Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Actualitate >Opinii >
Europa Christiana

 
Mi se pare că este o legătură directă între spaima de Islam care paralizează sufletul bruxellez şi uitarea programată a rădăcinilor Europei.

Chelarii de azi ai Uniunii Europene uită, mai precis vor să uite şi chiar reuşesc să uite, de unde a venit Uniunea însăşi. Vorbesc în limba de carton a muzeelor de partid de pe vremuri, despre Schuman, Monnet, Adenauer, De Gasperi sau Spaak, aleg atent citate din aceşti „părinţi fondatori”, astfel încât să nu cumva să se înţeleagă ce relaţie profundă aveau aceşti oameni cu creştinismul, şi se induce ideea că erau un fel de autori SF care au prevăzut viitorul.

Aşa se face că „părinţii fondatori” au devenit nişte exponate fade ale unui fel de muzeu al figurilor de ceară în care se prezintă, ca un insectar, o istorie corectă politic a Uniunii. O istorie falsă, pentru că istoria unificării Europei nu este deloc corectă politic – este direct creştină. Iar părinţii fondatori erau, toţi, ataşaţi valorilor creştine. Toţi aveau acest lucru în comun datorită unei experiențe cumplite de viață: ataşamentul la creştinism îi făcuse să supravieţuiască onorabil urgiei celui de-al Doilea Război.

Dar acum, când vorbesc despre legătura dintre frica de Islam şi uitarea programată a temeiurilor UE, nu mă gândesc la cine ştie ce temeiuri îndepărtate din istoria continentului – ea însăşi mereu rescrisă, căci aşa ni se pare că e normal. Mă refer la anii 1980. Atunci, diviziunea rece a continentului a început să dispară. Cortina de fier a început să ruginească, să şubrezească, au început să apară găuri prin ea şi, în final, s-a prăbuşit cu totul. 1990 a fost momentul final, când continentul a intrat în singura logică posibilă după două războaie mondiale care s-au succedat pe parcursul unei singure generaţii: logica păcii prin unitate. Dar asta nu a făcut-o nici vreun politician abil şi vizionar (deşi, pe atunci, lumea avea aşa ceva), nici vreun popor eroic, nici vreun luptător pentru libertate. A făcut-o un preot care, cu voia lui Dumnezeu, a ajuns Papă în 1978.

Ioan Paul a al II-lea a fost cel mai tenace purtător al celor mai puternice cuvinte pe care Iisus Hristos le-a rostit către cei din jurul Său: „Nu vă fie frică!”. În liturghie, preoţii creştini din toată lumea îndemnă credincioşii „Sus să avem inimile!”. Ioan Paul al II-lea, în chiar prima sa adresare publică din Piaţa San Pietro, la finele primei sale săptămâni de pontificat, a spus mulţimii de credincioşi de sub ferestrele sale: „Nu vă fie frică!”. Şi nu a pregetat nicio clipă să repete îndemnul. A dus acest mesaj luminat peste tot în lume şi, mai ales, l-a dus în inima întunericului, în Polonia comunistă, aflată sub dictatură militară. „Nu vă fie frică!” au fost vorbele sale către toţi cei înfricoşaţi de comunism, în iunie 1979.

Un an mai târziu, apărea Solidaritatea şi sovieticii au ezitat, pentru prima dată, să reprime cu tancurile lor o mişcare net anti-comunistă. Din acel moment, comunismul a mers în jos, pe inevitabilul drum al pieirii. Comunismul, vreau să spun, a căzut abia când oamenilor nu le-a mai fost frică. Europa a devenit întreagă abia când comunismul a căzut. Europa a devenit întreagă şi Uniunea a fost posibilă abia când oamenilor nu le-a mai fost frică.

Îndemnul Mântuitorului, dus în lagărul comunist de vocea carismaticului Papă, a lucrat rodnic în sufletele oamenilor. Astăzi, după câte un atac sângeros, vocile palide ale unor Juncker şi Hollande rostesc, abia auzit, îndemnul la curaj dar devin apăsate și clare când ne îndeamnă la prudenţă şi confuzie. Nu-i aşa că râzi când te gândeşti la diferenţa de nivel dintre cei care purtau făclia curajului în anii 1980 şi cei care poartă lozinca prudenţei resemnate în anii 2016?

Sigur că râzi, pentru că cei de azi sunt, ei înşişi, copiii fricii. Hollande ne îndeamnă la curaj şi adaugă imediat că nu Islamul e de vină, iar Juncker ne îndeamnă la curaj, dar nu împotriva teroriştilor, ci împotriva altor politicieni, europeni sadea, pe care-i numeşte „populişti”. Juncker are „uriaşul” curaj de a-i spune lui Le Pen că e populistă („wow, ce bărbat curajos!ˮ), dar nu are curajul să spună despre Islam că ucide (aici devine un politician foarte înţelept – adică, un fricos). Şi, în general, acesta este nivelul de curaj al liderilor noştri: aprigi cu Le Pen în Hemiciclu, dar făcuţi în pantaloni în faţa ISIS ori Al-Qaeda sau a altora, precum Putin sau Erdogan.

Europa este condusă în frică, de frică, pentru frică. Cum putem scăpa de ea? Mai întâi, amintindu-ne. De câte ori am avut curaj, ne-a fost bine, de câte ori ne-a fost frică, am păţit-o. Apoi, regăsind sursele de curaj. Pentru cei care cred în Dumnezeu şi care cred că Europa este o civilizaţie creştină, sursa curajului stă în credinţa lor – trebuie doar să şi-o asculte.

Pentru ceilalţi, drumul spre curaj ar putea fi mai lung, dar tot acolo vor ajunge. Primul pas ar fi să admită că trebuie să scăpăm de această clasă politică fricoasă. Nici măcar unul dintre cei care conduc Europa acum nu o va putea apăra cu adevărat. Al doilea pas ar fi să încerce să folosească drept criteriu, când aleg data viitoare, chiar curajul. Să aibă curajul de a avea curaj! Să aibă curajul de căuta curajul și de a-l susține acolo unde îl găsesc...


de Sever Voinescu


yogaesoteric
19 octombrie 2016

 

 

 

Articole publicate recent

> 19 SeptembrieRăzboiul sirian s-a terminat și America l-a pierdut

> 18 SeptembrieProstia nu are limite: Anunțuri de nuntă în spațiu

> 18 SeptembrieNATO: Toate-s vechi şi nouă sunt toate

> 17 Septembrie«Cred că suntem într-o perioadă foarte foarte gravă pentru lume»

> 17 SeptembrieAudiere de pomină în Congresul SUA. Cum au ajuns serviciile secrete să fie sinonime cu democrația

> 17 Septembrie30 de milioane de oameni – unde se află și cum trăiește cel mai populat oraș din lume

> 15 SeptembrieÎn loc să apere resursele ţării, SRI-ul face lobby «de specialitate» la legea offshore pentru multinaţionale şi în dauna României

> 15 SeptembrieCererea pentru bani lichizi a crescut dramatic în Puerto Rico după ce uraganul a lovit rețeaua de bancomate

> 15 SeptembrieRăzboaiele nevăzute se câștigă cu aliați discreți, nu cu ambasadori guralivi

> 14 SeptembrieCheia neutralității și dizolvarea Matricei

> 14 SeptembrieImperiile muribunde se despart până la urmă de trecut urlând

> 13 SeptembrieO nouă criză financiară este doar o problemă de timp

> 13 SeptembrieIată ce nu ți-a spus nici Digi și nici Antena 3 despre protestul din Piața Victoriei. Adevărul relatat de la fața locului…

> 11 SeptembrieBill Gates îndeamnă omenirea să adopte revoluţia bancară din Kenya

> 11 SeptembrieDe ce să n-ai deloc încredere în școala ce este promovată de societatea corporatistă

> 10 SeptembrieAvocatul diavolului

> 9 SeptembrieDavid și Goliat

> 9 SeptembrieAvertismentul a 15.000 de oameni de știință într-o «scrisoare adresată către întreaga omenire»

> 9 SeptembrieO să plătim 20 de ani. Guvernul a împrumutat câteva miliarde ca să menţină stabil cursul euro

> 8 SeptembrieStrăinii reinvestesc doar o fărâmă din profituri și ne fentează cu redevențele

> 8 SeptembrieProtestatarule, toți te vor prost. Hai, să nu fii!

> 7 SeptembrieO nouă încercare de denigrare a profesorului de yoga Gregorian Bivolaru și a Școlii de Yoga MISA în perioada deschiderii cursurilor pentru începători

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga