drept»

> 16 IunieMascarada cea jalnică a Eurovisionului, o propagandă globalistă cântăcioasă

> 16 IunieAcademia Regală de Științe a Serbiei vrea să dea NATO în judecată pentru bombardamentele din 1999

> 16 IuniePeste 20 de milioane de oameni riscă să moară de foame. Cea mai gravă criză umanitară din ultimii 70 de ani

> 14 IunieRăsturnare de situaţie. Proiectul Legii graţierii a fost trimis la comisie, pentru a fi adoptat în forma trimisă de Guvern

> 14 IunieAdevăruri şocante pe care nu o să le găsiți niciodată în presa «sistemului»! Dialog «la gura sobei» cu istoricul Corvin Lupu despre Decembrie 1989 (2)

> 14 IunieIsraelul are un nou sistem antirachetă

> 13 IunieTeatrul documentar M.I.S.A.PĂRUT – De pe scena Reactor din Cluj, la București și Târgu Mureș

> 13 IunieIntoleranța progresistă este aproape nazistă și nu are limite. Încă puțin şi nevaccinații vor fi obligați să poarte steaua galbenă

> 13 IunieEfectul Bumerang. Bitdefender: «WannaCry» poate fi un pretext ca actorii statali să-şi creeze arme cibernetice mai sofisticate

> 13 IunieAgenți secreți intrați în istorie

> 13 IunieImpasul Uniunii Europene

> 12 IunieDecizie militară radicală a lui Donald Trump

> 12 IunieSUA, Coreea de Nord, China – diplomație și zăngănit de săbii

> 12 Iunie200 de personalități din Serbia, inclusiv 50 de academicieni, cer eliminarea teoriei evoluționiste a lui Darwin din școli

> 11 IunieBRUA 40 mld euro – Care este adevărata miză a gazului de la Marea Neagră

> 11 IunieCe Constituție? De ce să dispună fiecare persoană de ea însăși? Vă spun Digi24 și rețeaua progresistă «cât de bine» e să fiți vaccinați cu forța

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga