Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Jocuri de cuvinte: Ce înţelege NSA prin supraveghere «vizată» în conformitate cu Articolul 702

 
Știm cu toții că NSA folosește jocuri de cuvinte pentru a ascunde și minimaliza impactul activităților pe care le întreprinde. Cuvinte precum „a colecta”, „conversații”, „comunicaţii”, chiar și „supraveghere” au suferit definiri distorsionate ce creează mai degrabă confuzie, decât să clarifice.

Iată încă o confuzie la care trebuie să fim atenţi: supraveghere „direcţionată” vs. supraveghere „în masă”.

Începând cu anul 2008, NSA (Agenţia de Siguranţă Naţională din SUA) a confiscat zeci de miliarde de comunicaţii prin internet. Aceasta utilizează programe Upstream și PRISM – despre care guvernul susţine că sunt autorizate în conformitate cu Articolul 702 din Legea Amendamentelor FISA (Legea Supravegherii de către Serviciile secrete străine) – pentru a colecta sute de milioane de astfel de comunicaţii în fiecare an. Sfera de aplicare este uluitoare, incluzând colectarea în timp real și căutarea în comunicațiile care sunt transmise prin internet, prin puncte cheie de legătură, verificarea comunicaţiilor deținute de către furnizori de servicii precum Google și Facebook, și, potrivit anchetatorilor angajaţi de guvern, stocarea a mult mai mult de 250 de milioane de comunicații de pe internet pe an.

Cu toate acestea, NSA și apărătorii săi încă mai încearcă să treacă Articolul 702 drept „supraveghere direcţionată”, afirmând că este incorect ca EFF (Fundaţia Frontierelor Electronice) și mulți alții să o numească „supraveghere în masă”.

În cazul în care „supravegherea în masă” include colectarea conținutului a sute de milioane de comunicații anual și de căutare în timp real a altora de ordinul miliardelor, atunci programele Upstream şi PRISM în conformitate cu Articolul 702 satisfac din plin această definiție.

Acest joc de cuvinte este important, deoarece articolul 702 nu va fi valabil decât până în decembrie 2017. EFF și site-urile media alternative care s-au reunit pentru a opri Articolul 215 referitor la supravegherea înregistrărilor convorbirilor telefonice, își adună forţele pentru a ține în frâu NSA. În același timp, oficialii însărcinați cu remedierea imaginii șifonate a guvernului încearcă să evite o verificare minuţioasă urmărind să convingă Congresul și poporul american că aceasta este doar supraveghere „direcţionată” și nu are impact asupra oamenilor nevinovați.

Articolul 702 al legii supravegherii: PRISM și Upstream

Supravegherea PRISM și Upstream sunt două tipuri de supraveghere pe care guvernul admite că le desfășoară în conformitate cu articolul 702 din Legea Amendamentelor FISA, adoptată în 2008. Fiecare tip de supraveghere oferă accesul guvernului SUA la imense cantități de comunicații de pe internet.

Upstream oferă accesul NSA la comunicațiile care curg prin cablurile de fibră optică ale „coloanei vertebrale” a internetului din Statele Unite ale Americii. Acest lucru se petrece pentru că NSA, cu ajutorul unor companii de telecomunicații, cum ar fi AT & T, face copii în masă ale fluxurilor de comunicații care trec prin anumite cabluri de fibră optică.

PRISM oferă acces guvernului la comunicațiile aflate în posesia furnizorilor de servicii de internet ale unor terțe părți, cum ar fi Google, Yahoo sau Facebook. Mai puţin se ştie despre modul în care funcționează PRISM în realitate, şi Congresul ar trebui să facă lumină în ceea ce privește toate acestea, până în decembrie 2017.

De notat că aceste două programe existau înainte de 2008 – au fost realizate doar în baza unui set modificat de teorii juridice și autorizări. EFF a obținut dovezi legate de programului Upstream, încă din 2006, de la un om din interior care a făcut dezvăluiri, Mark Klein, și a intentat un process pentru ca programul să fie oprit atunci.

De ce PRISM si Upstream sunt programe de supraveghere „în masă”, şi nu „direcţionate”

Deşi guvernul pretinde contrariul, iată de ce PRISM și Upstream sunt programe de „supraveghere în masă”:

1. Dimensiunea mare a achiziției : În primul rând, domeniul de colectare de date atât în ceea ce priveşte programul de supraveghere PRISM, cât şi Upstream este extrem de vast. NSA achiziționează sute de milioane, dacă nu miliarde de comunicații în cadrul acestor programe anual. Cu toate că, în opinia guvernului SUA, programele sunt nominal „direcţionate”, această direcţionare are rază de acţiune atât de mare încât comunicaţiile unor terțe părți nevinovate sunt aspirate în mod inevitabil şi intenționat în cursul acestui proces. De exemplu, o trecere în revistă a unei „mari baze de date de conversații interceptate” oferite de Edward Snowden și analizate de Washington Post, a arătat că 9 din 10 titulari de cont „nu au fost țintele unei supravegheri direcționate, ci au fost prinși într-o plasă pe care agenția o aruncase pentru altcineva”. Materialul analizat de Washington Post a constat din 160.000 de e-mailuri interceptate și de conversații prin mesaje instant, 7.900 de documente (inclusiv „dosarele medicale trimise de la un membru al familiei la altul, C.V.-uri ale celor care își căutau locuri de muncă și acte de studii ale elevilor”) și mai mult de 5.000 de poze private.

Pe scurt, baza de date a dezvăluit „viața de zi cu zi a mai mult de 10.000 de posesori de conturi care nu au fost vizaţi [însă au fost] totuşi catalogaţi și înregistraţi”. W. Post a estimat că, la rata anuală a guvernului SUA de colectare „direcționată” în conformitate cu articolul 702 vor fi incluse mai mult de 900.000 de conturi de utilizator pe an. Potrivit tuturor definițiilor, aceasta se numeşte „supraveghere în masă”.

2. Căutarea la întâmplare de conţinut întreg. În al doilea rând, în timpul supravegherii de tip Upstream aşa-zis „direcţionate”, guvernul Statelor Unite, parţial prin agentul său AT&T (Serviciul American de Telefonie şi Telegrafie), verifică la întâmplare întregul conţinut a miliarde de comunicaţii prin internet, pe măsură ce ele sunt transmise prin cablurile de internet cu fibră optică din gospodăriile americane. Acest tip de supraveghere, cunoscut şi sub numele de „supraveghere cu privire la”, presupune reţinerea de informaţii care nu sunt nici de la şi nici pentru persoana vizată pentru supraveghere; mai degrabă, autorizează NSA să obţină orice comunicaţii „cu privire la” persoana vizată. Chiar dacă achiziţionarea de comunicaţii care conţin informaţii despre o ţintă de supraveghere ar putea fi într-un fel considerată încă „direcţionată”, aceasta nu poate fi metoda de realizare a supravegherii: supravegherea „cu privire la” implică o căutare de conținut din toate, sau din cele mai multe comunicații internaționale prin internet, care tranzitează statele Unite ale Americii. Din nou, potrivit tuturor definițiilor, supravegherea Upstream este „supraveghere în masă”. În ceea ce priveşte PRISM, deşi se cunoaşte mai puțin, se pare că guvernul poate să caute prin – sau poate solicita companiilor precum Google și Facebook să caute prin – toate datele clienţilor stocate de corporații pentru comunicaţiile către sau de la cei vizaţi.

Confiscarea: al Patrulea Amendament și Legea interceptării

Pentru a realiza supravegherea Upstream, NSA copiază (sau solicită agenților săi, cum ar fi AT&T – să copieze) traficul pe internet în timp ce curge prin „coloana vertebrală” de fibră optică. Această copiere, chiar și în cazul în care mesajele sunt păstrate numai pentru scurt timp, este luată în consideraţie în temeiul legii. În conformitate cu sistemul legislativ constituțional al SUA, atunci când guvernul federal „interferează semnificativ” cu comunicațiile protejate ale unui individ, aceste comunicaţii au fost „confiscate” pentru scopuri ce sunt incluse în cel de-al Patrulea Amendament al Constituției SUA. Astfel, atunci când guvernul Statelor Unite copiază (sau a copiat) comunicații în masă și le direcționează pentru căutare, a „confiscat” aceste comunicaţii conform celui de-al Patrulea Amendament.

În mod similar, legea americană a interceptării presupune existenţa unui sistem de înregistrare a convorbirilor la alineatul Interceptare printr-un dispozitiv care apare atunci când mecanismele de Upstream obţin accesul la comunicațiile noastre.

De ce guvernul insistă că este vorba despre o supraveghere „direcţionată”?

În ceea ce priveşte programul Upstream, aceasta poate fi deoarece colectarea inițială și căutarea comunicaţiilor – efectuate de către furnizorii de servicii, cum ar fi AT & T din partea guvernului – sunt într-adevăr, foarte rapide și o mare parte a informațiilor colectate inițial este apoi rapid ştearsă. Din această perspectivă, colecția Upstream este diferită de colectarea de înregistrări telefonice în care NSA păstrează toate înregistrările confiscate timp de ani de zile. Totuși, această diferență nu ar trebui să schimbe concluzia că este vorba și aici despre „supraveghere în masă”.

În primul rând, toate comunicaţiile care curg prin punctele de colectare Upstream sunt păstrate și verificate, inclusiv conținutul și metadatele. În al doilea rând, după cum s-a menționat mai sus, cantitatea de informații păstrate, de peste 250 de milioane de comunicații pe internet, în fiecare an, este uluitoare.

Astfel, indiferent de timpul petrecut, confiscarea și verificarea sunt extensive și invazive. Folosind calculatoare avansate, NSA și agenții săi pot efectua o căutare de conținut întreg de text, cât ai clipi, prin miliarde, dacă nu trilioane de comunicații, inclusiv e-mailuri, site-uri de socializare și căutări pe internet. În al doilea rând, după cum s-a demonstrat mai sus, guvernul păstrează o mare cantitate de comunicații – mult mai multe despre oameni nevinovați, decât despre cei vizaţi, astfel încât, chiar dacă e să ne bazăm pe ceea ce este reținut, supravegherea este mai bine descrisă ca fiind „în masă”, mai degrabă decât „direcţionată”.

Da, este supraveghere în masă

Aşa că este complet corect să caracterizăm articolul 702 ca supraveghere în masă. Aceasta provine de la confluența dintre: metoda pe care NSA o folosește pentru a realiza supravegherea, în special de tip Upstream, și amploarea acestei supravegheri.

Data viitoare când vedeți că guvernul SUA sau susținătorii săi susțin că PRISM și Upstream sunt programe de supraveghere „direcţionate”, veți ști mai bine despre ce este vorba în realitate.

 
 
 
yogaesoteric
30 ianuarie 2017
 

Articole publicate recent

> 24 IunieMoare acum dolarul? Rusia și alte țări BRICS părăsesc sistemul bancar global pentru unul bazat pe aur

> 23 IunieRevoluţia bolşevică şi sexul – o avanpremieră la noua ordine mondială ce se urmărește a fi implementată curând pe tot globul

> 23 IunieKevin Sorbo, actorul care nu se teme să-și strige credința: Hollywood-ul te desființează dacă îndrăznești să spui că ești creștin

> 22 IunieSRI doseşte abuzul binomului

> 22 IunieComplot mondial? Europa intră și ea în planul pentru căderea lui Trump. De ce a fost Merkel atât de războinică în declarații după summit-ul G7

> 20 IunieINCREDIBIL dar real. O școală celebră le va permite băieților să poarte fuste, la ore

> 17 IunieFranţa a ales ca preşedinte «centrist» un bancher artificial şi o creatură elitistă bizară

> 17 IuniePrinţul Andrew al Marii Britanii acuzat de abuz sexual asupra unei minore!

> 16 IunieJudecătoarea Camelia Bogdan le-a pus gând rău masonilor: Marea Lojă Națională poate fi desființată

> 16 IunieProf. dr. Ilie Bădescu: Spălarea creierelor se realizează acum prin mijloace «blânde»

> 14 IunieRitualuri masonice satanice ce sunt practicate de un lider al PSD

> 13 IunieIsraelul se scufundă tot mai mult în tiranie

> 12 IunieAșa s-a născut câmpul tactic – Jurnalistul Dan Andronic, dezvăluiri despre Operațiunea SIPA

> 11 IunieRealitatea conspirației: Neomarxistul Emmanuel Macron a câștigat alegerile din Franța cu 66,06%. Cei trei de 6 reprezintă oare un mesaj ocult?

> 11 Iunie«Fake News»-urile – un îndelung și cu viclenie pregătit «Breaking News» al sistemului?!

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga