Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Actualitate >Articole >
Respect pentru educaţie în perioada interbelică: 17% din PIB


Răspunsul: 98% din tinerii care plecau la studii în străinătate reveneau în România


Au trecut 150 de ani de la introducerea Legii Instrucţiunii Publice, promulgată prin decret la 25 noiembrie 1864.

Se pare că împlinirile la care au visat înaintaşii noştri, când încercau cu multe eforturi să scoată România din bezna ignoranţei şi a primitivismului sunt încă departe de a fi atinse, cu toate că de la introducerea primei legi moderne a învăţământului, pe acest teritoriu locuit de români s-a scurs un secol şi jumătate.

Timp suficient pentru a se vedea roadele, ar zice unii, dar din păcate nu îndeajuns pentru a ne permite să tragem linie şi să spunem că învăţământul românesc este excepţional şi nu i se poate reproşa nimic.

Acum, după 150 de ani vedem şi auzim în această Românie de azi de abandon şcolar, de creşterea analfabetismului, pe care comuniştii se lăudau propagandistic că l-au eradicat, de învăţământ superior superficial şi născător de studenţi pe bandă rulantă, de ineficacitatea actului de predare, de lipsa interesului elevilor pentru studiu întrucât informaţiile de la şcoală nu le servesc prea mult în viitoarele meserii, care şi aşa la noi sunt pe cale de dispariţie şi multe alte neajunsuri despre care se pot pronunţa experţii buni la toate. Nu o să încercăm să găsim noi vinovaţii sau să oferim soluţiile.

Nici nu putem. Ceea ce putem e să amintim povestea legilor învăţământului începând de la Al. Ioan Cuza, cu prima lege a instrucţiunii publice, pe care a dorit-o pentru iluminarea poporului român.

În primii ani de domnie a lui Cuza s-au dus multe tratative pentru adoptarea unei legi a învăţământului, modernă, stimulativă şi nedescriminatorie, cum funcţionau vechile prevederi cuprinse în Regulamentul Organic, dar, ca şi acum, cu multe opoziţii, discuţii, sancţionări şi amendamente nu s-a reuşit.În condiţiile loviturii de stat a domnitorului Cuza, revizuită de Consiliul de Stat, Legea asupra instrucţiunii publice avea la baza câteva principii, care ulterior vor demonstra evoluţia şi modernizarea învăţământului românesc, cum ar fi: obligativitatea şi gratuitatea, egalitatea sexelor la învăţătură, unitatea şcolară elementară la sat şi oraş, înfiinţarea învăţământului tehnic profesional, detaşarea învăţământului mediu de cel superior”, precizează istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea. Textul legii era împărţit în două pasaje: Dispoziţii generale şi Instrucţiunea privată.

În cadrul Dispoziţiilor generale, instrucţia era împărţită în două categorii: publică şi privată. Cea publică era divizată în: primară (şcoli primare la sate şi oraşe), secundară (licee, gimnazii, şcoli reale, de bele arte, profesionale – pentru băieţi, şcoli secundare de fete) şi superioară (cu 4 facultăţi: litere, ştiinţe matematico-fizice, drept şi medicină). Tot aici, în cadrul dispoziţiilor generale, se precizau şi principiile obligativităţii şi gratuităţii.

Corpul didactic era împărţit şi el în patru grade: învăţători sau învăţătoare, pentru şcolile primare săteşti; institutori sau institutoare, pentru şcolile primare orăşeneşti; profesori de şcoli secundare, profesori de facultăţi.

În ceea ce priveşte administraţia, se exercita prin trei organisme: ministru, Consiliul permanent al instrucţiunii şi Consiliul general al instrucţiunii. Autoritatea supremă aparţine ministrului, ea executându-se prin mijlocirea Consiliului permanent al instrucţiunii publice. Referitor la sarcinile celor două consilii: Consiliul permanent avea în atenţia sa elaborarea manualelor şcolare, prin susţinerea de concursuri, evaluatori putând fi chemaţi doi profesori de gimnaziu sau facultate specialişti în domeniu.

O altă sarcină era aceea de întocmire a programelor şcolare sau prelucrarea celor existente. Raportul de final de an şcolar era întocmit tot de către acest organ. Consiliul permanent funcţiona într-un cadru operativ restrâns în comparaţie cu Consiliul general al instrucţiunii publice, fiind alcătuit dintr-un număr de 24 de persoane:
- un preşedinte, care era ministrul;
- 3 delegaţi ai învăţământului primar;
- 3 delegaţi ai şcolilor secundare;
- 3 delegaţi ai instrucţiei superioare;
- un delegat al şcolii militare;
- un delegat al şcolilor de medicină din Bucureşti şi Iaşi, ce urmau să ia fiinţă.

În mod excepţional mai făceau parte din Consiliul general 6 delegaţi numiţi de domn:
- 2 din partea Consiliului de Stat;
- 2 din partea Curţii de Casaţie;
- 2 din partea clerului.

Consiliul general era ales o dată la trei ani, membri săi putând fi realeşi. Cea mai importantă atribuţie a Consiliului general era acea de vigilenţă a bunei desfăşurări a instrucţiunii publice şi private. Nu se poate omite cea mai importantă prevedere a legii care constă în noutatea introducerii principiului gratuităţii şi obligativităţii. Astfel părinţii ce nu îşi îndemnau copii spre şcoală erau sancţionaţi cu amenzi, asta fiind o precizare din cuprinsul legii. Pentru o evidenţă a obligativităţii şcolare se stabilea întocmirea unui recensământ al copiilor în vârstă de şcoală. Durata şcolii primare la sate, cât şi la oraşe era de trei ani, în ciuda faptului că în momentul promulgării noii legi învăţământul în şcolile primare era de 4 ani, astfel încât această prevedere nu a putut fi aplicată.

Inspecţia şcolilor primare era făcută cu ajutorul revizorilor cu obligaţia de a întocmi un raport anual privitor la starea învăţământului. Învăţământul secundar se realiza prin înfiinţarea de licee şi gimnazii; durata liceului era fixată la 7 ani, iar gimnaziul ( ... ) la 4 ani, erau admişi la gimnaziu sau la liceu fără examen de admitere absolvenţii şcolilor primare.

Durata şcolilor secundare de fete era modificată de la 7 ani la 5 ani de studiu. La noi în Focşani efectele imediate ale legii lui Cuza au fost apariţia a noi şcoli de băieţi, înfiinţarea de şcoli de fete şi bineînţeles deschiderea în 1866 a Gimnaziului şi apoi al Liceului Unirea, în prezent un redutabil Colegiu. Au urmat modificările din 4 septembrie 1892, 23 mai 1893 şi 7 aprilie 1900. Cea din 1893 seamănă izbitor cu normativele existente şi azi.

Părinţii erau obligaţi să-şi trimită copii la şcoală la 7 ani obligatoriu, iar cei ce nu vor dovedi că posedă materiile vor repeta anul. Cheltuielile de transport pentru învăţătorii delegaţi în comunele îndepărtate ale judeţului sunt în sarcina acelor comune şi răspund de acei primari. În caz de neînscriere a copiilor la şcoală de către părinţi, copii vor fi înscrişi din oficiu.

Listele copiilor de ambele sexe se vor face anual de către primari și învăţători-instituitori şi nu vor omite niciun copil sub sancţiunea unor amenzi semnificative.

Absenţele vor fi motivate obligatoriu, iar singurele motive plauzibile sunt boala fie a unui membru al familiei fie a copilului sau accidente ale comunicaţiilor. În caz de abateri părinţii vor fi amendaţi.

Părinţii erau datori să cumpere cărţile şi materialul şcolar necesar copiilor. În orice localitate unde sunt cel puţin 40 de copii de vârsta primară se va deschide o şcoală, iar dacă numărul de copii este cuprins între 80 şi 140 şcoala va avea doi învăţători, între 200 şi 260 va avea 4 învăţători, iar peste 260 se va deschide o a doua şcoală. În şcolile mixte cu un singur învăţător acesta poate fi bărbat, iar unde sunt mai mulţi învăţători pot fi numite şi învăţătoare. Duminica şi sărbătorile legale, copii vor fi conduşi la biserică pentru a asculta slujba iar numărul de elevi într-o clasă nu trebuia să depăşească 50 de suflete.

Într-o analiză obiectivă, academicianul Dinu C. Giurescu sintetizează astfel învăţământul până în 1944.

1. Învăţământul primar (pe atunci de obicei clasele I-IV) dădea pregătirea necesară unui elev silitor ca să reuşească la examenul de admitere în liceu (pe atunci cu o durată de 8 ani), fără să recurgă la meditaţii.

2. Liceul asigura o pregătire cuprinzătoare la secţiile „reală” sau „umanistă”; bacalaureatul era un examen greu, iar diploma respectivă avea însemnătate. Industria meditaţiilor dezvoltată tot mai mult, la scară naţională, din anii ʼ60 şi ʼ70, era, chiar şi în anii războiului 1939-1943, o excepţie, întâlnită în anumite cazuri la Politehnică şi Medicină.

3. Tinerii cu bune rezultate (nu neapărat cu avere) mergeau la specializare în Franţa şi Germania, unii în Italia sau Anglia. Din 100 de tineri plecaţi la stagii sau doctorate, cel puţin 98 se întorceau în România. Aici îşi aveau familia, un viitor în profesie şi posibilitatea unui trai decent.

4. Salarizarea. Statul aloca 17,8% din buget (în 1938/1939) pentru educaţie. Astăzi, raportul este complet schimbat. Profesorii sunt prost plătiţi, iar tinerii care pleacă la studii în străinătate decid să rămână acolo, întrucât statul român pur şi simplu nu-i vrea şi nici nu are ce să le ofere.


Citiți și:
«Sistemul educațional românesc reprezintă un risc pentru dezvoltarea emoțională a copiilor noștri»
Cum suntem imbecilizați. Școala psihopatică
 

yogaesoteric
24 martie 2017


Articole publicate recent

> 24 IunieAtentatul de la Manchester Arena putea fi prevenit? Controale de securitate superficiale, premoniția avută de un român cu o lună înainte, ignorată

> 24 IunieExperiment fabulos în Suedia despre utopia socialismului! Mai simplu de atât, nici că se putea!

> 23 IunieCIA, «incompetență devastatoare»

> 23 IunieMihai Stoian face dezvăluiri despre dedesubturile dosarelor fabricate împotriva lui Gregorian Bivolaru – Preluare de pe Nașul TV

> 22 IunieDeclinul demografic din România s-a agravat şi în martie, chiar dacă natalitatea a crescut

> 22 IunieCompania Coca-Cola a fost dată în judecată pentru fals și dezinformare în cadrul campaniilor de marketing pentru promovarea băuturilor

> 21 IunieAdevăruri şocante pe care nu o să le găsiți niciodată în presa «sistemului»! Dialog «la gura sobei» cu istoricul Corvin Lupu despre Decembrie 1989 (3)

> 21 IunieAnaliză dură a lui Cozmin Gușă: «Elitele financiare își impun favoriții»

> 21 IunieMădălina Dumitru – o poveste de Hollywood. Preluare de pe Nașul TV

> 20 IunieIlie Șerbănescu: «Satan de la Bruxelles sau de fapt, de la Berlin, îți mai pregătește una…»

> 20 IunieA fost găsită veriga lipsă

> 19 IunieCRIMINALII CE AU AJUNS SĂ FIE PERFECȚI AI FIINȚELOR UMANE (I)

> 19 IunieS-a reușit prima terapie genetică anti-îmbătrânire

> 19 IunieRelația dintre Klaus Werner Iohannis și R.C.S. – R.D.S.

> 19 IuniePrecedent în justiție – A fost condamnat pentru că a dat like unui articol defăimător pe Facebook

> 19 IunieDupă Germania, și Olanda cere Europei «să-și ia destinul în propriile mâini»

> 18 IunieDragă sclavule vorbitor de limba română, lasă la o parte emisiunile proaste la care te uiți în fiecare zi!

> 18 IunieEști cetățean european și n-ai drepturi: Cazul Smicală arde, Meleșcanu se piaptănă, România iese în stradă

> 18 IuniePoliţia indoneziană a arestat peste 140 de homosexuali. Alţi doi au fost biciuiți pentru sodomie

> 18 IunieIstoria oficială a României este răsturnată! Descoperiri bulversante!

> 17 IunieŢara lui Papură Vodă, în vremea lui Pazvante Chioru

> 17 IunieSchimbarea periculoasă de macaz a lui Donald Trump în privința Siriei

> 16 IunieIsteria tâmpeşte România. O graţiere excesiv restrânsă, o execuţie publică nemeritată

> 16 IunieAdevăruri despre «statul de drept»

> 16 IunieMascarada cea jalnică a Eurovisionului, o propagandă globalistă cântăcioasă

> 16 IunieAcademia Regală de Științe a Serbiei vrea să dea NATO în judecată pentru bombardamentele din 1999

> 16 IuniePeste 20 de milioane de oameni riscă să moară de foame. Cea mai gravă criză umanitară din ultimii 70 de ani

> 14 IunieRăsturnare de situaţie. Proiectul Legii graţierii a fost trimis la comisie, pentru a fi adoptat în forma trimisă de Guvern

> 14 IunieAdevăruri şocante pe care nu o să le găsiți niciodată în presa «sistemului»! Dialog «la gura sobei» cu istoricul Corvin Lupu despre Decembrie 1989 (2)

> 14 IunieIsraelul are un nou sistem antirachetă

> 13 IunieTeatrul documentar M.I.S.A.PĂRUT – De pe scena Reactor din Cluj, la București și Târgu Mureș

> 13 IunieIntoleranța progresistă este aproape nazistă și nu are limite. Încă puțin şi nevaccinații vor fi obligați să poarte steaua galbenă

> 13 IunieEfectul Bumerang. Bitdefender: «WannaCry» poate fi un pretext ca actorii statali să-şi creeze arme cibernetice mai sofisticate

> 13 IunieAgenți secreți intrați în istorie

> 13 IunieImpasul Uniunii Europene

> 12 IunieDecizie militară radicală a lui Donald Trump

> 12 IunieSUA, Coreea de Nord, China – diplomație și zăngănit de săbii

> 12 Iunie200 de personalități din Serbia, inclusiv 50 de academicieni, cer eliminarea teoriei evoluționiste a lui Darwin din școli

> 11 IunieBRUA 40 mld euro – Care este adevărata miză a gazului de la Marea Neagră

> 11 IunieCe Constituție? De ce să dispună fiecare persoană de ea însăși? Vă spun Digi24 și rețeaua progresistă «cât de bine» e să fiți vaccinați cu forța

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga