Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Sănătate >Articole >
Alimentaţia corectă

 


În ultimul timp problema alimentaţiei devine din ce în ce mai actuală, tot mai des apar copii supraponderali, afectaţi de diferite boli gastrointestinale, cardiovasculare, care nu sunt decât rezultatul alimentaţiei incorecte.

Pentru om, sursa de energie o constituie alimentele. Hrana consumată ar trebui să conţină într-o proporţie adecvată cele două tipuri de substanţe nutritive: energetice şi plastice, adică de construcţie. Când între nevoile nutritive ale organismului şi alimentele consumate se realizează o concordanţă perfectă, atunci avem o alimentaţie corectă, raţională, echilibrată. Există însă mulţi oameni care nu cunosc regulile unei alimentaţii raţionale, iar cei care le cunosc, de obicei nu prea le aplică. Din categoria greşelilor nutriţionale frecvente, una mai deosebită ar fi consumarea unei cantităţi mari de proteine şi a unei cantităţi insuficiente de carbohidraţi. Carbohidraţii (glucidele, zaharurile) reprezintă principalele surse energetice imediate ale organismului.

Oamenii şi-au pierdut o parte din instinctul de a se alimenta exact când au nevoie. De vină, probabil, este evoluţia tehnologică care ne determină să fim mai sedentari şi ne pune la dispoziţie o întreagă gamă de alimente hipercalorice.

O alimentaţie abundentă conduce în mod inevitabil la acumularea de kilograme sub formă de ţesut adipos, în timp ce o alimentaţie insuficientă (cantitativ, dar şi calitativ) atrage după sine pierderea masei musculare. Alimentaţia trebuie să conţină următoarele categorii de elemente: glucide (carbohidraţi sau zaharuri), grăsimi (lipide), proteine. Proteinele sunt acele elemente care construiesc corpul nostru, găsindu-se în muşchi, oase, piele, creier, ficat, inimă. Noi le obţinem, în special, din alimente de origine vegetală (fasole, mazăre, nuci, cereale, soia), ele trebuie să constituie doar 20% din alimentaţia noastră zilnică. Un elev, aflat în creştere, are nevoie de numai 100g de proteine pe zi. În completare sunt necesare şi fibre vegetale. Fibrele alimentare sunt o categorie de carbohidraţi proveniţi din alimentele de origine vegetală: fructe, legume, cereale integrale. Aceşti carbohidraţi nu pot fi atacaţi şi digeraţi de enzimele din tubul digestiv. Ele ajută la stimularea digestiei, reducerea nivelului de colesterol în sânge, prevenirea cancerului de colon şi controlarea glicemiei.

Unul din factorii principali ai unei alimentaţii echilibrate şi corecte este crearea condiţiilor potrivite pentru ca alimentele consumate să fie bine digerate apoi perfect asimilate. Trebuie ştiut că toate procesele fiziologice sunt conduse de sistemul nervos. De aceea, atitudinea corectă faţă de masă şi de atmosfera care domneşte în timpul ei are o influenţă puternică asupra procesului de digestie şi de asimilare a hranei. Orice activitate străină mesei frânează pofta de mâncare. Emoţiile puternice, oboseala, necazurile, preocupările, certurile sunt duşmanii cei mai mari ai unei bune digestii.

În procesul digestiei, mestecarea hranei este un act mai important decât se crede. La mulţi oameni, mai ales la cei foarte grăbiţi, mestecarea se face în ritm repezit şi bucăţi întregi de mâncare, abia înmuiate în salivă, trec în esofag şi ajung în stomac. Astfel alimentele rămân timp mai îndelungat în stomac, se digeră greu şi se asimilează prost. Dar importanţa mestecatului nu se limitează numai la mărunţirea hranei. Procesul de masticaţie stimulează secreţia sucurilor digestive (gastrice) şi mişcările peristaltice ale stomacului şi intestinului, care are un rol deosebit de însemnat în digerarea alimentelor.

Alimentele, pentru a fi prelucrate (digestie şi absorbţie), necesită consum energetic. Acesta se numeşte ADS (acţiune dinamică specifică).
Nevoile energetice includ nevoi ale organismului pentru:
1. metabolismul bazal – care înseamnă susţinerea proceselor de circulaţie, respiraţie, menţinerea tonusului muscular şi pentru necesităţile de supravieţuire a tuturor celulelor;
2. activitatea musculară;
3. termoreglare (menţinerea temperaturii normale a organismului).

Acţiunea Dinamică Specifică a alimentelor = consumul energetic pentru digestia şi absorbţia hranei. Necesităţile energetice sunt acoperite de zaharuri, grăsimi şi proteine. În medie, un adult are nevoie, în împrejurări normale (fără frig sau efort fizic semnificativ) de circa 2000 kcal/zi. Caloriile sunt folosite nu numai pentru a măsura energia utilizată de organism ci şi pentru a cunoaşte conţinutul energetic al alimentelor.

Chiar şi atunci când o persoană este trează şi stă întinsă, complet relaxată, fără a mânca ceva, numai prin menţinerea vieţii este necesară o cantitate apreciabilă de energie, cunoscută sub numele de „rata metabolică de bază”. La o persoană obişnuită, această rată este de aproximativ 1200 calorii, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din cantitatea de energie cheltuită zilnic. Creierul este responsabil pentru consumul de o cincime din totalul ratei metabolice de bază. Dar spre deosebire de alte părţi ale corpului, cum ar fi muşchii, de exemplu, cantitatea de energie folosită de creier rămâne cam aceeaşi în cursul zilei, chiar şi atunci când mental suntem activi.

Nevoile plastice – includ nevoile de regenerare pentru toate structurile organismului. Toate celulele sunt înlocuite în mod periodic. Aceste nevoi plastice sunt acoperite de proteine, apă, săruri minerale şi vitamine şi de unele grăsimi şi zaharuri.

O altă abatere este nerespectarea orelor de masă. Mulţi oameni nici nu se gândesc ce importanţă are ora fixă pentru masă. Organismul se obişnuieşte repede cu luarea meselor la orele fixate dinainte. În aceste cazuri, la orele de masă secreţia sucurilor gastrice începe cu mult înainte. Digestia şi asimilarea hranei se fac în condiţii optime, organismul se dezvoltă normal la copii, iar celor maturi le asigură sănătate şi putere de muncă.

Unii renunţă la micul dejun sau îl iau la ore diferite. Este o greşeală să depui efortul maxim de muncă pe stomacul gol, iar mai târziu să-ţi supraîncarci aparatul digestiv cu cantităţi mai mari de alimente, care nici nu pot fi bine digerate. O alimentaţie neregulată, haotică, tulbură activitatea armonioasă a organelor digestive, produce în organism dezechilibru şi poate genera multe boli.

În mod normal masa trebuie să se ia de trei ori pe zi, cu gustări între ele. Ea se va repartiza astfel: micul dejun – 30%, prânzul – 50% şi cina – 20%. Hrana trebuie să fie variată şi să cuprindă toate substanţele nutritive în proporţii potrivite cu nivelul fiecărui organism. Cu cât mai variată este hrana cu atât mai multe substanţe nutritive, săruri minerale şi vitamine va primi organismul.



Când în alimentaţie predomină un singur tip de produs, când felurile de mâncare sunt monotone, ca gust şi compoziţie chimică, se ajunge la rezultate negative nedorite: pierdem pofta de mâncare, masa ne plictiseşte, uneori ne produce greaţă, digestia se face greu şi asimilarea hranei este redusă. De aceea, regimurile exclusiviste nu sunt raţionale, în condiţii normale de sănătate. Omul trebuie să folosească echilibrat atât produse de origine animală cât şi de origine vegetală.

Cantitatea de hrană de care are nevoie omul depinde de vârstă, sex, greutate, tipul muncii, climă etc. În principiu se recomandă ca hrana să corespundă cu cheltuiala de energie a organismului.

Organismul nostru, în special ficatul, este ca o uzină biochimică. El poate produce majoritatea substanţelor necesare şi poate converti o categorie de substanţe în alta (grăsimi în zaharide, zaharuri în proteine etc.), depinzând de substanţele disponibile şi de necesităţi. Dar nu poate sintetiza chiar orice! Există substanţe care sunt vitale organismului şi pe care nu le putem produce singuri, aşa numiţii „aminoacizii esenţiali” (componente ale proteinelor), „acizi graşi esenţiali”, săruri minerale, apă, unele vitamine. De aceea hrana bogată în aceste substanţe este indispensabilă vieţii.

Digestia şi absorbţia alimentelor este influenţată de o mulţime de factori:
- Cât de gătite sunt, cât de fragmentate (mestecate);
- Ce alte elemente nutritive sau substanţe chimice sunt în acelaşi aliment sau în altele ingerate în timpul aceleiaşi mese;
- Activitatea şi starea fizică, nervoasă şi endocrină în perioada de digestie;
- Funcţia stomacului, a intestinului, a ficatului etc.
- Viteza de trecere (prin intestin), ph-ul, bacteriile şi prezenţa altor substanţe chimice în intestin şi alţi factori.

De aceea nu există o relaţie directă şi proporţională între compoziţia alimentelor ingerate şi ceea ce corpul nostru a absorbit în realitate din ceea ce am mâncat. Eficacitatea absorbţiei variază între 100% şi 0%.

Regulile pentru o alimentaţie corectă şi echilibrată sunt simple şi se pot rezuma astfel:
- Hrana consumată nu trebuie să depăşească nevoile organismului. Măsura cea mai bună este cumpătarea;
- Hrana trebuie să fie cât mai variată;
- Se vor respecta orele de masă şi repartizarea raţională pe mese a cantităţilor de mâncare;
- Masa va fi luată într-o atmosferă plăcută, liniştită, caldă, de voie bună, care să contribuie la o digestie şi asimilare cât mai complete a alimentelor.

În concluzie, atât timp cât nu vom ţine cont de ceea ce consumăm, de modul în care ne alimentăm, nu vom reuşi niciodată să creştem o societate sănătoasă!!! Totul depinde de noi!!!


Citiţi şi:
Combinarea corectă a alimentelor – garanţia unei sănătăţi de fier
Alimentația greșită – cauza numărul unu a bolilor ce apar
Mâncarea fără măsură ne poate fi fatală




yogaesoteric
5 octombrie 2017




Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga