Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Boala care ucide un român la fiecare trei minute. Afecţiunile care pun România pe locul 1 al statisticii negre a UE

 

Aproape 4 milioane de români şi-au pierdut viaţa în ultimii 10 ani din cauze medicale, aproape 2,4 milioane fiind ucişi de doar trei afecţiuni. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în rândul românilor, cea mai des întâlnită maladie de acest gen fiind boala ischemică a inimii, potrivit datelor făcute publice de Institutul Naţional de Statistică (INS). În ultimul deceniu, nu mai puţin de 1.682.935 de persoane, adică un om la trei minute, şi-au pierdut viaţa în România din cauza bolilor cardiovasculare, 570.857 murind din cauza bolii ischemice a inimii şi 525.343 din cauza afecţiunilor cerebro-vasculare. De altfel, România este pe locul 1 în Europa în topul negru al mortalităţii din cauza bolilor cardiovasculare. Pe locul al doilea în cazul bolilor cauzatoare de moarte în România sunt tumorile, urmate de bolile aparatului digestiv. Bolile de natură endocrină, între care şi diabetul zaharat, se situează pe poziţia a noua, înaintea lor mai multe decese fiind provocate de bolile respiratorii, leziunile traumatice sau bolile aparatului genito-urinar.

3.947.369 de români şi-au pierdut viaţa în perioada 2006-2016 din cauze medicale, aproape 2,4 milioane de persoane (2.379.770 persoane) fiind ucise numai de primele trei afecţiuni din acest top negru al mortalităţii.

Dacă ne uităm la statisticile pe regiuni, regiunea Sud-Muntenia a înregistrat numărul cel mai mare de decese cauzate de bolile cardiovasculare, cu 300.955 de cazuri, 26.049 fiind înregistrate numai în 2016. Regiunea Vest este cea care înregistrează cele mai puţine morţi generate de afecţiunile cardiovasculare, cu 155.551 de decese, dintre care 13.625 au avut loc anul trecut.

În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, în Municipiul Bucureşti au murit cele mai multe persoane atât per total, cât şi în ceea ce priveşte situaţia pe cele mai frecvente două afecţiuni. Astfel, un număr total de 132.481 de bucureşteni şi-au pierdut viaţa din cauza afecţiunilor cardiovasculare, 48.082 murind din cauza bolii ischemice a inimii şi 45.733 fiind ucişi de bolile cerebro-vasculare. La capătul opus se situează judeţul Tulcea, cu 19.267 de decese, dintre care 1.709 au fost înregistrate doar anul trecut.

Bolile cardiovasculare sunt urmate în topul cauzelor mortalităţii în rândul românilor de tumori. Acestea au provocat moartea a 533.086 români în ultimii 10 ani, potrivit datelor INS valabile pentru perioada 2006-2016. 51.772 persoane şi-au pierdut viaţa doar anul trecut din această cauză.

În situaţia pe regiuni cele mai multe decese au fost înregistrate în regiunea Nord-Est, cu un total de 86.328, 8.615 producându-se doar în 2016. La polul opus se situează regiunea Sud-Vest, cu 48.225 decese, dintre care 4.685 au avut loc anul trecut. Clasamentul pe judeţe este condus şi de această dată de Municipiul Bucureşti, cu 57.074 persoane ucise de afecţiuni asociate tumorilor, cu 5.391 cazuri produse în 2016. Covasna este judeţul cu cele mai puţine decese provocate de apariţia tumorilor, cu doar 5.311 persoane decedate în ultimii 10 ani şi 494 anul trecut.

Topul primelor trei afecţiuni cauzatoare de moarte în rândul românilor este completat de bolile aparatului digestiv. 163.749 de persoane şi-au pierdut viaţa din această cauză, cele mai multe decese fiind înregistrate în regiunea Nord-Est, 32.670 de cazuri în total, dintre care 2.906 înregistrate în 2016. Statistica este încheiată de regiunea Vest, cu un total de 11.838 decese cauzate de bolile digestive, 1.035 anul trecut. În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, din nou clasamentul negru este condus de Municipiul Bucureşti, cu 14.506 cazuri, dintre care 1.176 în 2016. La coada statisticii se află judeţul Covasna, unde 1.260 de persoane au murit în ultimul deceniu din cauza acestui tip de afecţiuni, în 2016 fiind înregistrate 113 decese.

 

Bolile aparatului respirator sunt cele care urmează în topul negru al cauzelor mortalităţii în România, cu 144.606 decese înregistrate în ultimii 10 ani. Cea mai afectată regiune a fost Nord-Estul, cu 27.591 cazuri per total, 2.599 în 2016. Deşi regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe ultima poziţie în cazul statisticii pe regiuni, cu 11.808 decese, Municipiul Bucureşti conduce topul negru pe judeţe în cazul acestei afecţiuni. Complicaţiile respiratorii au luat viaţa unui număr de 9.953 de persoane numai în Bucureşti, în timp ce statistica judeţeană este încheiată de judeţul Covasna, cu 1.146 decese din cauze respiratorii înregistrate.

122.746 de români au murit, în ultimii 10 ani, din cauza leziunilor traumatice, otrăvirilor sau ca urmare a altor cauze externe. Cele mai multe decese s-au înregistrat în regiunea Nord-Est, cu 24.663 de cazuri (2.097 în 2016), în timp ce cele mai puţine s-au produs în regiunea Bucureşti, 9.707 cazuri (730 în 2016). În ciuda acestui fapt, Municipiul Bucureşti conduce topul mortalităţii pe judeţe, cu 7.846 de decese cauzate de leziuni traumatice, otrăviri sau alte cauze externe în ultimii 10 ani, 591 doar în 2016. Clasamentul negru este încheiat de judeţul Covasna, cu 1.448 cazuri, 121 fiind înregistrate anul trecut.

Bolile aparatului genito-urinar au provocat moartea a 31.217 români în ultimii 10 ani, 3.623 de conaţionali murind doar anul trecut din cauza acestui tip de afecţiuni. În ceea ce priveşte regiunile, cele mai multe decese au fost înregistrate în Nord-Est, 5.381, cu 549 de cazuri în 2016, în timp ce regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe ultima poziţie, cu 2.877 decese, dintre care 334 anul trecut. Din nou, Capitala este cea care conduce mortalitatea pe judeţe în acest caz, cu 2.555 cazuri, în timp ce judeţul Ilfov înregistrează cele mai puţine persoane ucise de afecţiunile aparatului genito-urinar, cu 322 de cazuri în 10 ani.

În topul negru al mortalităţii urmează decesele cauzate de bolile sistemului nervos. 30.738 de români şi-au pierdut viaţa în perioada 2006-2016 din această cauză, 3.916 murind doar anul trecut. Regiunea Sud-Muntenia este cea mai afectată de acest tip de boli, cu 5.377 de cazuri, în timp ce regiunea Sud-Vest încheie lista, cu 1.882 decese. În topul pe judeţe conduce Municipiul Bucureşti, cu 3.609 cazuri, statistica fiind încheiată de judeţul Bistriţa-Năsăud, cu 111 cazuri în 10 ani.

Bolile infecţioase şi parazitare sunt a opta cea mai frecventă cauză de moarte în rândul românilor. 27.731 de persoane au murit din această cauză în perioada 2006-2016, 3.126 pierzându-şi viaţa doar anul trecut. Cele mai multe au murit în regiunea Nord-Est (6.543 / 826 în 2016) şi în Municipiul Bucureşti (2.196 / 304 în 2016). Cele mai puţine decese au fost înregistrate în regiunea Vest (2.514 / 262 în 2016) şi în judeţul Gorj (243 / 13 în 2016). Cea mai des întâlnită afecţiune de acest fel este tuberculoza, care a ucis în ultimii 10 ani 14.774 de români, 969 pierzându-şi viaţa doar anul trecut.

Bolile endocrine, de nutriţie şi metabolism sunt abia a noua cauză de deces în rândul populaţiei din România, diabetul zaharat fiind cea mai des întâlnită afecţiune de acest fel. 26.973 de români au murit în ultimii 10 ani din cauza acestui tip de boli, 25.505 de decese fiind înregistrate numai în rândul celor care sufereau de diabet zaharat. În ceea ce priveşte numărul total de decese, regiunea Sud-Muntenia este cea mai afectată, cu 5.124 de cazuri, în timp ce cele mai puţine persoane ucise de afecţiuni din această sferă au fost înregistrate în regiunea Bucureşti-Ilfov (1.742 / 137 în 2016). În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, în Mureş s-au produs cele mai multe decese (2027 / 135 în 2016), în timp ce în Olt s-au înregistrat cele mai puţine (153 / 26 în 2016).

Incidenţa morţii cauzate de diabetul zaharat a fost cea mai crescută în regiunea Sud-Muntenia (4.794 persoane / 850 în 2016) şi cea mai scăzută în regiunea Bucureşti-Ilfov (1.593 persoane / 116 în 2016). Situaţia pe judeţe clasează judeţul Mureş ca fiind cel cu cele mai multe decese cauzate de diabetul zaharat (1.972 persoane / 130 în 2016) şi judeţul Olt drept cel în care au murit cei mai puţini oameni răpuşi de această afecţiune (145 persoane / 24 în 2016).

Afecţiunile apărute în perioada perinatală încheie statistica primelor 10 afecţiuni cauzatoare de moarte în România, cu un total de 8.127 de persoane decedate în ultimul deceniu din această cauză. Cele mai multe provenind din regiunea Nord-Est (1.408 decese) şi din Municipiul Bucureşti (526 decese), în timp ce cele mai puţine aveau domiciliul în regiunea Bucureşti-Ilfov (666 persoane) şi în judeţul Covasna (79 persoane).

6.426 de români au murit, în ultimii 10 ani din cauza malformaţiilor congenitale, deformaţiilor şi anomaliilor cromozomiale. Cei mai mulţi provin din regiunea Nord-Est (1.240) şi din Municipiul Bucureşti (418). La coada statisticilor negre se situează regiunea Vest (424 decese) şi judeţul Giurgiu (58 decese).

Tulburările mentale şi de comportament au provocat moartea a 5.127 români în perioada 2006-2016. Cele mai multe persoane decedate din această cauză au avut domiciliul în regiunea Sud-Est (1.276 persoane) şi în judeţul Vrancea (606 persoane), în timp ce cele mai puţine provin din regiunea Bucureşti-Ilfov (184) şi din judeţul Braşov (18, cu 0 cazuri înregistrate în 2016).

Decesul apărut în perioada sarcinii, la naştere sau în perioada de lăuzie a fost întâlnit în 363 de cazuri în ultimii 10 ani, în 2016 fiind înregistrate 17 cazuri. Cea mai afectată a fost populaţia din regiunea Sud-Muntenia, cu 68 de decese în perioada 2006-2016, dintre care 6 anul trecut, iar cea mai puţin afectată regiunea Vest, cu 18 decese şi doar unul în 2016. În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, Municipiul Bucureşti înregistrează cele mai multe cazuri de deces în aceste condiţii, în număr de 24, în timp ce judeţul Caraş-Severin înregistrează cele mai puţine cazuri, două.

27.036 de români au murit, în perioada 2006-2016 din alte cauze, după cum arată statistica INS, 2.881 de decese fiind incluse în această categorie anul trecut.


Citiţi şi:
Longevitatea ființei umane (I)
Boala ce trece adeseori neobservată și care ucide anual mai mulţi oameni decât toate epidemiile la un loc
Prof. dr. Nicolae Hâncu: Mâncarea nesănătoasă și stilul de viaţă nesănătos ucid mai mulţi oameni decât alcoolul şi fumatul
 

yogaesoteric
10 octombrie 2017
 
 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga