Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Otrăvurile din alimente – standardele duble în alimentaţie



Că am fost noi proști şi am vândut sau distrus aproape întreaga industrie de prelucrare alimentară, e una; dar să mai şi acceptăm toate otrăvurile lor în alimentaţia noastră de zi cu zi, parcă este o diferenţă – păi iată: şi otrăviţi, şi cu banii luaţi?


Mecanismul distrugerii industriei alimentare autohtone de către Uniunea Europeană

Nu este o noutate pentru nimeni – după ce statele vechi ale Uniunii Europene au distrus economiile ţărilor care erau ahtiate să intre în UE (aşa cum era România), aceleaşi state au început să profite de golul lăsat şi să împingă spre piaţa de consum estică alimente bogate nu în nutrienţi ci în otrăvuri alimentare, denumite generic „E”-uri. Parcă e mai puţin otrăvitoare otrava alimentară dacă nu îi spui „otravă” ci îi spui „E”, nu?

De fapt acesta este şi scopul oricărei integrări în Uniunea Europeană – ţara care este invitată pentru aderare este în acelaşi timp obligată să facă anumite concesii vesticilor şi să îşi vândă pe nimic economia, pe motive ce ţin de tehnologizare, de poluare sau de calitatea produselor. Motivele, reale sau inventate, dau prilejul unor ţări precum Germania sau Franța să îşi impună punctul de vedere şi să acapareze pe nimic agricultura şi industria ţărilor care îşi doresc să adere la Uniune, iar România nu a făcut excepţie.

Odată acaparată sau subminată agricultura ţării respective, acea ţară va fi nevoită, bineînţeles, să cumpere produsele din import. „Darnice”, ca de obicei, aceleaşi Germania şi Franța alături de acoliţii lor îţi oferă acum produsele alimentare pe care în condiţiile în care nu ai fi aderat la Uniune le-ai fi produs singură, ca ţară; astfel, în loc să oferi de lucru cetăţenilor tăi, îi îmbogăţeşti pe occidentali. Iar asta nu este tot…

Cum introduc vesticii otrăvuri în alimentele destinate pieţei din Europa de Est

Occidentul nu s-a oprit aici, din păcate… Nu le-a fost suficient că au distrus industrii întregi şi că au devenit unici furnizori pentru anumite produse, şi-au dorit să obţină un profit şi mai mare prin înlocuirea cu otrăvuri a produselor de bază din alimente.

Nu exagerăm cu nimic! Un studiu făcut în 2015 de Universitatea de Chimie şi Tehnologie din Praga arată că în cazul unor alimente comune, des întâlnite pe rafturile magazinelor din Cehia, deşi ambalajul era identic, calitatea aceluiaşi produs vândut în Cehia diferea cu mult de calitatea produsului similar vândut în Germania!
Astfel, de exemplu, o sticlă de Sprite din Germania era îndulcită doar cu zahăr în timp ce în Cehia era îndulcită cu fructoză, sirop de glucoză, aspartam şi acesulfam. Ultimele două „ingrediente” sunt de fapt otrăvuri care ne ucid lent dar sigur, atât pe noi cât şi pe copiii noştri!

Acelaşi studiu a arătat că nişte banale batoane din carne de pește conţineau 7% mai puţin pește în cutiile vândute în Cehia decât în cele vândute în Germania, dar şi că o sticlă de Nestea de la Nestlé vândută la Praga conţinea mai mulţi îndulcitori artificiali şi cu 40% mai puţin ceai decât sticla similară vândută la Berlin!

Da, zahărul pe care îl adaugă nemţii în alimente este destul de dăunător la rândul lui, dar nu poate fi comparat cu efectele aspartamului şi acesulfamului. Efectele nocive ale acestor otrăvuri: de la cancer la… cancer… şi terminând cu… cancer!

Cum au fost până acum minţiţi esticii de către occidentali

Simplu – folosindu-se acelaşi ambalaj ca în Vest pentru alimente, esticii nu s-au prins de la început că sunt otrăviţi. Au crezut că dacă produsele au acelaşi ambalaj, atunci sunt produse în aceleaşi fabrici şi au aceeaşi calitate. Credeau cumva că boierul şi sluga pot sta la aceeaşi masă…

Greşit! Prima dată esticii s-au prins atunci când au început să meargă în Germania pentru a-şi cumpăra maşini second hand, întrucât observaseră că o maşină „adusă de-afară” la mâna a doua este mai fiabilă şi mai rezistentă decât una nou-nouţă cumpărată din show-room de la noi! Atunci industria auto a recunoscut că are practic două benzi de producţie în fabrici – una pentru „boierii” din Vest şi alta pentru „coada vacii” din Est. Niciodată boierii şi slugile nu au mers în aceeaşi trăsură, aşa că de ce să ne facem probleme, nu?

Ei bine, dacă autoturismul ţi-l iei o dată la 5 ani (dacă ţi-l iei) şi poţi să faci o excursie prin târgurile de second hand vestice pentru a cumpăra ce aruncă occidentalii cu gândul că oricum ce aruncă ei e mai bun decât ce îţi vinde ca nou acelaşi producător în ţara ta, cu alimentele nu mai poţi repeta povestea – nu poţi să iei avionul până la Berlin ca să bei un Sprite original şi să cumperi două pachete de unt şi unul de margarină sau să cumperi o pâine, nu? Şi atunci te păcăleşti singur şi mergi în lanţurile de magazine care aparţin tot vesticilor şi cumperi de acolo un ambalaj identic având în minte efectul de placebo că vei mânca ce mănâncă şi neamţul sau francezul, deşi realitatea este că tocmai ţi-ai cumpărat o bucată de otravă frumos ambalată!

Calitatea dublă în alimentaţie

Prinşi cu minciuna, occidentalii au găsit două scuze, una mai penibilă ca cealaltă, pentru a justifica standardul dublu în ceea ce priveşte calitatea superioară a alimentelor destinate pieţei vestice față de calitatea inferioară a alimentelor destinate pieţei estice:

1. Chipurile, avem noi gusturi diferite de cele ale occidentalilor
Asta ar fi prima scuză sau, mai bine spus, „asta ar fi prima glumă”, ca să-l parodiem pe acel nefericit de stand-up comediant. Chipurile, gusturile slugilor din Est nu sunt la fel cu gusturile boierilor din Vest, iar esticii mai mănâncă şi alimente de calitatea a doua, la nevoie, plus multă-multă otravă, cât să ajungă pentru câteva generaţii (doar nu vă închipuiaţi ca otrăvirea organismului nu influenţează materialul genetic, nu?).

2. Chipurile, nu pot să controleze ei procesul de producţie în anumite fabrici
Asta ar fi a doua glumă – cică produsele destinate pieţei vestice se fabrică în anumite locuri, în timp ce produsele destinate esticilor se fabrică în alte locuri, iar asta generează o diferenţă a calităţii între cele două variante din cauza proceselor de fabricaţie diferite sau a calităţii ingredientelor cumpărate de la diferiţi furnizori locali. O gogomănie cât tot Occidentul de mare, de parcă nu ar controla ei toate fabricile lor indiferent de locaţie!
Şi totuşi, să „confunzi” otrava cu zahărul e un act deliberat, nu un accident…

Demersul Slovaciei şi Cehiei pentru eliminarea standardelor alimentare duble

Slovacia, ţară care a asigurat pentru o perioadă de 6 luni preşedinţia Consiliului Europei (iulie-decembrie 2016) a iniţiat un demers, puternic susţinut de Cehia, pentru eliminarea acestor diferenţe între produsele vestice şi cele estice. Dacă va reuşi să o facă, atunci va fi o palmă dată tuturor acelor aşa-zişi „lideri” ai unor ţări europene (includem aici şi România) care nu ştiu altceva decât să se ploconească pe la uşile Uniunii ca la Înalta Poartă şi să sărute mâinile boierilor atunci când îi lasă să domnească în continuare peste poporul lor.

Foarte interesant este că România ar fi trebuit să fie prima care să susţină un astfel de demers, în primul rând pentru că odată eram supranumiţi „grânarul Europei”.

Din păcate, nu numai că România nu susţine public acest demers, dar noi suntem şi excepţii ale Uniunii, prin susţinerea introducerii unor nomenclatoare pentru reţetele de otrăvuri în alimente – ne gândim aici la Codex Alimentarius

Concluzie: ca de obicei, România cea proastă de bubuie acceptă în continuare otrăvurile Europei de Vest

Cu un neamţ la Cotroceni, cu un „francez” la Palatul Victoria, nu e de mirare că România alege să nu susţină demersul Slovaciei şi al Cehiei în înlăturarea otrăvurilor din alimente şi a standardelor duble la alimente pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Atunci când vi se va îmbolnăvi copilul, nu uitaţi să ieşiţi în stradă şi să strigaţi lozinca aia cu „corupţia ucide”, da?

Supermarket, această lume minunată, cu „două viteze”

Așadar, din Europa Centrală apare presiunea pe marile companii producătoare și pe supermarketuri să înceteze să mai vândă pe piețele din fostele țări comuniste produse de calitate inferioară ale mărcilor comercializate în Occident.
Slovacia, puternic susținută de Cehia, scrie Politico, dorește să pună capăt la ceea ce consideră a fi o nedreaptă distorsiune a pieței unice.

Problema și abordările diametral opuse

Descoperirea cercetătorilor cehi că ambalajele unor produse pot arăta identic în Germania și în Cehia, dar conținutul este diferit, versiunea vândută în magazinele din Praga fiind de cele mai multe ori inferioară din punct de vedere al calității produsului, a stârnit indignarea oamenilor.

Promotorii unificării standardelor de calitate afirmă că aceasta reflectă o convingere a producătorilor că piețele mai puțin rafinate sunt dispuse să facă rabat la calitate. De cealaltă parte, producătorii susțin cu perfidie că diferențele între ingredientele anumitor produse se datorează simplului fapt că gusturile diferă în regiunile Europei.

Nu spunem că firmele nu trebuie să își adapteze producția în funcție de cererea consumatorilor. Noi vorbim însă de diferențe de calitate ale aceluiași ingredient folosit și cred că asta este inacceptabil”, afirmă Olga Sehnalová, europarlamentar ceh.

Reglementările europene în materie cer companiilor să treacă pe ambalajul produselor lista completă a ingredientelor utilizate, dar nu obligă companiile să respecte o anumită rețetă a produselor.

Oficialii cehi spun că singurul mod în care s-ar garanta aceeași calitate a produsului vândut pe diferite piețe constă în modificarea legislației europene în acest sens. Asta înseamnă însă ani buni de negociere cu multinaționalele.

Ce arată studiile de specialitate: Pâinea nemților conține de 3 ori mai multă făină de grâu decât cea a cehilor

Primele studii comparative au fost realizate în 2011 de Asociația Consumatorilor din Slovacia, care a cumpărat și comparat produsele din supermarketuri din Germania, Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. Studiul a arătat diferențe de calitate între produse similare.

Studiul derulat în 2015 de Universitatea de Chimie și de Tehnologie din Praga a comparat ingredientele folosite în produse care se vând, sub același brand, în Germania și în Cehia.

Rezultatele (menționate și mai sus):
- Sticla de 1 litru de Sprite care se vinde în Germania conține zahăr ca unic îndulcitor. Aceeași sticlă vândută în Cehia conține fructoză, sirop de glucoză și îndulcitori artificiali precum aspartam și acesulfam. Sticla de Sprite din Cehia este și mai scumpă.
- Pachetele cu „fish fingers” Iglo vândute în Cehia conțin cu 7% mai puțin pește decât produsul similar vândut în Germania.
- Sticlele Nestea lemon, marcă a Nestlé și Coca-Cola, conțin în versiunea de pe piața cehă o cantitate mai mare de îndulcitori artificiali și cu 40% mai puțin extract de ceai decât versiunea vândută în Germania.

Guvernele slovac și ceh consideră injuste aceste practici. „Adevărul este că oamenilor din Centrul și din Estul Europei le pasă de aceste diferențe, mulți percep aceasta ca discriminare”, spune europarlamentarul Olga Sehnalová.
Folosim studii de piață care ne ajută să îmbunătățim produsele și să aplicăm noi rețete, care răspund așteptărilor specifice consumatorilor locali”, afirmă purtătorul de cuvânt al Nestlé, Olivera Međugorac.

Coca-Cola, producătorul Sprite, a afirmat că a echivala utilizarea îndulcitorilor artificiali cu calitatea scăzută este un mod „simplist” de a privi lucrurile și a precizat că rețeta folosită pentru Sprite-ul vândut pe piața cehă este identică cu cea folosită în Spania sau SUA. În ceea ce privește ingredientele diferite ale Nestea din Germania și Cehia, Coca Cola a subliniat că a doua rețetă conține cu 35% mai puțin zahăr, lucru benefic sănătății.

Diferențe de calitate s-au constatat inclusiv la produse comercializate în supermarketuri sub brand propriu.
O cercetare dTest a studiat produsele pe care Kaufland le comercializează sub brand propriu, K-Classic, în Germania și Cehia. Astfel:
- Pâinea prăjită conține 59% făină de grâu în Germania și 19% făină de grâu în Cehia
- Cipsurile cu paprika conțin 34% ulei de floarea soarelui în Germania, iar în Cehia 14% ulei de floarea soarelui și 21% ulei de palmier.
- Cârnații proaspeți K-Classic conțin, în varianta cehă, mai multe grăsimi și mai puțină carne decât produsul similar din Germania.

Kaufland afirmă că „marea majoritate” a produselor proprii conțin aceleași ingrediente, însă unele diferențe ar putea apărea din cauza faptului că rețeaua are furnizori diferiți în Europa. „Produsele K-Classic respectă cele mai înalte standarde, care sunt verificate periodic”, afirmă un purtător de cuvânt al lanțului de magazine.

O bătălie cu morile de vânt

Așa-numitul „dublu standard al produselor” este de ani de zile în atenția guvernelor din Europa Centrală, iar președinția slovacă a Consiliului Europei a generat speranțe sporite în Cehia și Slovacia că organismul european va declanșa o luptă pentru unificarea standardelor de calitate în întreaga Uniune. În acest moment însă este greu de presupus că Slovacia va mai reuși să convingă statele importante să se alăture inițiativei.

Oprirea dublului standard și obligarea companiilor să pună în vânzare produse identice în toată piața europeană presupune revizuirea legislației în domeniul alimentar – o întreprindere care nu este dorită nici de industria alimentară, nici de Comisia Europeană.
Un membru al guvernului ceh anunță că inițiativa Pragăi a primit un sprijin redus, numai din partea Bulgariei, Croației și Estoniei, care au efectuat propriile cercetări în materia calității produselor importate.

Eterna și fascinanta Românie

Chestiunea calității produselor alimentare vândute în piața românească a fost atinsă pentru prima oară de un reprezentant al guvernului României în decembrie 2015, de către proaspăt instalatul (la acea vreme) Achim Irimescu la Agricultură. Una dintre primele declarații făcute în calitate de ministru a șocat: multe produse din străinătate care ajung în România se vând pentru că sunt din segmentul cel mai ieftin, dar, astfel, populația este otrăvită și producătorul român omorât.

Orice guvern are datoria să își apere și producătorul și consumatorul. Din cauza aceasta cred că nu am făcut suficient până acum și eu vă promit că voi face tot ce îmi stă în putință pentru a ajuta românul să consume cât mai multe produse românești”, a spus Achim Irimescu.
Până la Achim Irimescu, nimeni n-a avut nimic de obiectat față de calitatea produselor importate. Mai mult, diverse autorități române au criticat studiile făcute în Cehia sau în Slovacia.

În 2011, Răzvan Resmeriţă, director la Centrul European al Consumatorilor din România, afirma public: „Eu nu sunt de acord cu rezultatele studiului făcut în Slovacia. Din cunoştinţele mele, discriminarea concretizată printr-o calitate mai bună a produselor importate pentru consumatorii din vest şi o calitate mai slabă pentru cei din est nu există.

Culmea ridicolului a fost însă atinsă de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorului din România, care în același an 2011 a anunțat că a făcut testele comparative care au demonstrat că unii detergenţi sunt mai buni la noi decât în alte state occidentale.

Inițiativa cehă, primită cu reticență de oficialii UE

Republica Cehă a fost prima care a adus problema în atenția miniștrilor Agriculturii din UE, în cadrul unei reuniuni din luna mai, cerând statelor membre și Comisiei Europene să găsească „măsuri legislative” care să interzică firmelor să folosească ingrediente diferite în piețe diferite.

Cehii au mai trimis și câte o scrisoare Comisarului European pentru Sănătate și Siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, comisarului pentru Piața Internă, Elżbieta Bieńkowska, și comisarului pentru Justiție, Věra Jourová, în încercarea de a-i determina să examineze problema. Guvernul ceh nu a primit niciun răspuns.

Solicitat de Politico, un oficial al Comisiei Europene a refuzat să comenteze dacă Bruxelles-ul are în atenție această problemă, spunând însă că potrivit reglementărilor în vigoare pe ambalajele produselor trebuie specificat fiecare ingredient folosit, astfel încât consumatorii sunt deplin informați.

Atâta vreme cât produsele corespund standardelor europene iar consumatorii nu sunt induși în eroare în ceea ce privește caracteristicile principale ale produselor, nicio legislație nu poate împiedica companiile să vândă produse în concordanță cu solicitarea piețelor, care ține cont de preferințele, de gusturile sau de puterea de cumpărare a consumatorilor”, a afirmat oficialul citat.


Citiți și:
Un avertisment lucid şi extrem al unui cunoscut academician: Integrarea în UE este pentru România, de fapt, o evidentă dezintegrare
O descoperire uluitoare! România a găsit deja formula pentru alimente fără E-uri
 

 

yogaesoteric
5 ianuarie 2017

 

Articole publicate recent

> 21 SeptembrieSingurul muzeu al Francmasoneriei din Europa de Est va fi în România

> 21 SeptembrieO premieră mondială! Instanţa a stabilit că un bărbat s-a îmbolnăvit din cauza utilizării telefonului mobil

> 21 SeptembrieMINCIUNI MIZERABILE SPUSE CU APLOMB DE O FAŢĂ BISERICEASCĂ. Citiţi şi vă cruciţi!

> 19 SeptembrieIată dovada că telefonul mobil ştie totul despre noi

> 19 SeptembrieAgenții germani știau încă din 1952 că «arhitectul holocaustului» Adolf Eichmann trăieşte în Argentina, dar au evitat să-l aducă în faţa justiţiei

> 18 SeptembrieÎngrozitor și șocant: Jefuirea actuală a poporului român în cifre!

> 17 SeptembrieSMINTEALA ȘI PROSTIA ÎȘI DAU MÂNA: Lidl a dat jos crucile de pe ambalajele iaurturilor grecești

> 16 SeptembrieMOMENTE ȘOCANTE, UNICE ce au fost surprinse în timpul unui ritual satanic. Atenţie! Imaginile pot avea un impact emoţional – FOTO

> 15 SeptembrieJohn Milbank: «Căsătoria» gay este o «mișcare strategică» și nu are nimic de-a face cu drepturile homosexualilor

> 15 SeptembrieInsinuarea vicleană Big Brother în viața privată. CamSoda, site-ul care te plătește și îți oferă internet ca să îți transmiți viața online

> 13 SeptembrieCRIMINALII CE AU AJUNS SĂ FIE PERFECȚI AI FIINȚELOR UMANE (VI)

> 13 SeptembrieSamsung dezvoltă cipul conceput pentru internetul lucrurilor prin care totul va fi controlat

> 13 SeptembrieFilozoful canadian Alain Deneault: «Nu avem nevoie de multinaţionale, dizolvarea lor ar fi soluţia!»

> 11 SeptembrieIdentitatea de gen, din nou sub lupa științei

> 11 SeptembriePsihologii «torturii» CIA James Mitchell şi Bruce Jessen, judecaţi în această lună

> 11 SeptembrieCine au fost șefii Soros România. Oameni din PSD și ALDE în fundația celebrului miliardar

> 10 SeptembrieRadioul fantomă care din 1982 emite sunete inexplicabile şi care a dat naştere unor teorii ale conspiraţiei…

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga