Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Actualitate >Societate >
Divorțul de realitate: de ce a pierdut Occidentul bătălia pentru căsătorie și familie

 

Căsătoria între persoane de același sex nu este cauza, ci efectul disoluției familiei. Căsătoria naște o sferă de autoritate din care statul trebuie să se retragă: cea a autorității parentale. Ea oferă cetățenilor autoritatea și baza morală pentru a rezista invaziei Statului.

Încă din ianuarie 2009, specialistul conservator în ştiinţe politice Stephen Baskerville, prin articolul Divorţul de realitate, apărut în jurnalul creștin Touchstone, avertiza publicul din Occident: căsătoria între persoane de același sex nu este cauza, ci efectul disoluției familiei și căsătoriei.

Astfel că, bătălia pentru familie nu poate fi câştigată dacă nu acordăm cu adevărat atenţie următoarelor trei aspecte importante: starea reală a familiei, drepturile parentale și concepția asistențială asupra familiei. De asemenea, trebuie înlocuită abordarea defensivă cu cea proactivă. Altfel, spune S. Baskerville, vom continua să pierdem: referendumurile, petițiile, legile și uneori chiar prevederile constituționale pot fi anulate, într-adevăr, nedemocratic, de judecătorii-activiști.

Anii trecuți de la publicarea articolului au confirmat cum nu se poate mai neplăcut veridicitatea afirmațiilor publicistului american: practic, toate statele occidentale au cedat în fața pretențiilor lobby-ului homosexual. În România, unde o campanie de revizuire a Constituției este încă în desfășurare, putem trage din acestă situaţie două învăţăminte importante:
1. Căsătoria între persoane de același sex nu este cauza, ci efectul disoluției familiei.
2. Căsătoria naște o sferă de autoritate din care statul trebuie să se retragă: cea a autorității parentale. Ea oferă cetățenilor autoritatea și baza morală pentru a rezista invaziei Statului. Este deci explicabil de ce organizațiile care luptă pentru căsătoria unisex sunt și susținătoare ale limitării autorității parentale.

Vă oferim în continuare traducerea articolului lui Stephen Bakerville, doctor în științe politice la London School of Economics (faimosul colegiu din cadrul Universităţii din Londra), profesor la Universitatea Howard și la Colegiul Patrick Henry din SUA, expert în dreptul familiei:


Divorțul de realitate

Traducere după versiunea apărută în The American Conservative, 22 noiembrie 2010

Apărătorii căsătoriei trebuie să facă față unor fapte dure sau vor pierde lupta, și, odată cu ea, destul de probabil, libertatea lor religioasă. Dispoziția dată în California de judecătorul Vaughn Walker, prin care este anulată Propunerea nr. 8 [Proposition 8 – numele dat legii aprobate prin referendum de cetățeni pentru protejarea prin Constituția statului California a căsătoriei, dar anulată de o instanță în 2010, n. tr.], arată că dacă nu se va demonstra cu motive foarte specifice de ce căsătoria între persoane de același sex este distructivă din punct de vedere social, aceasta va fi legiferată.

Cu conservatori marcanți precum Glenn Beck și Ann Coulter, ce întăresc rândurile „americanilor influenți” care, conform revistei National Review, consideră „opoziția față de căsătoriile între persoane de același sex ca fiind irațională în cel mai bun caz și bigotă în cel mai rău caz”, nu putem să ne bazăm pe afirmații vagi conform cărora căsătoriile între persoane de același sex le slăbesc pe cele adevărate, când acest lucru nu se petrece, de fapt.

Multe absurdități au fost scrise de către oponenții căsătoriilor între persoane de același sex, în timp ce multe adevăruri importante nu au fost auzite. Confruntându-ne cu realitatea, putem câștiga nu numai această bătălie, ci și altele mai importante care implică declinul familiei și anomia socială pe care o produce.

Un prim adevăr: căsătoria există, înainte de toate, pentru a îl responsabiliza pe tată față de familia sa

Acest fapt este unul „incorect politic”, dar de necontestat. La scară largă, divorțul aduce cu sine lipsa tatălui, nu lipsa mamei. Așa cum Margaret Mead arăta acum ceva timp – da, Margaret Mead, aparținând stângii politice avea dreptate – maternitatea este o certitudine biologică, paternitatea este construită social. Tatăl este veriga cea slabă în liantul familiei, iar fără instituția familiei el este ușor de înlăturat.

Consecințele nereușitei de a îi lega pe bărbați de descendenții lor sunt evidente în întreaga lume. Din marile centre urbane și rezervațiile pentru nativii amerindieni ale SUA până în nordul Angliei, periferiile Parisului și în cea mai mare parte a Africii, lipsa tatălui – nu sărăcia sau rasa – este principalul prevestitor al oricărei patologii sociale în rândul tinerilor. Fără tați, adolescenții devin rebeli, iar societatea ajunge în haos.

Noțiunea conform căreia căsătoria există pentru dragoste sau pentru a „exprima și a proteja uniunea unor adulți” așa cum consideră un promotor al căsătoriilor între persoane de același sex este ipocrită. Multe relații interumane care implică dragoste şi emoții nu implică și căsătoria. Chiar și argumentul conservator conform căruia căsătoria există pentru a crește copii este imprecis: căsătoria creează paternitatea. Fără căsătorie nu există tați.

Odată ce acest principiu este recunoscut, căsătoria între persoane de același sex nu își mai are rostul. Constatarea judecătorului Walker [cel care a anulat Proposition 8, n. tr.] că „sexul nu mai este o parte esențială a căsătoriei” este absurdă. Căsătoria între doi bărbați sau două femei își bate joc pur și simplu de scopul instituției. Creșterea copiilor în cupluri homosexuale îi distanțează și mai mult pe tații biologici (și pe unele mame) de aceștia, dat fiind că părinții homosexuali trebuie să dobândească copilul de la altcineva, de obicei în urma unui divorț heterosexual.

Al doilea adevăr neplăcut: nu homosexualii au distrus căsătoria, ci heterosexualii

Cererea pentru căsătoriile homosexuale este un simptom, nu o cauză. Cea mai directă amenințare pentru familie este de departe divorțul heterosexual. „Analiștii ratează argumentul atunci când se opun căsătoriilor homosexuale pe motiv că ar submina înțelegerea tradițională a căsătoriei”, scrie expertul în familie Bryce Christensen. „Doar pentru că ceea ce se înțelegea prin căsătorie a fost deja subminat grav, homosexualii încearcă acum să revendice dreptul la ea.”

Cu toate că homosexualii susțin că dorința lor de a se căsători arată că stilul lor de viață nu este inerent promiscuu, ei admit cu ușurință că acum căsătoria nu mai este bariera împotriva promiscuității, așa cum era odată. Dacă standardele mariajului au fost deja coborâte, ei se întreabă de ce homosexualii nu ar fi acceptați.

Realitatea relațiilor heterosexuale pasagere, fără obligații şi a ratei de divorț de 50% a precedat căsătoriile unisex”, arată Andrew Sullivan.
Toți homosexualii spun că, având în vedere definiția actuală a mariajului, nu există un motiv pentru a îi exclude. Dacă se dorește revenirea la căsătoria anilor 1950, să se meargă mai departe. Dar, până atunci, excluderea homosexualilor este o anomalie și o negare a egalității.”

Feminista Stephanie Coontz subliniază acest punct de vedere:
Homosexualii au observat schimbările pe care heterosexualii le-au adus căsătoriei și consideră că, având în vedere noile norme, mariajul ar putea funcționa și în cazul lor.”

Al treilea inconvenient: divorțul este o problemă politică

Divorţul nu este o chestiune privată, nu vine de la forțe impersonale de decădere morală și culturală. Este condus de o mașinărie guvernamentală complexă, ce operează în numele nostru, folosindu-se de taxele plătite de noi. Divorțul generează toate tarele sociale care justifică toate cheltuielile guvernamentale sociale [este o expresiei a concepției anti-etatiste caracteristice conservatorilor americani, care consideră că statul trebuie retras complet din viața familiei, concepție greu de înțeles în Europa și mai ales în România, n.tr.]. Divorțul este promovat de aceiași radicali sexuali care acum ridică în slăvi căsătoria între persoane de același sex.

Conservatorii au înțeles complet greșit ideea „revoluției” divorțului și, deși se plâng de „epidemia” de divorțuri, refuză să se confrunte cu politicile acestuia. Maggie Gallagher atribuie această tăcere „lașității politice”:
Opoziția față de căsătoriile homosexuale sau faţă de acceptarea homosexualilor în armată este pentru Republicani [Partidul Republican este preferat de conservatorii americani, n.tr.] o problemă ușoară, fără riscuri și picantă. De fapt, mesajul este că divorțul trebuie ținut în afara agendei politice cu orice preț.”

Niciun politician american de anvergură națională nu a pus sub semnul întrebării divorțul unilateral. „Democrații nu au vrut să supere alegătoarele care au văzut divorțul facil ca pe o libertate greu câștigată și ca pe un privilegiu”, scrie Barbara Dafoe Whitehead.
Republicanii nu au vrut să îi îndepărteze pe simpatizanții lor de nivel înalt sau pe aripa lor libertariană, amândouă părțile tinzând să favorizeze divorțul facil și nici nu au vrut să atragă atenția asupra divorțurilor din propria conducere.”

În faimoasa sa critică la adresa părinților singuri, vicepreședintele Dan Quayle a avut grijă să clarifice: „Nu vorbesc despre o situație în care a intervenit un divorț”. Un articol lung din cel mai recent număr [de la acea vreme, 2010 – n. red.] al publicației trimestriale Political Science este dedicat faptului că grupurile creștine autodescrise ca fiind „pro familie” nu depun niciun efort pentru a reforma legile divorțului.

Acest eșec a subminat grav autoritatea morală a campaniei împotriva căsătoriilor între parteneri de același sex. „Oamenii care nu vor condamna divorțul, nu vor conta ca apărători ai căsătoriei”, scrie editorialistul Froma Harrop. „Autoritatea morală nu se câștigă ușor.

Cum căsătoria creează paternitatea, ar trebui să considerăm că divorțul este un sistem de distrugere a ei. Nu este un accident faptul că instanțele de divorț au devenit sisteme de deposedare și incriminare a taților. Cu un asemenea regim îndreptat împotriva lor, bărbații sunt încurajați să se opună căsătoriei și formării unei familii. Nicio cantitate de mustrări venite din partea moraliștilor de serviciu nu îi va convinge pe bărbați să prefere căsătoria, când aceasta poate însemna pierderea copiilor, exproprierea și încarcerarea.

Căsătoria nu este în întregime o instituție publică pe care guvernul să o poată defini și reglementa în mod legitim

Acest al patrulea punct este cel mai greu de înțeles.
Căsătoria folosește cu siguranță unor funcții sociale importante, dar creează, de asemenea, o sferă de viață dincolo de controlul oficial – lucru pe care judecătorul Curții Supreme, Byron White îl numea „un tărâm al vieții de familie în care statul nu poate intra”. Asta nu înseamnă că orice relație poate fi numită căsătorie. Dimpotrivă, înseamnă că aceasta creează o zonă unică de intimitate pentru un scop superior oricărui altuia: este legătura în care părinții își pot crește copiii fără intervenția statului.

Creșterea, educarea copiilor de către părinţi este, la urma urmei, unică din punct de vedere politic. Este singura relație în care oamenii pot exercita o autoritate de constrângere asupra altora. Este singura excepție de la monopolul statului, motiv pentru care statul încearcă să o submineze și să o invadeze. Fără autoritate parentală și, în special, autoritate paternală legitimată de căsătorie, autoritatea guvernamentală ar fi totală. Acest lucru este deja evident în comunitățile în care căsătoria și tatăl au dispărut, fiind înlocuite de guvern cu ajutorul social, pensia alimentară, educația publică și asistența medicală subvenționată.

Căsătoria este paradoxală într-un mod care este critic pentru problemele noastre politice – și asta cauzează confuzie în cadrul conservatorilor și al libertarienilor. Ea trebuie recunoscută de către stat tocmai pentru că naște o sferă de autoritate parentală din care statul trebuie să se retragă. Guvernul de astăzi nu mai poate exercita această reținere în mod voluntar. Noi trebuie să cerem în mod constant să facă acest lucru. Căsătoria – pe durata întregii vieți, protejată de un act legal, ne oferă autoritatea și baza morală pentru a rezista invaziei statului.

Interzicerea căsătoriilor homosexuale nu va salva această instituție. Așa cum Robert Seidenberg scrie în cotidianul Washington Times:
Chiar dacă republicanii ar reuși să obțină definirea căsătoriei în Constituție ca fiind o relație între un bărbat și o femeie, un judecător oarecare de oriunde ar găsi un înțeles nou pentru cuvintele «bărbat» și «femeie» sau pentru «între» sau «relație» sau pentru oricare alte cuvinte care ar apărea în amendament”.

Acest lucru se petrece deja. Marea Britanie le permite transsexualilor să își falsifice certificatele de naștere retroactiv pentru a indica faptul că s-au născut de genul pe care ei îl aleg. „Efectul inevitabil al acestui act va fi căsătoria între persoane de același sex”, scrie Melanie Phillips în Daily Mail [ceea ce s-a și petrecut patru ani mai târziu, n.tr.]. „Căsătoria între un bărbat și o femeie va fi distrusă pentru că «bărbat» și «femeie» nu vor însemna altceva decât faptul că cineva se simte fie bărbat, fie femeie.

Așadar, care este soluția? O măsură înaintată deja Congresului ar putea fi calea. Deși nu a fost gândită inițial pentru a salva căsătoria, Amendamentul Pentru Drepturile Parentale care a fost propus este primul pas către direcția corectă. El protejează „libertatea părinților de a gestiona creșterea și educația copiilor”. Iată cum întărește acesta căsătoria:

Reafirmarea drepturilor părintești – în special ale părinților căsătoriți – de a își crește propriii copii, ar slăbi interferența guvernului în cadrul familiei. În special dacă este formulată pentru a proteja legătura dintre copii și părinții lor căsătoriți, o astfel de măsură ar putea submina atât regimul divorțurilor, cât și căsătoriile între persoane de același sex prin definirea căsătoriei ca fiind un contract permanent care conferă drepturi părintești ce trebuie să fie respectate de către stat. În cadrul legăturii căsătoriei, ar păstra drepturile taților și părinților de ambele sexe, a soților în general și ar face căsătoria homosexualilor, în mare parte, lipsită de sens. Căsătoria care aduce copii pe lume ar fi efectiv insolubilă și ar exista mai puțini copii fără tați, pe care homosexualii să îi adopte. Bărbații ar înțelege că pentru a avea drepturi depline asupra copiilor trebuie să se căsătorească înainte de a concepe copii și ar avea astfel un interes în a asigura stabilitatea instituției căsătoriei.

Acesta nu este un angajament mic. Ar însemna înfruntarea întregii organizații radical-sexuale, nu numai a homosexualilor, ci și a aliaților lor din cadrul feministelor, barourilor, psihoterapeuților, asistenților sociali și școlilor private. Miza ar fi ridicată în mod semnificativ, sau, mai degrabă, ar sublinia cât de mare este deja. De asemenea, ar atrage atenția publică asupra interconexiunilor dintre aceste amenințări și familie și libertate. Ar favoriza interesul unei coaliții a părinților cu un interes personal și legitim în căsătorie și drepturi părintești.

Alternativa este de a continua să declamăm platitudini, situaţie în care vom fi respinși ca un cor de mustrători, moralizatori – și da, bigoți. Și vom pierde.


Citiţi şi:
Declinul familiei, declinul Europei
Europa urmăreşte să distrugă familia tradiţională şi identitatea sexuală
Suedia – un paradis sau un iad?
Deconstruiţi, deconstruiţi!...

 

yogaesoteric
14 ianuarie 2017


 

Articole publicate recent

> 24 NoiembrieFost șef SPP cutremură SRI! Dosar controversat, făcut la «comanda» lui George Maior: «Tot dosarul a fost construit de ofiţeri»

> 24 NoiembrieIată cum este desființată propaganda LGBT

> 24 Noiembrie«Urechile» electronice care ascultă și depistează testele nucleare derulate în secret

> 23 NoiembrieIphone X introduce scanarea şi recunoaşterea feţei pentru folosirea telefonului

> 23 NoiembrieDacă doar abuzăm de ea, şi anticorupţia ne poate ucide, la fel ca şi corupţia!

> 23 NoiembrieMoscova răspunde Chişinăului: Fără armata rusă ar reizbucni războiul!

> 22 NoiembrieIon Iliescu şi CIA. Ce se ascunde

> 22 NoiembrieUn document arată implicarea principalei fundații a lui George Soros în alegerile din 2014 din România

> 21 NoiembrieRachetele nucleare și nesiguranța Turciei: Probabilitatea relocării în România

> 21 NoiembrieEduard Kovesi a scăpat! Fostul soţ al şefei DNA a primit NUP

> 20 NoiembrieOficial american: În scurt timp SUA se va desface

> 20 NoiembrieUn fost șef de la Google dezvăluie ce se află în spatele rețelelor sociale

> 20 NoiembrieCauze ale rămânerii în urmă

> 20 NoiembrieMilitarii din SUA, la toaletele femeilor

> 19 NoiembriePatru căi în aparență amiabile de scindare a Europei. România, invitată politicos în viteza a doua a UE

> 19 NoiembrieViktor Orban - Bruxelles-ul aplică planul lui Soros privind migrația și vrea să aducă 1 milion de migranți în Europa în fiecare an

> 19 NoiembrieS-a creat «Vantablack», cel mai închis la culoare material inventat vreodată, din nanotuburi de carbon

> 17 NoiembrieConfort şi libertate

> 17 NoiembrieCum s-au folosit date personale extrase de la populaţie prin FB şi Google pentru manipulare în alegerile prezidenţiale din SUA

> 17 NoiembrieSe restartează America?

> 17 NoiembrieDemitizarea lui Berbeceanu

> 16 NoiembrieEuro de la un sistem convergent la unul divergent

> 16 NoiembrieTu ce vei face când angajatorul îţi va cere să dai imediat jos crucea de la gât?

> 15 NoiembrieDezvăluirile uimitoare ale unui fost ofiţer SRI

> 15 NoiembrieThe Guardian: Fost director CIA ar fi conspirat cu agenţi străini pentru a falsifica dovezi despre conexiunile lui Trump cu Rusia

> 14 NoiembrieSerie de Cursuri Publice Keshe – Înțelegerea Științei Plasmei

> 14 NoiembrieMiracol – Un japonez a supraviețuit atât bombardamentului de la Hiroshima, cât și celui de la Nagasaki. A trăit peste 90 de ani!

> 14 NoiembrieDeutsche Welle: «Prosperitatea ca iluzie bine întreţinută: în România, sărăcia a devenit ceva invizibil, un fapt ascuns şi neglijat cu premeditare!»

> 14 NoiembrieDe ce îl iubesc conservatorii pe Putin

> 13 Noiembrie Fii mulţumit cu ceea ce ai!

> 13 NoiembrieEste necesară o detoxifiere culturală

> 13 NoiembrieAşa se prepară un denunţător – Interceptări cu «manelistul DNA» Ciprian Man

> 13 NoiembrieNeoatlantismul dintre mări

> 13 NoiembrieTrump: Presa falsă deformează democrația în țara noastră

> 12 NoiembrieAvertismente cu tâlc – Putin: Nicio ţară de pe Pământ nu va supravieţui unui război nuclear

> 12 NoiembriePentru a sensibiliza cât mai puternic opinia publică, femeile s-au dezbrăcat și au protestat

> 12 NoiembrieUn angajat McDonald’s a fost concediat după ce a postat pe internet poze cu resturile «dezgustătoare» dintr-o mașină de înghețată

> 11 NoiembrieFlorin Morariu, eroul de la Londra: «Sunt un simplu om care crede în Dumnezeu. Și cred că Dumnezeu m-a ajutat»

> 11 NoiembrieCocktail geopolitic abraziv. Qatar: bombe, un Prinţ Întunecat, gaz şi nelipsiţii hackeri ruşi

> 11 NoiembrieCehia i-a cerut României să lupte împreună împotriva brandurilor ce oferă calitate inferioară în Europa de Est

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga