Nutriţie şi cancer

 

Prof. dr. John Ionescu, fondator şi director ştiinţific al Clinicii Speciale Neukirchen din Bavaria, este o personalitate în domeniul terapiilor integrative. Deşi plecat încă din anii ’70 din România, doctorul Ionescu nu-şi uită ţara, ci doreşte ca ultimele descoperiri ale medicinii să fie integrate şi în terapiile clinicilor din România.



Prof. dr. John Ionescu

– Una dintre cele mai mari probleme de sănătate ale ultimelor decenii este cancerul. Cât de importantă este nutriţia în cancer?

– Pe lângă starea de inflamaţie cronică care poate fi cauzată de diverse antigene alimentare şi care trebuie eliminate încă de la începutul terapiei, în faza iniţială, pacientul cu boală malignă are nevoie de un bun terapeut şi respectiv dietetician, care a înţeles particularităţile metabolice comune tuturor celulelor canceroase.

În acest sens, este esenţială înţelegerea rolului zaharurilor, în special al glucozei şi al fructozei, în metabolismul energetic al celulelor canceroase. Aceste celule se hrănesc predominant cu zahărul pe care-l iau din sângele pacientului şi, ca atare, orice creştere a glicemiei sangvine conduce la o accelerare a multiplicării tumorale. Acest zahăr, absolut necesar celulei canceroase, este metabolizat pe calea glicolizei aerobe (efectul Warburg), cu producerea unei cantităţi crescute de acid lactic pe care celula canceroasă îl elimină în spaţiul extracelular cu toate mijloacele pe care le are la dispoziţie. Eliminarea continuă a protonilor de hidrogen şi a acidului lactic asociată cu acumularea intracelulară de elemente reductive precum glutationul, cisteina, NADH-ul şi, în special, glucoza, conferă celulei canceroase o stare de redoză asociată cu un pH alcalin, care îi permite o multiplicare permanentă, similară cu cea a celulelor embrionale sănătoase.

Pe de altă parte, starea de acidoză extracelulară realizată prin mecanismul menţionat mai sus conduce atât la avansarea rapidă a tumorii în ţesuturile înconjurătoare prin activarea proteazelor corespunzătoare, cât şi la anihilarea activităţii celulelor sistemului imun, care rămân paralizate la locul tumorii, contribuind la creşterea în dimensiuni a acesteia.

Ca atare, scopul unei terapii nutriţionale adecvate nu poate fi decât reducerea consumului de glucoză a celulelor tumorale, eliminarea redozei intracelulare necesare multiplicării şi compensarea corespunzătoare a acidităţii extracelulare. Atât intervenţiile din clinica noastră, cât şi studii universitare la nivel mondial demonstrează rezultate clinice deosebite în acest sens. Spre exemplu, corectarea acidozei extracelulare poate fi efectuată extrem de simplu prin administrarea lactatului sau a bicarbonatului de sodiu, fapt care reface capacitatea celulelor sistemului imun de a ataca periferia tumorii şi de a reduce dramatic capacitatea de metastazare a tumorii.

Studiile americane şi europene în acest domeniu aduc dovezi zdrobitoare în acest sens – desigur, o veste proastă pentru firmele de medicamente, întrucât bicarbonatul care costă 2 lei poate fi folosit extrem de eficient în combaterea acidozei extracelulare şi a metastazărilor, reducând frecvenţa şi intensitatea acestora. În mod similar, pentru inhibarea redozei celulare avem nevoie de o dietă pro-oxidativă, deci cu elemente nutriţionale cu un potenţial redox ridicat, cum ar fi anumite sucuri de legume. Acestea consumă rezerva reductivă a celulelor tumorale şi, asociate cu inhibitori de carboanhidrază (o altă enzimă extrem de puternic exprimată în celulele tumorale), reduc eliminarea protonilor din celulă, crescând acidifierea intracelulară şi inducând apoptoza (moartea) celulei canceroase.

Celulele canceroase se hrănesc cu glucoză

– Care sunt cele mai importante aspecte care trebuie avute în vedere la nutriţia pacientului afectat de cancer?

– Cel mai important factor îl reprezintă reducerea consumului de glucoză, ori aici sunt diferite tehnici care vizează atât reducerea intrării glucozei în celula canceroasă, prin inhibarea transportorilor de glucoză, cât şi, în primul rând, prin reducerea nivelurilor sangvine ale glucozei circulante. Este esenţial pentru un pacient cu boală canceroasă ca medicul să îi prescrie o dietă hipocalorică, o dietă ketogenă, cel puţin pentru perioada imediat dinainte şi după terapia anticanceroasă clasică, cu 3 zile înainte de chimioterapie şi 3 zile după chimioterapie. Această dietă ketogenă, la rândul ei, are un potenţial redox pro-oxidativ, consumând rezervele celulei tumorale şi făcând-o mult mai sensibilă atât la chimioterapie, cât şi la terapia cu radiaţii.

Acelaşi coleg care îi demonstrează pacientului unde se află tumorile în corpul său prin testul PET-CT, prin care este perfuzată în sânge o moleculă de glucoză marcată, care se duce ca un trasor, ca un magnet, la locul tumorii, ar trebui să îi explice pacientului că este imperios necesar să renunţe la carbohidraţii simpli de genul pâinii, făinoaselor, pastelor, prăjiturilor, dulciurilor de tot felul, fructelor dulci bogate în fructoză sau legumelor bogate în zahăr, precum sfecla, care nu fac decât să hrănească celula tumorală. Din păcate, nu se petrece acest fapt. Acelaşi coleg care-i arată pacientului cu ajutorul glucozei marcate unde sunt tumorile sale, după administrarea chimioterapiei îi face perfuzii cu glucoză „pentru a-i fortifica organismul”. Asta se petrece în Institutele Oncologice din România, din Olanda, din America, din Germania etc.

– Ce înseamnă pentru pacienţi ignorarea acestor recomandări alimentare?

– Această ignoranţă privind aspectele metabolice centrale ale celulei canceroase poate fi fatală pacientului şi poate anula toate efectele terapiei clasice. Deci, faptul că pacientul pleacă acasă fără nicio recomandare nutriţională şi este lăsat să mănânce ce vrea, sau faptul că însuşi medicul face greşeli şi îi administrează după chimioterapie injecţii cu fier, care se duce ca un magnet la locul tumorii, favorizează în mod evident creşterea tumorală. Orice perfuzie cu fier sau alimentele bogate în fier, cum ar fi carnea roşie, nu fac decât să accelereze dramatic creşterea masei tumorale.

– Ce ar trebui să ştie oamenii în ceea ce priveşte prevenţia cancerului?

– Nutriţia pacientului neoplazic sau profilaxia bolii trebuie să aibă în vedere administrarea unor alimente cu indice glicemic scăzut, eliminarea factorilor nutritivi precum zaharurile simple şi glucidele simple, precum făinoasele sau dulciurile, administrarea legumelor, fibrelor, anumitor forme de proteine cu Omega 3, uleiurile cu Omega 3 şi altele, care să întărească apărarea imunitară, oferind în acelaşi timp cât mai puţine elemente pentru energetica celulei tumorale. În acest sens, dietele ketogene bogate în proteine şi lipide sunt deosebit de importante, întrucât celulele tumorale nu pot folosi aceste elemente în metabolismul energetic.

Cancerul şi chimizarea mâncării

– Cum arată dieta dumneavoastră personalizată?

– Întrucât nu sufăr de alergii, nu am nevoie de o dietă personalizată pe care să o urmăresc în fiecare zi pentru a mă feri de contactul cu alimentele nocive. Ştim însă cu toţii că, de la o anumită vârstă, după ce ai trecut de 40-50 de ani, metabolismul energetic se modifică, iar tendinţa de acumulare a grăsimii abdominale şi viscerale creşte rapid, pe măsura scăderii producţiei de HGH şi testosteron. Paralel, scade treptat şi masa musculară. Contra acestor evoluţii mă apăr printr-o dietă cu indice glicemic scăzut, din care elimin pe cât posibil pâinea, făinoasele şi dulciurile, ceea ce-mi permite două lucruri esenţiale:
– să menţin o insulinemie şi o glicemie constante;
– să evit accesele de foame şi, ca atare, să pot lucra 14-18 ore fără să mănânc.

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, nu este o idee bună să forţăm ultimele rezerve ale corpului cu creşteri inutile de insulină, care pot induce în timp rezistenţă la insulină, sindromul metabolic şi depunerea grăsimii periferice, cu toate efectele secundare – obezitate, diabet, boli cardiovasculare etc.

Din păcate, nici în cazul diabetului soluţiile de tratament nu sunt cauzale, preferându-se administrarea de insulină ani de zile în cazul diabetului de tip I, sau a substanţelor anti-diabetice la diabetul de tip II, în loc să se identifice şi să se elimine tocmai alimentele cu indice glicemic crescut, ce produc aceste descărcări masive de insulină. Prin urmare, cel mai simplu lucru pentru mine este să rămân la această dietă cu indice glicemic scăzut şi să prestez o activitate fizică, în măsura timpului disponibil.

– Cum priviţi consumul de carne de către pacienţii cu cancer?

– Carnea roşie este dăunătoare pacienţilor cu cancer din cauza concentraţiei crescute în fier şi glutamină. În plus, nitrozaminele şi alte organotoxine care apar în urma procesului de prăjire al cărnii au un potenţial carcinogenic foarte ridicat.

Dar, în primul rând, aceşti pacienţi trebuie să adopte dietele hipoglicemice bazate pe sucuri de legume, cu un potenţial redox corespunzător celulei canceroase.

Explozia pe care o înregistrăm la numărul cazurilor de cancer în ultimii patruzeci de ani are de-a face tocmai cu chimizarea mâncării şi cu acumularea în corp a diverşilor poluanţi, de la pesticidele, solvenţii, detergenţii şi coloranţii cu care venim în contact şi până la aliajele metalice dentare sau oalele de gătit din oţel, inox, cupru sau aluminiu, care eliberează zi de zi metalele respective (nichel, crom, cositor, cadmiu, fier, plumb, mercur, zinc ş.a.) în mâncarea gătită pe care o ingerăm. Studiile noastre arată că aceste metale ating niveluri maxime în tumorile maligne investigate! Prin urmare, recomandăm folosirea oalelor de ceramică, de sticlă Jena sau de lut.

– Ce rol are stresul în bolile canceroase?

– Atât stresul oxidativ cât şi stresul psiho-social joacă un rol important în slăbirea capacităţilor sistemului imun. Pacienţii aflaţi sub un stres continuu acuză boli infecţioase recidivante şi prezintă un risc crescut pentru apariţia primelor focare tumorale. Dar şi polimorfismele genetice care avansează de la o generaţie la alta, în special cele privind enzimele de dezintoxicare, pot fi o cauză majoră pentru acumularea de substanţe toxice în corp, care la rândul lor pot induce stresul oxidativ mai sus amintit.


Citiţi şi:

Cura anticancer. Paralelă între cura naturală și cura chimioterapică

Atacat de autorităţi şi concerne farmaceutice, un doctor a vindecat timp de 30 de ani cancere în faza terminală – documentarul «Burzynski-The Movie»

Acizii graşi esenţiali, oxigenarea şi prevenirea cancerului

 

 

yogaesoteric
15 februarie 2018

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More