Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Ce «filozofie» economică se află în spatele războiului împotriva banilor cash?


Ne ajută pe noi, oamenii de rând, aceste măsuri de eliminare a cash-ului?


Asistăm la atacuri zilnice împotriva cash-ului, din partea unei pleiade de economişti, guvernatori ai băncilor centrale, ai băncilor comerciale şi, evident, politicieni. Se invocă din ce în ce mai mult creşterea atacurilor teroriste în Europa şi nu numai, atacuri care pun din ce în ce mai mare presiune pe bugetele naţionale, iar în acest context internaţional este scoasă din nou la lumină dorinţa acestor „inteligenţi” de a elimina cash-ul.

Pentru cine este bine ca presiunea pe bugetele naţionale să fie din ce în ce mai mare şi mulţi politicieni să militeze pentru creşterea fondurilor destinate siguranţei naţionale? Evident, nu pentru omul de rând, care a plătit pentru a avea siguranţă, însă a devenit şi mai sărac, iar acum i se cere să plătească şi mai mult, proporţional cu o insecuritate controlată şi cu volumul de bani tipăriţi care trebuie să ajungă în zona speculanţilor financiari, bancari şi politici.

Să facem nişte presupuneri legate de acest atac împotriva banilor cash.
Fără aceste sume cash este evident că nu ar mai fi atacuri cu arme la bănci şi eventualii spărgători nu ar mai avea ce fura, dar… în acest moment asistăm la „spargeri” electronice de bănci, la fraude majore prin intermediul cardurilor şi la alte modalităţi electronice de fraudare a sistemului bancar.

În Suedia, ţară care a militat în premieră şi militează pentru interzicerea cash-ului pe piaţă, numărul fraudelor bancare a crescut exponenţial de când au luat decizia de a limita circulația banilor fizici.

Asistăm pe toate canalele media la o ofensivă împotriva cash-ului datorită presupunerii politicienilor că grupările teroriste ar beneficia de acești bani, iar pentru a lupta împotriva terorismului este strict necesară eliminarea cash-ului.

În ceea ce priveşte terorismul, cu care nu suntem de acord niciunul dintre noi, la o analiză a celor 40 de atacuri teroriste ale jihadiştilor în Europa, în ultimii 20 de ani, sesizăm că aceste atacuri au costat în medie în jur de 10.000 de dolari şi în multe cazuri cu mult mai puţin, sumă care nu ar crea nicio suspiciune băncilor în cazul transferului ei electronic de la o entitate la alta, ba chiar poate fi plătită cu credit card sau prin alte instrumente de plată bancare.
Deci, cei mai mulţi dintre terorişti nu pot fi descurajaţi de astfel de măsuri financiare, aşa cum nici legile referitoare la arme şi deţinerea lor nu au descurajat în SUA crimele care au loc zilnic, multe dintre arme fiind procurate ilegal.

În ultima perioadă sesizăm că politicienii luptă pentru desfiinţarea bancnotelor mari, cum ar fi cele de 500 de euro şi de 100 de dolari, şi tot aceiaşi politicieni şi bancheri militează pentru mişcări limitate de cash prin bănci şi transferuri în sume maxim stabilite.

Cu toate că, tehnologic vorbind, există modalităţi cu mult mai ieftine de transfer al banilor, un număr mare de persoane preferă transferul cash în locul transferurilor electronice sub diferite forme şi din diferite conturi.

În Suedia, o aplicație numită „Swish”, introdusă de bancheri, a revoluţionat şi încurajat plăţile fără cash. Această aplicație a fost încărcată pe dispozitivele electronice personale de peste 5,5 milioane de ori, ceea ce arată dispoziţia suedezilor către o societate fără bani lichizi. În Suedia, numai 2% din plăti se fac cash şi se aşteaptă ca în 1-2 ani să se ajungă la 0,5%. În acest moment, peste 900 de bănci din cele 1600 din Suedia nu au la dispoziţia lor absolut deloc cash.

Un studiu interesant este cel al lui Alexei Kireyev (FMI), care analizează efectele macro economice ale desființării cash-ului în societate. Acest aspect a creat dezbateri aprinse la nivelul FMI.

Care ar fi concluziile acestei analize făcută de maleficul FMI?
1. Plăţile fără cash ar face mecanismele de politică monetară mult mai eficiente şi ar fi mult mai rapid posibil să fie implementată dobânda negativă, pentru a… stimula consumul, în opinia FMI.
Chiar aşa să fie? Păi, cine are nevoie de dobândă negativă şi cine beneficiază de o astfel de decizie? Crează dobânda negativă o dorinţă de consum sau o panică în rândul celor ce au economist? Au cei mai mulţi vestici atâţia bani pentru a se gândi ca sumele economisite să le investească în ţările occidentale, sau vor pleca cu banii în ţările emergente, unde banii lor au valoare şi pot trăi din investiţii acolo şi chiar pot transforma investiţiile în bani cash în acele zone, unde sistemul bancar este încă „neiniţiat” şi poate nu va fi niciodată? Ce se va petrece cu paradisurile financiare unde îşi ţin banii cash toți speculanții din bănci, politicienii şi cei ce conduc corporaţiile?

2. FMI concluzionează că un declin în volumul de cash ar duce la creşterea depozitelor bancare, iar băncile vor fi în măsură să ofere mai multe împrumuturi şi mai avantajoase, iar creşterea economică ar fi vizibilă.
Chiar aşa? Câți bani pot depune, în vederea circulării lor electronice, cetățenii de rând din lumea capitalistă? Mai nimic, comparativ cu stimulentele oferite acestor bănci de către guvernele capitaliste şi băncile centrale, cu sumele astronomice tipărite de băncile centrale şi aruncate cu largheţe acestor bănci comerciale, care la rândul lor au crescut dobânzile la împrumuturi, au restricţionat împrumuturile cerând condiţii draconice, în timp ce au oferit bonusuri uluitoare celor ce trag sforile în bănci.

Băncile au primit sute de miliarde de dolari în depozitele lor pentru a stimula economiile capitaliste şi, în final, suntem martorii unui colaps economic de proporţii. Deci vedem şi aici făţărnicia şi perversitatea FMI. Înainte de falimentul lui Lehman Brothers, în 2008, şi declanşarea crizei economice de proporţii la nivel mondial, cererea pentru cash a populaţiei, şi nu numai, crescuse enorm, ceea ce semnifică faptul că oamenii nu mai aveau încredere în sistemul bancar şi în solvența băncilor, ceea ce a făcut ca mulți speculanți mizerabili din finanţele capitaliste să piardă sume imense. O măsură de eliminare a cash-ului ar fi făcut ca aceşti sforari şi cămătari financiari să doarmă cu mult mai bine şi să îşi înmulţească sumele fără să mai fie nevoie de funcţionarea excesivă a tiparniţei.

3. O economie fără cash face posibilă colectarea mult mai uşoară a taxelor, în opinia FMI. Dar, în acest moment, foarte mulţi cetăţeni ai ţărilor dezvoltate nu pot face faţă condiţiilor economice extrem de tensionate, chiar dacă nu plătesc deloc taxe pe veniturile obţinute, iar colectarea abuzivă a taxelor de către guvernele capitaliste face ca ei să fie cu mult sub pragul sărăciei. Indiferent cât de mare ar fi volumul taxelor colectate de statele capitaliste, guvernele în cârdăşie cu corporaţiile vor merge cu mâna întinsă la bănci şi vor împrumuta şi mai mult, pentru că este foarte bine ştiut că aceşti bani de la bănci nu vor mai fi daţi înapoi, iar dobânzile care grevează aceste împrumuturi vor fi plătite de contribuabili şi mereu va fi un „gol” în plăți, un deficit, pentru a justifica mărirea de taxe, care în final nu duce la sume acoperitoare ci la controlul consumului populaţiei şi liniştii sociale, dorită de infractorii politici, pentru a-şi regla conturile din bănci.

4. Dacă toată lumea ar depune banii în bănci şi ar accepta o mişcare electronică controlată a lor, această măsură ar reduce semnificativ emigraţia ilegală, în opinia FMI, şi, evident, munca la negru, mulţi lucrători ilegali nemaiputând să mişte banii cash, în acest fel fiind protejat mediul de afaceri. Ba mai mult, ar fi protejat chiar mediul înconjurător, datorită lipsei consumului hârtiei pentru bancnote şi al polimerilor folosiți în procesul de plastifiere a banilor.
Chiar aşa? Dacă emigraţia ilegală nu ar exista în SUA, toate preţurile ar sări în aer, fără să conteze că sunt sau nu bani cash pe piaţă. Ar putea face americanii faţă unei explozii a preţurilor, în situaţia economică actuală? Cu siguranţă nu. Şi-ar putea menţine politicienii capitaliști corupți standardul şi poziţiile politice, în cazul unei sărăciri din ce în ce mai mari a populaţiei? Cu siguranţă nu. Ar putea lucra băştinaşii în sectoarele economiei unde activează acum emigranţi ilegali? Cu siguranţă nu.

Ce se va petrece în ţările care furnizează emigranţi ilegali, care trimit bani acasă, iar regimurile politice de acolo – aşa cum se petrece şi în România – supravieţuiesc fără să facă aproape nimic? Ce s-ar petrece în Mexic, dacă cei veniți ilegal în America la muncile agricole nu ar trimite bani acasă? Cel mai probabil cei mai mulţi dintre ei ar intra în zona drogurilor şi ar avea un contact cu America prin intermediul acestora. Și cu siguranţă ar fi plătiţi prin bănci, aşa cum se petrece şi acum, când în America atât traficanţii cât şi prostituatele au maşini electronice în miniatură pentru încasarea banilor negri din cardurile clienţilor, după care mută sume mici, dar des, în alte conturi.

Este foarte clar că aceste măsuri sunt menite să ducă la un control mult mai mare al populaţiei vestice şi să genereze sume enorme în buzunarele electronice ale speculanților și corupților corporatiști, politicieni şi bancheri. Mai mult, acești indivizi mizerabili cel mai probabil nu vor da foc banilor cash pe care îi dețin şi nu îi vor depune niciodată în bănci. Ei vor sta în paradisurile financiare şi de acolo vor face diferenţa dintre ei şi noi, care ne mulţumim să facem tranzacţii prin calculator, în timp ce ei vor livra sume mari în cash traficanţilor de droguri şi vor poza în incoruptibili în faţa unei populaţii sleite de puteri, care va plăti cu cardurile drogurile consumate – evident sume mici, ce nu pot trezi suspiciuni pentru bănci. Eliminarea cash-ului face parte din planul de înrobire și îndobitocire a populației, căreia i se vor lua rând pe rând tot mai multe drepturi. Decizia de eliminare a banilor lichizi nu va fi luată în mod democratic, prin consultarea noastră în cadrul unui referendum, ci va fi hotărâtă de un grup de infractori care doresc să îşi întărească puterea de control asupra noastră.


Citiți și:
EXCLUSIV: Motivele reale din spatele ratelor negative ale dobânzilor şi a interzicerii cash-ului
Bancherii s-au întâlnit în secret la Londra pentru a plănui să «elimine cash-ul»!
Oare cât mai avem până la prohibiția numerarului, cine o dorește și pentru ce?
 

yogaesoteric
25 septembrie 2017
 
 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga