Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Actualitate >Societate >
Trei reguli pentru a scăpa de «trolii» de pe internet

 

Singurul lucru mai rău decât să fii vorbit pe la spate este să fii ignorat total.”
Oscar Wilde

Tehnologia a avut un impact profund asupra modului în care comunicăm unii cu alții: să ne gândim la modul în care am trecut de la scrisori la vorbitul la telefon, la email-uri, SMS-uri etc., de-a lungul ultimilor 30 de ani. Toate acestea au transformat modul nostru de a socializa, de a stabili întâlniri, precum și felul în care dobândim, distribuim și dezbatem informații.

Bineînţeles, comunicarea online are atât părţi bune cât și laturi întunecate. Nu e nicio îndoială că internetul ne-a oferit darul de a avea acces în timp util atât la contacte sociale, cât şi la ştirile de ultimă oră. Totul numai printr-o simplă atingere de buton, lucru atât de comun azi pentru noi. Peste 90% din populaţia Americii plăteşte taxe lunare considerabile pentru a rămâne „conectată” la un dispozitiv portabil (peste 50% dintre americani au smartphone-uri), iar restul lumii urmează această tendință îndeaproape.

Dincolo de comoditatea vieții noastre cotidiene, acest tip de „conectare” are un mare potențial în a produce transformări benefice la scară globală, fie pentru a depista şi opri izbucnirea unor epidemii, ori pentru a declanşa revoluţii culturale sau politice.

Dar în ciuda tuturor acestor beneficii, de multe ori trebuie să facem faţă laturii întunecate a comunicării online. Un mare număr de cazuri de suicid, mai ales în rândul tinerilor, a fost pus pe seama atacurilor suportate pe internet. Recent, actriţa Leslie Jones (cunoscută din recenta reeditare a serialului Ghostbusters) a fost subiectul unor calomnii și violențe de limbaj cu un nivel care ar fi de neconceput într-o interacţiune faţă în faţă.

Se pare că acest gen de comunicare online scoate la lumină ceea ce este mai rău în unii oameni. Cum putem înţelege această stare psihică deplorabilă şi cum poate fi ea depășită? În 2004, psihologul John Suler a popularizat termenul „efect de dezinhibare online” pentru a descrie modul în care comunicarea pe internet poate încuraja oamenii să iasă din carapacea lor şi să participe la discuții în public. După cum Suler, şi de altfel și alţii au remarcat, această dezinhibare care se produce prin intermediul conversațiilor online poate avea efecte pozitive. Un exemplu ar fi permiterea exteriorizării trăirilor interioare, dând astfel o şansă de exprimare celor care sunt mai timizi, sau care se simt nedreptăţiţi. Însă comunicarea online poate de asemenea facilita o dezinhibare toxică în care atacurile la persoană, hărţuirea, incitarea la ură şi ameninţările să prolifereze.

Suler a atribuit efectele de dezinhibare în comunicarea online mai multor factori, cum ar fi: ascunderea identităţii (nu există un contact faţă în faţă) şi nesincronizarea (nu se interacţionează în timp real).

În timp ce ipotezele lui Suler au fost în mare măsură speculative la momentul respectiv, cercetările ulterioare ale doctorului Russell Haines şi ale colegilor săi sugerează că deşi anonimatul creşte implicarea în discuţiile online, totuşi uneori se întrece măsura în exprimare, lucru care nu aduce niciun beneficiu oamenilor timizi.

Presupusul efect „egalizator” al comunicării online anonime, care ar permite celor timizi să vorbească, nu a putut fi susţinut de rezultatele acestui studiu experimental. În schimb, Haines a constatat că anonimatul elimină starea de responsabilitate iar interlocutorii se simt liberi să-şi exprime părerile, chiar şi cele mai nepopulare sau nedorite din punct de vedere social, punând astfel accentul pe „opinii reticente” şi nu pe „oameni reticenţi”. Cu alte cuvinte, anonimatul în comunicarea online ne dă sentimentul că e în regulă să spunem ce gândim, împărtăşind opinii pe care de obicei le păstrăm doar pentru noi în interacţiunile faţă în faţă.

În mod similar, profesorul Arthur Santana de la Universitatea din Huston a analizat comparativ comentariile online anonime şi ne-anonime, pe diferite site-uri de știri care permiteau fie un tip de comentarii fie celălalt. El a constatat că vorbitorii anonimi erau mult mai predispuşi decât ceilalţi la comentarii vulgare, atacuri personale, remarci rasiale, ameninţări etc.
Un procent de 53% dintre comentariile anonime erau necivilizate, pe când la utilizatorii ne-anonimi procentul era doar de 30% . În concluzie, nicio surpriză: se pare că anonimatul încurajează exprimarea trivială în comunicarea online.

Cercetătorii de la Universitatea din Wisconsin-Madison, coordonaţi de dr. Ashley Anderson, au demonstrat că limbajul trivial online are potențialul de a crește polarizarea opiniilor în jurul unui subiect controversat. Prin intermediul unei platforme experimentale, cercetătorii au realizat un studiu pe un blog de ştiri cu privire la siguranţa nanotehnologiei şi au permis atât comentarii de bun simţ cât şi comentarii triviale în legătură cu subiectul şi cu autorul.

Comentariul grobian definit ca mod de discuţie ofensatoare, care împiedică idealul democratic al deliberării, a consolidat opiniile pre-existente despre nanotehnologie. Atunci când au fost expuși la comentarii necivilizate, cei sceptici cu privire la nanotehnologie au devenit şi mai sceptici, în timp ce susţinătorii nanotehnologiei şi-au consolidat şi mai mult poziţia. Aceste rezultate indică faptul că percepţia cititorului unui blog de ştiri neutru este semnificativ modelată de comentariile online, în special atunci când comentariile sunt necivilizate. Autorii numesc acest rezultat: „efectul neplăcut”. Comentariile politicoase, ce folosesc un limbaj civilizat, fără înjurături şi referinţe personale nu par a fi la fel de influente în formarea de opinii.

În cazul în care comunicarea grobiană pe internet este o problemă reală, zădărnicind deliberările online civilizate, constructive, ce putem face?

Astfel de răspândaci de zâzanie și mesaje toxice pe internet au fost numiți „troli” în mediul online. Potrivit descrierii de pe Wikipedia, un astfel de „trol” este un provocator fără cauză, cineva care lansează discuții numai cu scopul de a crea conflicte de idei, de a defăima, de a stârni zâzanie. Uneori, conflictul devine amuzant pentru „trol”, dar aproape niciodată pentru ceilalți participanți implicați în discuții.

„Trolul” se folosește de subiecte clasice, cunoscute pentru pasiunea pe care o pot genera și pentru imposibilitatea de a le argumenta definitiv. Adesea, el se folosește de subiecte specifice comunității în care dorește să stârnească zâzania, cum ar fi regulile sau eticheta. Atunci când întâmpină rezistență, de cele mai multe ori „trolul” nu se va adresa unei singure persoane ci audienței, în speranța de o instiga în ajutorul său. De aceea el va răstălmăci de cele mai multe ori mesajele și le va modela cât mai tendențios, cu scopul de a defăima. În plus, „trolul” atacă orice formă de autoritate care îl împiedică să creeze zâzanie sau să împrăștie calomnii folosind expresii cheie cum ar fi: cenzură, comunism, libertate de exprimare.

Termenul „trol” provine din limba engleză, de la trolling: tehnică de pescuit ce implică întinderea unei momeli și plimbarea acesteia dintr-o barcă în mișcare.

Cei mai mulți cititori și editori de publicații online cunosc prima regulă în relaționarea cu așa-numiții „troli” de pe internet: acești indivizi nu trebuie „alimentați”.
Pe baza a ceea ce știm acum despre comentariile online, o a doua regulă ce se impune pentru furnizorii de știri este: nu se întrețin discuţii cu astfel de oameni.
După ce a fost atins un „punct critic”, Reuters, Popular Science, ESPN, Huffington Post, The Week, USA Today, The Chicago Sun-Times și, cel mai recent, Naţional Public Radio au eliminat cu totul comentariile cititorilor în ultimii ani, în favoarea mutării acestora pe platforme precum Facebook și Twitter, unde utilizatorii sunt mai puțin anonimi și astfel sunt mai responsabili pentru cuvintele lor. De asemenea, s-au introdus așa-numitele „filtre de calitate” – în urma incidentului Leslie Jones – care sunt acum disponibile pentru a proteja utilizatorii de „trolii” de pe internet.

Dincolo de o „politică de izolare” a „trolilor”, încercarea de a obține o înțelegere mai profundă asupra a cine sunt ei și de ce fac ceea ce fac, ar putea ajuta la reducerea acestui fenomen. Pentru început, este necesar să știm dacă anonimatul online face să iasă la suprafață o latură de „trol” care ar exista în fiecare dintre noi, sau dacă „trolii” reprezintă de fapt o minoritate având un profil psihologic propriu. Noile cercetări încep să ne dea niște răspunsuri.

În primul rând, se pare că acești „troli” nu sunt întotdeauna oameni reali, cu opinii reale. Acum este cunoscut faptul că anumite state, cum ar fi Rusia, China și Iran, angajează frecvent astfel de scandalagii pentru a face comentarii online, cu intenția de a influența opinia publică în SUA. Și vice-versa. Ceea ce nu se ştie este doar cât de mulți astfel de angajați există.

S-a remarcat, de asemenea, faptul că bărbații tind să-şi afirme online opiniile cu mai multă fermitate, în timp ce femeile prezintă un risc mai mare de a fi hărțuite pe internet, fapt pentru care de regulă ele îşi păstrează anonimatul și, de asemenea, se abțin în mare măsură de la comentarii. Astfel s-a ajuns la concluzia că majoritatea „trolilor” de pe internet sunt bărbați.

Cercetătorii de la Universitatea din Indiana au făcut un studiu pe un eșantion mai mic de astfel de scandalagii grobieni și au concluzionat că motivele acestora pentru a avea un astfel de comportament pe internet sunt: plictiseala, nevoia de atenţie, răzbunarea, plăcerea de a provoca daune comunităţii şi altor persoane.

Aceste descoperiri au fost continuate de un grup de cercetători din Canada, pe un eşantion de 1.215 persoane. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că trăsătura cea mai relevantă a acestor „troli” este sadismul. Aceştia resimt plăcere când produc durere psihologică altor persoane prin comentariile lor acide.

Cu siguranță mai există speranța de omenie pe internet, la urma urmei, dacă luăm în considerare faptul că o comunitate mai mare are puterea de a asigura un nivel de corecţie publică severă ce poate sparge scutul anonimatului online, pe care se bazează acești „troli”. Și astfel, încheiem cu o a treia regulă în abordarea unui „trol”: vorbiţi în apărarea victimelor.


Citiţi şi:
«Reţelele de socializare dau actualmente cuvântul unor legiuni de imbecili!»
Scrierea a devenit un dezastru în era internet
Internetul, televiziunea şi jocurile video influențează în mod nefast mentalitatea și capacitățile cognitive ale tinerilor, afirmă unii specialiști

 

yogaesoteric
8 noiembrie 2016

 
 

Articole publicate recent

> 21 OctombrieChina a cerut Statelor Unite să înceteze «acţiunile militare periculoase»…

> 21 OctombrieElitele pregătesc controlul total pe aeroporturi: Două companii americane înlocuiesc bieletele de avion cu recunoașterea facială și amprentele

> 20 OctombrieUraganul HARVEY din Houston: o urmare firească a «terorismului meteorologic» sau o răzvrătire a naturii împotriva omului?

> 20 OctombrieBăiețel sau fetiță? Nici una, nici alta. În Canada, copiii pot fi și cu sex necunoscut! Părintele transsexual: Să decidă el când va fi mare!

> 20 OctombrieServiciul secret german recunoaşte: «Ne-am înşelat, ISIS s-a folosit de refugiaţi pentru a intra în ţară»

> 19 Octombrie40% din terenul românesc este exploatat de străini!

> 19 OctombrieSUA vor să ne ceară conturile de Facebook când solicităm viză

> 19 OctombrieÎn plin război în interiorul DNA, celebrul Traian Berbeceanu face dezvăluiri

> 19 OctombrieGogoriţa suprapopulării planetei: «Dacă ne înmulţim prea mult, murim de foame!»

> 18 OctombrieProiectul «Pandemic» – Virusul prin care CIA are capacitatea de a infesta computerele de la distanță

> 18 OctombrieOtrava din Justiţie – Gigi Becali face publice confesiunile verişoarei sale, fosta judecătoare ICCJ Sofica Dumitrașcu, despre Livia Stanciu

> 18 Octombrie(TU)DOREL A FOST LĂSAT CORIGENT – Bilanţ dezastruos pentru ministrul Justiţiei Tudorel Toader

> 17 OctombrieMobilizare fără precedent în apărarea unui martir al temnițelor comuniste

> 17 OctombrieProfesorul anului! Un indian a înfiinţat o şcoală în stradă, ca să-i educe pe copiii fără adăpost

> 17 OctombrieMark Zuckerberg crede aiurea că, într-o zi, Facebook ar putea înlocui bisericile. Replica unui pastor american

> 16 OctombrieGeorge Soros ar putea fi în sfârșit declarat TERORIST! Toate fondurile și organizațiile sale ar urma să fie SECHESTRATE

> 16 OctombrieMărturia sinceră și cutremurătoare a fiicei unui cuplu de lesbiene: «Am avut o copilărie nefericită…»

> 16 OctombrieMai dăm o lovitură de stat pentru corupţii din Justiţie?

> 15 OctombrieUn călugăr din România spune care este adevărata cauză a îmbolnăvirii de cancer

> 15 OctombrieLăsați in voia minții celei întunecate: Un puști travestit de numai 8 ani a ajuns răsfățatul presei homosexuale

> 14 OctombrieFinlanda construieşte un oraş subteran sub Helsinki, în cazul unei invazii ruse

> 14 OctombrieChina fără cash – Prima ţară din lume care testează introducerea unei monede digitale la nivel naţional

> 14 OctombrieNu e fake news! După atacul de la Manchester, iată ceea ce un ministru german le recomanda creștinilor: Ați putea învăța de la migranții musulmani

> 13 OctombrieUn nou război în Europa: politicienii Germaniei şi-au pierdut răbdarea cu derivele lui Erdogan şi ameninţă voalat Turcia cu sancţiuni economice

> 13 OctombrieGuvernul SUA alocă 65 mil. dolari pentru crearea unei interfeţe computer-creier cu dublu sens

> 12 OctombriePână unde a ajuns inteligenţa artificială: Programul AlphaGo al Google a câştigat în China întâlnirea cu campionul mondial la jocul de Go

> 12 OctombrieCe sunt «fake news»? Despre ce este vorba în scandalul «știrilor false»

> 12 OctombrieRăzboiul total cu lumea islamică este inevitabil. Iată de ce…

> 12 OctombrieCe vor de fapt americanii de la România? Să devină acum pionul nr. 1 în apărarea flancului de sud-est al NATO în locul Turciei

> 11 OctombrieFrânturile unei spovedanii mult prea târzii

> 11 OctombriePicătura otrăvită a lui Bogdan Rareș

> 11 OctombrieQatar-ul, cea mai bogată țară din lume, va fi distrusă? Ce ascunde blocajul celorlalte țări arabe?

> 10 OctombrieFlorin Constantiniu: «Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii»

> 10 OctombrieUn gigant mondial l-a concediat pe primul model transgender din istoria sa după ce acesta a transmis un mesaj dur la adresa rasei albe

> 10 OctombrieFacebook a ajuns la 2 miliarde de utilizatori, dublu faţă de 2012. Un sfert din populaţia lumii foloseşte acum celebra reţea de socializare

> 9 OctombrieScrisoare către Timmermans – Adrian Severin: Reacţia CE faţă de propunerile Ministerului român al Justiţiei este surprinzătoare, nedreaptă...

> 9 OctombrieCNN, redenumit FNN (Fake News Network) de Donald Trump, minte pentru rating

> 8 OctombrieEuropa şi uimitoarele ei recorduri de temperatură, ploaie şi zăpadă – De la «micile Siberii» din sud, la oraşele «fierbinţi» din nord

> 8 OctombrieCine exploatează de fapt resursele României şi câţi bani plătesc pentru ele cei care o fac

> 8 OctombrieÎnchiderea școlilor românești din Ucraina: Deputatul Matei Dobrovie îi cere Guvernului României să ia o atitudine fermă…

> 8 OctombriePolonia vrea reforma UE, astfel încât «să își sublinieze caracterul de adevărată comunitate în cadrul unor state suverane»

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga