Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
O tulburătoare ipoteză, ce se confirmă, referitoare la asasinarea fostului preşedinte al Statelor Unite Ale Americii, John F. Kennedy


În protocoalele francmasonice secrete se afirmă, printre altele, că, atunci când planurile elitei mondiale sunt zădărnicite de nu contează cine, acesta va fi eliminat fără doar şi poate. Acesta a fost şi cazul lui John F. Kennedy, care a fost asasinat printr-o acţiune în mod evident orchestrată cu scopul de a elimina un intrus care deranja planurile Ocultei mondiale. El a fost împușcat în timpul mandatului său, pe 22 noiembrie 1963. La acea dată, cercurile financiare private ale Băncii Rezervei Federale (FED – Federal Reserve Bank) controlau deja din umbră cvasitotalitatea oamenilor politici americani, aşa încât nu trebuie să ne mire faptul că adevăratele motive ale eliminării lui Kennedy nu au fost niciodată făcute publice. Mass-media în colaborare cu CIA a inventat o mulţime de versiuni şi poveşti fictive referitoare la motivele asasinării președintelui, acordând o atenţie aproape exclusivă presupusului asasin, Lee Harvey Oswald, și trecându-i sub tăcere pe cei care au profitat în mod direct de pe urma înlăturării preşedintelui incomod. În realitate, președintele Kennedy a fost asasinat de către criminalii plătiți ai capilor Ocultei financiare din cauza măsurilor luate de el pentru încetarea dominației Băncii Rezervei Federale.

Kennedy a fost singurul preşedinte catolic al SUA şi s-a bucurat de o mare popularitate, având o charismă deosebită. Din păcate, administrația Kennedy devenise atât de încrezătoare în sprijinul pe care-l avea din partea majorităţii alegătorilor, încât a nesocotit puterea Ocultei financiare. După moartea președintelui, a fost instituită, de formă, o comisie specială pentru investigarea crimei. Comisia prezidențială pentru cercetarea asasinării președintelui Kennedy, supranumită „Comisia Warren“ după numele liderului său, Earl Warren, a oferit atât prin alcătuire, cât și prin deciziile luate și prin declarațiile făcute numeroase argumente în favoarea a ceea ce cercurile presei şi propagandei oficiale numesc în mod tendențios „teoria conspirației“.

Lucrările și deciziile comisiei trădează intenția de mușamalizare a realității din spatele asasinării lui Kennedy și de manipulare a opiniei publice interne și internaționale prin plăsmuirea și pseudo-argumentarea unei versiuni oficiale care era de natură să liniștească spiritele și să descurajeze alte tentative independente de cercetare a subtilităților și amănuntelor bizare ale crimei din 22 noiembrie 1963.

Printre teoriile care s-au vehiculat referitoare la moartea lui Kennedy se află şi o alta despre care ne relatează Douglas Caddy.

Douglas Caddy, născut în anul 1938, este unul dintre avocaţii din cazul Watergate. În luna iunie a anului 2015, acesta a fost invitat de către realizatorul seriei Dark Journalist, Daniel Liszt, să dea un interviu. În cadrul acestui interviu, Caddy a afirmat printre altele, că fostul preşedinte american J. F. Kennedy a fost asasinat pentru că se pregătea, dintr-o dorinţă de cooperare, să divulge sovieticilor tot ceea ce Statele Unite ştiau despre prezenţa extraterestră, precum şi despre tehnologia primită de la aceste civilizații.

Douglas Caddy era un prieten apropiat al lui Everette Howard Hunt (1918-2007), ofiţer al CIA. Hunt a fost unul dintre „instalatorii“ de la Casa Albă. Acesta era un termen utilizat pentru a desemna echipa secretă însărcinată să „repare scurgerile“ de informaţii reale sau cu caracter secret din cadrul administrației prezidențiale.

În calitate de membru al CIA, Howard Hunt a servit mai ales în operaţiunile speciale clandestine. Între alte misiuni, el a participat la răsturnarea președintelui ales în mod democratic al Guatemalei, Jacobo Arbenz, şi la operațiunea din golful Porcilor din Cuba, prin care se urmărea răsturnarea guvernului lui Fidel Castro. Hunt era însărcinat să instaleze un guvern de tranziţie. În anul 1970, după eşecul acestei operațiuni, Hunt părăseşte CIA, iar Richard Nixon, la un an după alegerea sa, îl angajează drept consultant pe probleme de securitate în sânul Unităţii de Investigații Speciale (Special Investigations Unit). În iunie 1972, el participă la înființarea unei echipe însărcinate să spioneze sediul Partidului Democrat. Echipa respectivă este surprinsă şi arestată. Acesta este de fapt faimosul scandal Watergate, care îl va forţa pe președintele Nixon să-şi dea demisia. Hunt pledează vinovat şi va fi închis în anul 1975, timp de 33 de luni, pentru furt prin efracție, complot şi ascultare electronică.

Hunt a fost acuzat că ar fi jucat un rol în asasinarea lui Kennedy, însă până la urmă a fost declarat nevinovat de către justiţie. În anul 2005, fiind din ce în ce mai bolnav şi simţindu-şi aproape sfârşitul, Hunt a decis să se confeseze prin viu grai şi în scris fiului său mai mare, Saint John Hunt. În confidențele sale, Hunt a mărturisit că a fost implicat, împreună cu vicepreședintele Lyndon B. Johnson (1908-1973), în complotul care viza uciderea președintelui Kennedy. Hunt a dezvăluit faptul că Johnson era foarte ambiţios şi că se opunea cu îndârjire politicii lui Kennedy. Pentru Lyndon B. Johnson, dispariţia președintelui Kennedy era mijlocul cel mai potrivit de a accede rapid la funcţia ultimă fără a trece printr-o campanie electorală şi, implicit, prin riscul unei înfrângeri. Totuşi, Hunt nu face aluzie la prezenţa extraterestră atunci când vorbeşte cu fiul său.

În cadrul acestui interviu, Douglas Caddy relatează faptul că, într-o zi a anului 1975, Hunt l-a sunat pentru a-l invita la cină, unde avea să-i mulţumească pentru ajutorul său în ceea ce priveşte afacerea Watergate. Caddy fusese unul dintre avocații apărării în acest caz. După ce a avut de-a face cu acest caz, Caddy a fost cercetat, fără a fi inculpat însă, de tăinuirea anumitor informaţii în cazul Watergate. Datorită acestui fapt, cei doi nu s-au întâlnit decât de trei ori, tocmai pentru a evita orice fel de suspiciuni în ceea ce priveşte anumite informaţii care s-ar fi vehiculat între ei. Hunt era pe punctul să fie încarcerat şi dorea să îi mulţumească cu această ocazie lui Caddy. Restaurantul pe care l-au ales pentru întâlnirea lor se numea Yenching Palace (Washington DC), un celebru restaurant chinezesc, care astăzi nu mai există, un loc de întâlnire al personajelor înalte ale diplomaţiei Statelor Unite. Caddy a acceptat invitația în ideea de a-i pune câteva întrebări esenţiale prietenului său.

Prima dintre aceste întrebări avea legătură cu afacerea Watergate. „De ce s-a intrat prin efracţie în sediile Partidului Democrat; ce era aşa de important acolo?“
Hunt a început răspunsul printr-un subterfugiu, spunând că s-a intrat acolo doar pentru a fotografia documentele numerotate, indexate.
Dar Caddy nu s-a mulţumit cu această explicaţie sugerată de către Hunt, care a răspuns afirmativ, încuviințând din cap, întrucât avocatul o considera prea uşoară faţă de gravitatea faptelor. La insistența lui Caddy, care a subliniat faptul că Hunt deja pledase ca fiind vinovat de respectivele fapte şi că se ştia, în urma mărturiei sale, că este mai mult decât doar atât, acesta l-a întrebat în mod direct pe Hunt: „Este adevărat că aţi intrat acolo să înlocuiți un microfon de ascultare?“, pentru că, spunea Caddy, s-a vehiculat aceasta în presă. Totuşi, Hunt nu a răspuns verbal la această întrebare, ci doar a dat din cap.

Existau şi alte suspiciuni, pentru care s-a intrat în mod fraudulos în clădirea partidului, în ceea ce priveşte existenţa unor documente care expuneau o listă de personalităţi susceptibile de a fi subiect de șantaj, pentru că era vorba despre clienţi ai unor prostituate, femei şi bărbaţi. Întrebat fiind de Caddy despre acest aspect, Hunt a încuviințat din nou, dând din cap. În urma acestor argumente, Caddy şi-a exprimat totuşi îndoiala în ceea ce priveşte motivul pentru care s-a produs această spargere şi a susţinut că, în mod sigur, există un alt motiv. Hunt a răspuns că da, într-adevăr, a existat un alt motiv pentru acea acţiune.

În cele din urmă, Hunt a spus: „Se credea că există documente care să ateste implicarea guvernului cubanez în acțiunile Comitetului naţional democrat ce aveau de-a face cu asasinarea lui Kennedy“. Caddy, foarte uimit, l-a întrebat ce conțineau respectivele documente. În acel moment, Hunt i-a spus lui Caddy: „Te rog, gata cu întrebările“. Cei doi bărbaţi au schimbat subiectul conversaţiei, şi-au terminat cina, dar în stradă, când se pregăteau să se despartă, Caddy și-a mai încercat o dată norocul: „Howard, de ce a fost asasinat John Kennedy?“. Şi, atunci, Hunt i-a răspuns: „John Kennedy a fost asasinat pentru că era pe punctul de a da secretul nostru cel mai important sovieticilor“.

Uluit, Douglas Caddy, l-a întrebat pe Hunt: „Ce secret?“. În acel moment, Hunt s-a aplecat în faţă şi l-a privit drept în ochi, apoi a spus: „Prezenţa extraterestră“. Apoi, a întins braţul şi i-a strâns mâna, s-a întors şi a plecat. A fost ultima dată când Douglas Caddy l-a văzut pe Howard Hunt. Într-adevăr, cei doi prieteni şi-au scris apoi şi şi-au telefonat din când în când, dar fără a se mai revedea vreodată.

În cadrul interviului acordat lui Daniel Liszt, Douglas Caddy a vorbit şi despre rolul doctorului Donald Menzel (1901-1976), profesor de astrofizică la Harvard, fost director la Harvard College Observatory şi membru al Smithsonian Astrophysical Observatory. El a fost unul dintre spiritele cele mai activ ostile ideii de OZN şi de prezenţă extraterestră. Ştim aceasta datorită unei scrisori pe care fizicianul şi ufologul Stanton Friedman a găsit-o în arhivele doctorului Menzel. Kennedy, pe vremea când nu era decât senator, l-a contactat pe Menzel şi a fost cu siguranţă informat de către acesta în legătură cu subiectul extratereştrilor. Este demn de menţionat faptul că Friedman a descoperit, de asemenea, unele arhive care arătau că Menzel făcea parte din grupul Majestic 12 şi deţinea o autorizație care includea informaţii „ultra top secret“.

Iată ce a mai spus Caddy: „Ceea ce este interesant în ceea ce-l priveşte pe Menzel este faptul că el era membru al Majestic 12. Puterea sa era atât de mare, încât el cunoştea perfect aspectele referitoare la prezenţa extraterestră. Era prima dată când Kennedy era în contact cu cineva care avea o cunoaştere precisă a ceea ce putem numi prezenţa extraterestră. Când Kennedy a devenit preşedinte, am înţeles din acţiunile sale că el avea propria sa agendă şi că unul dintre punctele de pe ordinea sa de zi era să afle mai multe despre prezenţa extraterestră.“

Caddy a explicat apoi că, pentru a-și atinge scopurile, Kennedy a mers pe căi lăturalnice, începând prin a dicta un memorandum, în iunie 1961, care dădea mână liberă Departamentului Apărării în ceea ce priveşte activităţile secrete ale CIA. El se gândea, de asemenea, că îi va fi posibil să aibă acces la cercetările grupului Majestic 12. În aceeaşi perioadă, în anul 1961, Kennedy îl întâlnea la Viena pe primul secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Nikita Hruşciov (1894-1971), pentru a discuta despre o cooperare în vederea unei explorări a Lunii şi a spaţiului.

Kennedy ştia, se pare, de existenţa Guvernului din umbră, singurul de altfel autorizat să cunoască toate detaliile în ceea ce priveşte subiectul extratereştrilor şi al utilizării tehnologiei lor. Faptul că J. F. Kennedy cerea, în calitate de preşedinte, accesul la aceste informaţii, pentru ca poporul şi întreaga lume să cunoască adevărul, aceasta a făcut, printre altele, ca Guvernul negru să-l considere o ameninţare pentru ei, lichidându-l în cele din urmă.

Redăm în continuare interviul dintre Douglas Caddy şi Daniel Liszt.

Reporter: De ce consideraţi că Hunt nu a vorbit fiului său despre prezenţa extraterestră pentru a explica asasinatul lui Kennedy, atunci când acesta i s-a confesat către sfârşitul vieţii?
Douglas Caddy: Hunt este mort şi doar fiul său este în măsură să răspundă la această întrebare. S-ar putea ca Hunt să fi ales să nu divulge un anumit număr de evenimente istorice şi secrete vitale despre care avea o cunoaştere detaliată, inclusiv ceea ce ştia despre prezenţa extraterestră, pentru că aceasta avea legătură cu securitatea naţională. În mod semnificativ, fiind în închisoare, el a spus că încă îşi serveşte ţara prin faptul că el nu divulgă aceste secrete, deoarece el era încă activ ca agent CIA.

Reporter: Oare nu este posibil ca această explicaţie a prezenţei extraterestre să fi fost din partea lui Hunt un fel de glumă, tocmai în contextul în care aţi îndrăznit să îi puneți o ultimă întrebare, după ce el v-a solicitat „Gata cu întrebările“?
Douglas Caddy: În memoriile mele despre Watergate, am vorbit despre relaţia mea cu Hunt. El şi soţia sa, Dorothy, se numărau printre prietenii mei apropiaţi, şi această legătură nu ar fi lăsat niciodată loc unei astfel de glume vizavi de ceva atât de important ca prezenţa extraterestră. Ar trebui să citiți, de asemenea, cele două autobiografii ale lui Hunt, în care el vorbeşte în detaliu despre prietenia noastră personală şi despre relaţia noastră profesională.

În această direcţie, preşedintele Kennedy a trimis directorului CIA un document cu zece zile înaintea asasinării sale.

Memorandum pentru directorul ... (numele este înnegrit), Agenţia Centrală de Informaţii (Central Intelligence Agency, CIA). Obiectul: Analiza clasării tuturor dosarelor OZN privind Securitatea naţională. Aşa cum v-am informat în urmă cu ceva timp, l-am angajat pe ... (nume înnegrit) şi i-am dat instrucţiuni lui James Webb pentru a dezvolta un program de explorare a spaţiului şi a Lunii în cooperare cu Uniunea Sovietică. Ar fi deosebit de util să analizaţi cazurile amenințătoare pentru a le identifica în mod serios, contrar clasării surselor provenind de la CIA şi USAF (United States Air Force – Forţa Aeriană a Statelor Unite). Este important să putem stabili o distincţie clară între cunoscut şi necunoscut în cazul în care sovieticii ar crede că această cooperare extinsă este o acţiune de acoperire pentru a spiona apărarea şi programul lor spaţial. Odată aceste date colectate, aş dori să puneți în aplicare un program de schimb de date împărtăşit cu NASA referitor la ceea ce ne este necunoscut. Acest aspect va fi util directorilor de misiune de la NASA în ceea ce priveşte responsabilitatea lor în materie de apărare. Aş dori un raport preliminar referitor la analiza datelor înainte de 1 februarie 1964“, semnat John F. Kennedy.

Reporter: Puteţi să ne spuneţi motivele care dau credit acestei dezvăluiri a lui Hunt?
Douglas Caddy: Hunt era un agent de încredere al CIA. El a intrat în organizaţie atunci când aceasta a fost creată, în anul 1947, după ce a servit în cadrul OSS (Office of Strategic Services – agenţia predecesoare celei care a devenit apoi CIA), în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El avea relaţii strânse cu înalţi responsabili ai CIA. Directorul CIA, Richard Helms, este cel care l-a plasat în Agenția de Relaţii Publice Mullen Company, unde l-am cunoscut în anul 1969. Hunt a lucrat cu Allen Dulles, primul director civil al CIA, şi a fost unul dintre oamenii lui de încredere. Dulles este cel care l-a recrutat pe Hunt pentru a juca un anumit rol în asasinarea lui Kennedy. Toţi aceşti înalţi responsabili ai CIA cunosc perfect grupul Majestic 12 şi organismele care i-au succedat, iar Hunt era bine poziţionat pentru a afla totul de la ei despre prezenţa extraterestră.

Reporter: Care este pentru dumneavoastră adevăratul motiv al asasinării lui Kennedy?
Douglas Caddy: Cred că președintele Kennedy a fost asasinat pentru că era pe punctul de a dezvălui secretul cel mai important al Statelor Unite sovieticilor. Acest secret consta în toată cunoaşterea acumulată de Statele Unite în ceea ce priveşte prezenţa extraterestră.

Reporter: Aşadar, Kennedy a fost asasinat pentru că a vrut să spună tot ce ştia despre extratereştri?
Douglas Caddy: Existau numeroase motive de a-l lichida pe J. F. Kennedy. Președintele Statelor Unite îşi făcuse numeroşi duşmani atacând public organizaţii precum FED (Federal Reserve Bank), CIA, mafia şi faimosul complex militaro-industrial denunțat de președintele Eisenhower (este vorba despre o alianţă mafiotă între ofițeri influenți din armata ţării şi patronii din industria militară. Sintagma „complex militaro-industrial“ a fost deseori utilizată atunci când se făcea referire la angrenajul ocult aflat în spatele armatei și industriei Statelor Unite, n.red.). Dar printre cele cinci sau şase motive importante care existau de a-l asasina pe Kennedy, cel mai semnificativ consta în divulgarea acestui „secret foarte important“, pe care președintele se pregătea să îl dezvăluie sovieticilor, adică realitatea prezenţei extraterestre.

Reporter: Ce realitate acoperă această prezenţă extraterestră? O relansare în domeniul tehnologic sau aşteptarea unui viitor contact deschis?
Douglas Caddy: Securitatea naţională a Statelor Unite a beneficiat într-o mare măsură, de mai mult de şase decenii, de tehnologia recuperată de pe navele extraterestre aterizate forţat şi de tehnologia oferită Statelor Unite chiar de către extratereştrii în schimbul anumitor beneficii pentru aceştia din urmă. Statele Unite, prin intermediul celor care au succedat grupul Majestic 12, care a fost creat de către președintele Truman, chipurile pentru a supraveghea prezenţa extraterestră, au început o relaţie de colaborare cu anumite facțiuni ale acestei prezenţe extraterestre, ceea ce a fost spre profitul ambelor părţi prezente. În ceea ce privește un posibil contact deschis cu extratereştrii în viitorul apropiat, şi dacă va exista o divulgare completă a acestuia, nu ştiu nimic referitor la acest aspect.

Reporter: De ce faceţi aceste dezvăluiri abia în anul 2015, cu toate că discuţia dumneavoastră cu Hunt a avut loc în anul 1975?
Douglas Caddy: Pentru că nimeni nu mi-a pus niciodată întrebări despre ceea ce ştiam atât despre Hunt, cât şi despre Watergate sau despre asasinarea lui Kennedy. Hunt a fost o figură unică în aceste două evenimente istorice, considerate a fi două dintre cele mai mari afaceri criminale ale Americii secolului al XX-lea.

În plus, după publicarea cărţii lui John Dean, consilierul juridic al Casei Albe din timpul preşedenţiei lui Nixon, m-am gândit că era timpul pentru mine să iau cuvântul. Într-adevăr, în cartea sa Definitiv, Dean a omis să menționeze faptul că, în lunile care au precedat afacerea Watergate, am participat benevol la campania lui Nixon sub conducerea lui Dean. De asemenea, la două săptămâni după ce a izbucnit scandalul Watergate, Dean a ordonat să șterg urmele celor cinci hoţi arestaţi, ca şi pe cele ale lui Howard Hunt şi Gordon Liddy, care au scăpat când au avut loc arestările. Cum Dean nu a relatat despre toate acestea în cartea sa, am decis să povestesc versiunea mea. În plus, chiar dacă evenimentul a avut loc acum mai bine de patruzeci de ani, au văzut lumina tiparului recent alte trei cărţi noi despre afacerea Watergate, la fel şi o carte importantă despre asasinarea lui Kennedy, scrisă de David Talbot, Tabla de şah a Diavolului: Allen Dulles, CIA şi Ascensiunea Guvernului Secret American (The Devil's Chessboard: Allen Dulles, the CIA, and the Rise of America's Secret Government).

Putem afirma fără îndoială că în următorii ani vor mai apărea, în urma altor dezvăluiri, noi informaţii despre aceste două mari scandaluri. Detaliile despre cina mea din anul 1975 cu Hunt constituie o astfel de dezvăluire importantă, pe care am făcut-o publică abia cu ocazia acestui interviu.

Reporter: Ce reacţii a provocat dezvăluirea dumneavoastră în mass-media americană?
Douglas Caddy: Mass-media din America ignoră în mod sistematic să vorbească despre existenţa prezenţei extraterestre pe planeta Pământ. Controlul mass-media este în mâinile câtorva societăţi ce sunt aservite scopurilor celor care acţionează din umbră. Dintre toate popoarele de pe această planetă, poporul american este cel care are parte de cel mai mare aflux de propagandă. El primeşte informaţii care sunt foarte mult cenzurate. Comparativ cu americanii, cetățenii europeni au o înţelegere mult mai bună asupra a ceea ce se petrece cu adevărat în lume. Aceasta se datorează faptului că Europa are o civilizaţie mai veche şi mai matură datorită bogatelor evenimente istorice care au marcat-o de-a lungul timpului, astfel încât cetățenii săi au o viziune mai profundă şi mai rafinată asupra aspectelor care se petrec în lume.

Reporter: Credeţi că oamenii au început să îşi de-a seama de faptul că sunt manipulaţi în ceea ce priveşte problema prezenţei extraterestre?
Douglas Caddy: Conform unor sondaje de opinie, majoritatea oamenilor din Statele Unite şi din Europa cred deja de multă vreme în existenţa extratereştrilor.

Aceasta este doar una dintre numeroasele acțiuni de mușamalizare a colaborării guvernului american și a elitelor aflate în vârful ierarhiei sectei satanice a așa-zișilor „iluminați“ cu civilizații extraterestre avansate, care, în schimbul tehnologiei pe care o furnizează armatei americane, au primit dreptul de a realiza anumite acțiuni subversive pe planeta noastră, acțiuni ce constau în experimente și chiar răpiri de ființe umane. După cum se poate constata, membrii la vârf ai așa-zișilor „iluminați“ nu ezită să apeleze la crimă atunci când interesele lor sinistre sunt amenințate să fie date în vileag.


Articol preluat din Programul Taberei spirituale yoghine de vacanță Costinești 2016, publicat la Editura Shambala, tipărit de Ganesha Publishing House.


Citiți și:
Dezvăluiri uimitoare referitoare la trei rase extraterestre cu care omenirea este în contact
Tehnologia extraterestră şi secretele guvernamentale (I)
După atâția ani iată că acum CIA ne invită să-i citim «dosarele X» despre OZN
 


yogaesoteric
7 octombrie 2016


 



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga