Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Câteva sfaturi simple şi de bun-simţ pentru a fi mai mereu fericiţi (II)

 

Citiți prima parte a articolului 


Respirația armonioasă conștientă ne ajută să trecem mult mai ușor peste eventualele momente dificile

O perioadă de cinci minute de respirație conștientă poate diminua considerabil fluxul unor gânduri pesimiste în mod mult mai eficient decât a ne lăsa pur și simplu mintea să hoinărească aiurea”, afirmă un studiu publicat în The Journal of Research in Personality. Respirația conștientă este una dintre cele mai simple modalități practice yoghine de control al minții.

Faptul de a opta imediat pentru o respirație conștientă atunci când constatăm că suntem asaltați de gânduri perturbatoare ne poate absolvi rapid de neplăcerea, adeseori persistentă, de a ne confrunta cu astfel de gânduri care ne fac să ne simțim nefericiți și stresați. Fiecare dintre noi ne putem îndepărta în mod voluntar atenția de la stările nefaste de tristețe și putem să alungăm rapid înclinația maladivă către stări de disperare doar prin simpla concentrare atentă asupra respirației noastre, focalizare ce ne permite să devenim conștienți de momentul prezent.

Putem realiza acest exercițiu simplu având ochii închiși și fixându-ne atenția asupra modului în care resimțim fiecare inspirație și fiecare expirație”, spune autorul studiului, doctor Laura Kiken.

Vizualizarea creatoare benefică trezește și amplifică starea de optimism

Vizualizarea creatoare este un exercițiu interior care ne poate oferi multiple beneficii. De exemplu, dacă ne alcătuim în minte un „portret” de succes, vizualizându-ne reușita într-o anume situație dată, vom constata că dispoziția noastră generală tinde să se îmbunătățească simțitor și să se mențină astfel proporțional cu durata de timp pe care o alocăm unei astfel de vizualizări creatoare.

Vizualizează-te atingând cu succes cele mai importante țeluri ale vieții tale”, ne invită dr. Sonja Lyubomirsky. Astfel începe unul dintre cele mai simple exerciții de vizualizare creatoare benefică, intitulat în mod sugestiv „Cel mai bun exercițiu mental pe care îl poți face cu tine însuți”. Autoarea exercițiului, Sonja Lyubomirsky, precizează că după această etapă este necesar să ne orientăm atenția asupra noastră înșine și să conștientizăm starea psihică predominantă pe care o avem ca urmare a acelei vizualizări creatoare benefice. În această a doua etapă va fi necesar să răspundem la întrebarea: „Cum ne simțim acum?”. Pentru o obiectivare cât mai bună este util să ne notăm răspunsul pe o foaie de hârtie.

Apoi vom citi ceea ce am scris și vom compara în mod retrospectiv acea stare cu dispoziția inițială pe care am avut-o înainte de vizualizarea creatoare benefică. Vom constata astfel efectul transformator al acestui exercițiu simplu de vizualizare creatoare benefică. Această tehnică se mai poate numi: „Procedeul care ne inspiră să gândim creator cu privire la ceea ce vom face și care ne ajută să ne simțim mult mai optimiști”.

Absența judecăților critice, superficiale, răuvoitoare, tendențioase face să se instaleze în ființa noastră o stare pregnantă de seninătate și bucurie lăuntrică

Aproape fiecare dintre noi știe cât de neplăcute sunt comparațiile defavorabile pe care le facem, precum și judecățile critice ale celorlalți. „Cei care sunt relativ mai fericiți tind să nu se compare cu alții”, spune Sonja Lyubomirsky. Oamenii care sunt conștienți de calitățile lor și care nu se lasă copleșiți de părerile defavorabile ale celorlalți au mult mai multe șanse să trăiască stări de fericire. De fiecare dată când ne descoperim analizând, de exemplu, în ce măsură colegul nostru este mai bun decât noi, cel mai potrivit mod de a nu ne lăsa copleșiți de agitație și neliniște este să ne orientăm atenția la ceva benefic și plăcut.

Comutarea voluntară a atenției de la aspectele nefaste, care tind să ne acapareze în mod obsesiv către aspecte plăcute, bune și favorabile, ne poate ajuta să ne redobândim starea de seninătate interioară și să alungăm astfel din ființa noastră stările de supărare, tristețe sau invidie care tind să se instaleze în universul nostru lăuntric.

Depășirea neîntârziată a rigidității și a fixității în gândire ne ajută apoi să ne deschidem față de energia subtilă sublimă a fericirii

Atunci când nu există niciun motiv exterior care să determine vreo obligativitate, faptul de a ne atribui singuri anumite obligativități și de a ne impune în mod rigid anumite sarcini sau bariere în activitatea noastră nu are, cel mai adesea, mai nimic constructiv. „Nimic nu strică bucuria unei zile la fel de mult ca o listă de sarcini despre care afirmăm că sunt obligatorii sau că trebuie neapărat să fie făcute. Mai degrabă ar fi util să ne gândim la aceasta ca la o listă de aspecte pe care dorim sau pe care intenționăm să le realizăm, nicidecum ca la o înșiruire de obligații pe care ni le impunem singuri”, afirmă doctorul Cassie Mogilner, profesor asistent la Universitatea Pennsylvania. Aceasta mai adaugă: „Împlinirea care apare în ființa noastră ca urmare a unei alegeri libere este în mod categoric cu mult mai mare decât ceea ce am putea resimți în cazul unei îndepliniri rigide a unei îndatoriri sau obligații. Aceasta ne face să fim apoi bucuroși, odată ce am dus la bun sfârșit sau altfel spus am realizat ceea ce ne-am propus”.

Redefinindu-ne obiectivele pe care le-am catalogat drept obligații, reconsiderându-le ca fiind niște direcții în care ne manifestăm în mod liber inițiativa și creativitatea, vom constata că putem beneficia de o stare de libertate lăuntrică mult mai mare. Procedând astfel, vom putea deveni mult mai fericiți și armonioși. Așadar, atunci când încheiem cu bine o activitate, putem, de exemplu, să ne luăm liber restul zilei și să ne relaxăm.

Zâmbetele sincere și spontane ne fac să fim mai frumoși și fericiți

Zâmbetul reprezintă o tainică poartă deschisă către starea de fericire. Zâmbind, anticipăm fericirea chiar și în situațiile pe care le percepem ca fiind dificile, deoarece zâmbetul și surâsul ne amplifică rezonanța cu energia fericirii pe care putem să o captăm din Macrocosmos. Zâmbetul nostru plin de bunăvoință ne alină sufletul și ne face să devenim o prezență plăcută și agreabilă pentru ceilalți.

Într-un studiu condus de psihologii de la Universitatea din Kansas s-a descoperit că atunci când oamenii zâmbesc în timp ce trec printr-o încercare dificilă a vieții, ajung să se simtă mult mai bine după aceea. „Chiar dacă mi-a fost greu la un moment dat, am ales să zâmbesc cu bunăvoință celorlalți și am constatat cu surprindere că m-am simțit mult mai bine după aceea”, afirmă un participant la acest studiu. Toți cei care au reușit totuși să zâmbească au avut o stare net superioară față de cei care au menținut o stare neutră pe întreaga durată a experimentului, care a inclus felurite momente dificile prin care participanții au trecut, pentru a li se testa reacțiile în fața situațiilor tensionate.

E bine să ținem minte faptul că a zâmbi chiar și fără un motiv aparent nu este deloc un gest deplasat. Chiar dacă pentru unii aceasta ne poate face să părem anormali, zâmbetul sincer ne va face să generăm numai bine, atât în noi înșine, cât și în cei din jurul nostru. Aceasta cu condiția să nu afișăm un zâmbet fals, formal și artificial, deoarece acela nu mai este un zâmbet venit din suflet. De asemenea, nu trebuie nici să exagerăm, afișându-ne în mod ostentativ zâmbetul atunci când o astfel de manifestare este nepotrivită. Seninătatea noastră interioară transpare cel mai ușor prin intermediul zâmbetului natural și spontan.

Percepția plenară, neîngrădită a senzațiilor plăcute, binefăcătoare conduce la apariția în ființa noastră a unor stări plenare de fericire

Senzațiile plăcute au fost considerate întotdeauna, mai ales de către artiști, drept o excelentă sursă de delectare și încântare. Simțul artistic al celor înzestrați cu talent s-a hrănit în permanență din universul fascinant al senzațiilor plăcute, al frumuseții și al armoniei.

Fiecare dintre noi putem realiza următorul experiment simplu. Atunci când suntem afară, în aer liber, într-un parc sau în natură, să urmărim să devenim atenți la orice priveliște plăcută pe care o vedem, la orice sunet armonios, melodios și captivant pe care îl auzim, la orice aromă delicată florală pe care o simțim umplându-ne ființa. Faptul de a privi chipurile frumoase ale oamenilor, priveliștile minunate, peisajele emoționante, de a savura aroma aerului proaspăt de dimineață, lumina portocaliu-roșiatică a apusului de soare, sunetul fascinant al valurilor mării, toate acestea pot fi surse generatoare de stări de fericire.

Fiecare dintre noi putem să ne folosim înzestrările senzoriale pentru a beneficia de frumusețea mediului în care trăim și existăm. În tot acest demers nu trebuie să uităm aforismul plin de înțelepciune. „Frumusețea se află în ochii privitorului”. Atunci când privim în mod transfigurator o ființă umană sau o situație de viață, este posibil să ni se reveleze ceea ce este frumos și bun din acea ființă sau situație și, simultan, apare și se amplifică în universul nostru lăuntric o serie de trăiri binefăcătoare. Atunci când privim în mod transfigurator, la fel ca atunci când avem percepții plăcute, pot să apară simultan în ființa noastră anumite emoții benefice și înălțătoare care ne pot lumina perspectiva interioară. O astfel de combinație fericită de senzații plăcute și de emoții binefăcătoare ne poate conduce spre o stare generală de fericire durabilă.

Fericirea amoroasă îmbătătoare și reînnoită ne predispune la o contaminantă fericire

Amorul bazat pe continență sexuală, pe adorație și pe transfigurare reprezintă pentru fiecare ființă umană ilustrarea cea mai potrivită a fericirii sublime trăite alături de ființa iubită. Iubirea care este împărtășită prin astfel de fuziuni amoroase conferă ființelor umane posibilitatea de a accesa stări de fericire intense și copleșitoare.

Tradiția milenară orientală afirmă că pentru a beneficia de o stare de fericire plenară și de durată, bărbatul și femeia care se simt atrași amoros și care se iubesc reciproc se pot angrena amoros practicând continența sexuală perfectă. Continența amoroasă deschide tuturor celor care o înțeleg și care o practică în mod constant poarta către stări de fericire paradiziacă și chiar accesul la stări mistice de extaz.

Cercetătorii moderni au ajuns și ei la concluzia că angrenarea amoroasă reprezintă cel puțin un antidepresiv natural deosebit de original. Desigur, ei nu au pregetat să se întrebe: „Dar care este oare doza minimă pentru ca o angrenare amoroasă să aibă efecte antidepresive notabile?”. Pentru practicanții yoghini ai continenței amoroase se poate spune că nu există vreo restricție de „doză”. Desigur, o astfel de întrebare poate să-i frământe doar pe cei care încă nu au descoperit avantajele multiple ale continenței amoroase. Însă cei care practică în mod constant continența amoroasă ajung în scurt timp să nu își mai pună problema necesității vreunui antidepresiv.

În urma studiilor efectuate, cercetătorii de la Universitatea din Colorado au concluzionat că cei care fac dragoste cel puțin o dată pe săptămână sunt cu 44% mai predispuși să trăiască stări mai profunde de fericire decât cei care nu au avut tot atât de multe oportunități de a se angrena amoros cu o ființă de sex opus, față de care să simtă o reală atracție erotică.

În cazul în care acest studiu ar fi inclus și o serie de yoghini practicanți ai continenței sexuale, atunci procentul de 44% este foarte probabil să fi crescut considerabil. Fără a face vreo predicție asupra valorii numerice care ar fi putut să rezulte, ceea ce putem spune este că în urma unui astfel de studiu ale cărui rezultate ar fi de departe impresionante, toți cei care ar afla rezultatele ar fi imediat după aceea motivați să învețe continența amoroasă și apoi să afirme față de ființa iubită cu care se află într-o relație polară, iubit-iubită, cel puțin la început: „Dragul meu (draga mea), e timpul pentru tratamentul nostru aducător de fericire!”.

Manifestarea sinceră a unor stări de mulțumire și recunoștință ne ajută chiar foarte mult să fim și să rămânem fericiți

Este mai ușor să-ți armonizezi perspectiva interioară dacă dispui de instrumentele lăuntrice potrivite. În cazul acesta, cuvintele bune pot fi de mare ajutor. Cu atât mai mult dacă aceste cuvinte cu conotație benefică, de mulțumire și de recunoștință sunt așternute pe hârtie și destinate cuiva care ne este apropiat sau căruia dorim să îi mulțumim din inimă.

Dintr-un recent studiu publicat în revista Emotion reiese faptul că cei care au scris chiar și numai o dată pe săptămână o scrisoare de mulțumire au experimentat apoi, la scurt timp, o mai mare creștere a fericirii și a bunăstării lor interioare decât cei care doar și-au făcut lista cu recentele activități necesare, fără a se mai gândi să mulțumească cuiva pentru ceva.

Cel mai important aspect este acela că exprimarea unei stări de mulțumire ne aduce totodată și nouă, prin declanșarea unor tainice procese binefăcătoare de rezonanță ocultă, o profundă stare de mulțumire interioară. Uneori chiar și numai o mulțumire rostită în gând este binefăcătoare, cu atât mai mult atunci când cel căruia ne adresăm primește efectiv cuvintele noastre de mulțumire, bune și mângâietoare, le aude sau le citește, ori îi sunt transmise prin viu grai de altcineva care poartă și el astfel sentimentul nostru profund binefăcător de mulțumire.

Prin intermediul mulțumirii și al recunoștinței exprimate noi facem astfel să se manifeste binele dumnezeiesc, atât în ființa noastră, cât și în ființa celor care ne sunt apropiați și pe care îi iubim și totodată în toate ființele cu care interacționăm și cărora le mulțumim. Însă, cea mai înaltă formă de mulțumire este cea care o adresăm către DUMNEZEU Tatăl, pentru tot ceea ce ne oferă clipă de clipă.

Fericirea noastră cea de toate zilele și de toate nopțile

Fericirea în fiecare moment este în primul rând o stare de spirit capabilă să orienteze gândurile și acțiunile noastre într-o manieră binefăcătoare. Transformând modul în care reacționăm la evenimentele din existența noastră, fie mari, fie mici, fie fericite, fie nefericite, putem deja să deschidem poarta fericirii. Pentru a atinge o stare durabilă de fericire, este necesar să începem să lucrăm cu noi înșine, să înțelegem în profunzime modul în care ne purtăm cu noi înșine și cu cei din jurul nostru.

Prima rețetă pentru fericire este aceea de a adopta o atitudine benefică și constructivă față de orice ființă și orice obiect, inclusiv față de evenimentele dureroase pe care existența ni le rezervă.

Nimic nu constituie o piedică mai mare împotriva fericirii decât închistarea în nefericire, în suferință sau tristețe. Furia, gelozia, resentimentul provoacă blocaje psiho-emoționale care apoi nu ne mai permit să acționăm armonios pentru a împlini ceea ce dorim.

Este necesar să evităm resentimentele, să terminăm cu regretele, să nu mai revenim, mereu și mereu, asupra acelorași frustrări sau eșecuri. Dimpotrivă, este recomandat să ne plasăm întotdeauna într-o atitudine dinamică de acțiune constructivă, pentru a descoperi soluții, pentru a trăi mai mereu bucurii și satisfacții. Orientând acțiunile noastre spre demersuri constructive, ne fericim sufletul. Accesul la fericire trece, deci, obligatoriu printr-o foarte bună gestionare a emoțiilor noastre, a frustrărilor noastre, care dacă nu sunt corespunzător alchimizate lăuntric, pot împiedica trăirea firească a stărilor benefice pe care ni le poate oferi Momentul Prezent.

În fiecare zi, noi avem la îndemână posibilitatea de a trăi zeci de mici stări de bucurie și de fericire, a căror existență adesea nici nu o observăm și nici măcar nu o intuim. Depinde numai de noi să oferim la momentul potrivit un surâs cald unei ființe umane care are nevoie de aceasta, să adresăm o vorbă de încurajare atunci când este necesar, să acordăm în mod divin integrat ajutorul nostru neprecupețit, să ne mobilizăm în mod adecvat pentru a face ceea ce este necesar, să ne luăm un moment de răgaz pentru reîncărcarea bateriilor, să fim atenți la ceea ce vor să ne comunice ceilalți, să empatizăm și să fim îngăduitori în loc să fim aspri și critici, să ne cerem iertare atunci când greșim, să facem un gest de bunăvoință, să avem inițiative inspirate atunci când ceilalți șovăie etc. Fericirea este, înainte de toate, o sumă de mici fericiri... Mulți alergăm după fericire fără măcar să vedem micile fericiri pe care ni le rezervă fiecare clipă și fiecare zi. Rezultatul: alergăm mereu și mereu după fericire fără să o atingem și apoi ne plângem că nu suntem fericiți! Dar dacă privim fiecare zi, fiecare moment pe care îl trăim, vom realiza aceste mici fericiri... și cu cât vom fi mai conștienți de ele, cu atât mai fericiți vom fi.

Vă oferim în continuare textul cuvântării rostite de Charlie Chaplin la aniversarea sa de 70 de ani, intitulat Când am început să mă iubesc pe mine însumi, ca pe o lecție de înțelepciune, un izvor de învățăminte generatoare de fericire zilnică:

Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am constatat că neliniștea și suferința sunt doar semnale care mă avertizează că am început să merg împotriva propriei mele ființe. Astăzi știu ce se numește «să fii tu însuți».

Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am înțeles cât de mult poți ofensa pe cineva încercând să forțezi împlinirea propriilor dorințe, atunci când încă nu a venit timpul, iar persoana respectivă nu este încă pregătită, chiar dacă acea persoană sunt eu însumi. Astăzi, eu numesc aceasta «stimă de sine».

Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am încetat să-mi doresc o altă viață, și deodată am observat că viața pe care o am acum îmi oferă toate oportunitățile de creștere. Azi numesc aceasta «maturitate».

Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am înțeles că totul se petrece la momentul potrivit. Pot fi calm întotdeauna. Acum numesc aceasta «încredere în sine».

Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am încetat să-mi fur propriul timp și să visez la proiecte mari de viitor. Astăzi, fac doar ceea ce-mi aduce bucurie și mă face fericit, ceea ce iubesc și face ca inima mea să surâdă. Eu o fac așa cum doresc și în ritmul meu propriu. Azi numesc aceasta «simplitate».

Când am început să mă iubesc pe mine însumi, m-am eliberat de tot ceea ce dăuna sănătății mele – alimente, oameni, lucruri, situații. Tot ce mă trăgea înapoi și mă îndepărta de calea mea. Azi numesc aceasta «dragoste de sine».

Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am renunțat la ambiția de a avea mereu dreptate. Și exact atunci am început să fac din ce în ce mai puține greșeli. Astăzi am înțeles că aceasta se numește «modestie».

Când am început să mă iubesc pe mine însumi, am încetat să trăiesc în trecut și să-mi fac griji cu privire la viitor. Acum trăiesc numai în prezent și numesc aceasta «satisfacție».

Când am început să mă iubesc pe mine însumi, mi-am dat seama că mintea mea mă poate deranja și chiar mă pot îmbolnăvi din cauza ei. Dar când am reușit s-o unesc cu inima mea, imediat a devenit un aliat valoros. Astăzi numesc această unire «înțelepciunea inimii».

Nu mai trebuie să ne temem de probleme, de conflicte sau confruntări cu noi înșine și cu ceilalți. Chiar și stelele se ciocnesc, și din coliziunile lor se nasc lumi noi. Astăzi, eu știu că aceasta este viața.”

Iată acum câteva rostiri pline de înțelepciune ale lui Paramahansa Yogananda, ce au fost extrase din lucrarea sa Cum să fii fericit tot timpul:

A căuta fericirea în afara ta este ca și cum ai încerca să prinzi cu lasoul un nor. Fericirea nu este un obiect: este o stare de spirit. Ea trebuie să fie trăită. Nici puterile omenești și nici banii nu pot «captura» fericirea. Neliniștea lăuntrică rezultă dintr-o orientare a conștiinței spre exterior. Însăși starea de neliniște este semnul că fericirea a ajuns să fie pentru noi ceva care ne scapă. Puterea și banii nu sunt stări de spirit. Odată ce sunt obținute, ele doar vor dilua fericirea unei ființe umane.”

Dacă ne complăcem într-o stare de tristețe, nimeni din lume nu ne poate face fericiți. Dar, dacă alegem să fim fericiți, nimeni și nimic de pe acest Pământ nu ne poate lua fericirea.”

Fericirea vine nu numai dacă o dorim cu ardoare, ci și prin anticiparea ei în vis, în gând și prin trăirea ei în orice circumstanță. Orice am face, trebuie să lăsăm curentul fericirii, râul tainic al bucuriei să curgă pe sub nisipurile gândurilor noastre și pe sub stâncile încercărilor grele.”

Încheiem cu versurile inspirate ale poetului William Blake:
De legi de tine chiar bucuria cea mai pură,
Pe dată ai și frânt aripile vieții,
Dar de te bucuri de această bucurie, lăsând-o pur și simplu liberă în voia ei,
Tu vei trăi în minunatul și veșnicul răsărit al Eternității
.”


Articol preluat din Programul Taberei spirituale yoghine de vacanţă Costineşti 2015, vol. 2, publicat de Editura Shambala, tipărit de Ganesha Publishing House.
 

 

yogaesoteric
8 septembrie 2017



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga