Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Yoga >Yoga pentru începători >
Câtă practică, atâta flexibilitate

Motto: "Asana este o simultană strădanie a corpului, a sufletului şi a minnţii de a vibra la unison cu nemărginirea" - Gregorian Bivolaru

de Mihai Vlădăreanu

Raluca S. şi-a dat seama că atunci când era tristă, stătea cu umerii strânşi şi coloana curbată. Şi-a propus aşadar să îşi îndrepte de fiecare dată spatele şi să scoată pieptul înainte. Uimitor, după câteva minute uita de amărăciune şi gânduri mai luminoase îi apăreau în minte. Pentru că, într-adevăr, „atitudinea naşte aptitudinea”.

Poziţia de rugăciune a creştinului, în genunchi, cu palmele lipite, sau a musulmanului, cu fruntea pe pământ ori poziţia corpului în practica Zazen arată că şi alte culturi au intuit acelaşi principiu. Însă yoghinii au studiat acest aspect timp de milenii, în detaliu, şi au identificat chiar corespondenţa dintre poziţia corpului şi energia cu care fiinţa practicantului intră atunci în rezonanţă.

De aceea, asana nu este o banală postură pentru întărirea musculaturii sau elasticizarea articulaţiilor. Efectele fizice apar, evident! Sunt însă doar partea vizibilă a iceberg-ului; beneficiile subtile ale asanei reprezintă faţa nevăzută. La fel cum coarda unei chitare va vibra la sunetul corespunzător emis vocal, la fel asana, pentru cel care o practică, este canalul prin care primeşte energie şi chiar informaţie, specific modulată, din Macrocosmos.

Cu toţii ne dorim să beneficiem de pe urma asanelor, să ne umplem carenţele energetice, să ne armonizăm. Dar ce facem în situaţia în care lipsa flexibilităţii ne împiedică să abordăm postura sau să o menţinem suficient de mult timp?

Există practicanţi care se descurajează după primele tentative nereuşite şi abandonează practica respectivei posturi. Din păcate, conform legii universale a rezonanţei, exact asana pe care o executăm cu greutate ne-ar aduce energia care ne trebuie. Dar o rigiditate anume este semnul necesităţii de a lucra tocmai la acel aspect. Iată cum devine important să ne mobilizăm, să nu permitem punctelor noastre slabe să ajungă cât călcâiul lui Ahile.

Singura regulă este cea a bunului simţ. Aurita cale de mijloc. Nu trebuie să abandonăm, dar nici să forţăm, provocându-ne suferinţe regretabile. De altfel, încrâncenarea, încordarea excesivă se opun însăşi realizării scopului. Avem la dispoziţie sfaturi simple, cum ar fi o alimentaţie mai puţin sărată sau masajul articulaţiei cu ulei volatil de turmeric. La care trebuie să adăugăm o doză mare de perseverenţă şi de răbdare, căci „pe maestru îl face exerciţiul”.

De la cinci minute la o oră

Pentru a realiza corect o asana, cea mai importantă este concentrarea, graţie căreia se poate crea rezonanţa cu energiile infinite din univers. De asemenea este necesar să cunoaştem centrii de forţă pe care acţionează postura, tipul energiilor pe care le dinamizează, traseele acestora în corp

Folosindu-ne de legea rezonanţei putem obţine rezultate neaşteptate. Putem profita de câmpul subtil creat de o persoană sau mai multe care practică respectiva asană corect, sau de prezenţa maestrului.

Paul B. îşi aminteşte: „Eram la concursul de yoga de la sfârşitul anului al treilea. Niciodată până atunci nu reuşisem să fac Padmasana, Postura lotusului, deşi încercasem de mai multe ori. Spre disperarea mea aud: următoarea etapă, Padmasana, realizată 15 minute. Am început, fără prea mari speranţe, să fac nişte exerciţii de elasticizare… Eram la capătul rândului, mai aveam până se ajungea la mine. Mă uitam cu jind la colegii mei care îşi încrucişau picioarele cu eleganţă, fără efort, şi rămâneau concentraţi în postură… Şi, dintr-o dată, încerc (pentru a câta oară anul acela?!) şi constat cu uimire că genunchii mei nu mai opun rezistenţă! N-am executat-o decât 10 minute, însă am reuşit, şi de atunci am crescut gradat timpul de execuţie.”

Mihaela V. vorbeşte despre una dintre cele mai speciale perioade din viaţa ei: „Eram îndrăgostită de un bărbat care realiza zilnic 3 ore Shirshasana, Postura statului pe cap. Eu abia dacă o făceam 5 minute! Cum lucram de multe ori împreună, mi-am dorit să fac şi eu mai mult. Chiar dacă la început coboram şi mă urcam la loc de nenumărate ori, am constatat după un timp că puteam să realizez Shirshasana mai bine de o oră fără probleme! Şi uite-aşa s-a dovedit din nou că dragostea face minuni”, spune Mihaela cu un zâmbet radios.

Dorinţa sinceră, arzătoare, lipsită însă de încrâncenare şi orgoliu pare să fie soluţia.

Cristian G. povesteşte tot despre Padmasana: „Îmi doream atât de mult să o realizez, încât mă gândeam în fiecare zi numai la asta. Nu puteam atunci nici măcar să urc al doilea picior peste pulpa primului. Cred că mă preocupa într-atât, încât într-o noapte m-am visat stând în Padmasana, fără nici cea mai mică jenă sau durere din cele de peste zi. Dimineaţa următoare m-am trezit atât de fericit! Iată, se poate!, mă gândeam încântat. Deşi a fost doar un vis, am căpătat încredere şi curând după aceea am putut să o fac de câte ori voiam!”

Mihai N. a reuşit să îşi elimine rigiditatea corpului prin intermediul vizualizării şi conştientizării: „Se terminaseră primii doi ani de yoga, şi asanele erau încă, cu puţine excepţii, un adevărat chin pentru mine. Îmi plăceau în schimb foarte mult meditaţiile şi Laya yoga, atâta vreme cât aveam un scaun pentru asta. Mă gândeam atunci mult la ce înseamnă că puncte din microcosmosul fiinţei mele intră în rezonanţă cu sfere nesfârşite de energie din Macrocosmos şi pot să spun că intuiam deja realitatea acestei afirmaţii. Făceam, de exemplu, meditaţii în care simţeam clar ca Anahata mea se hrăneşte, este inundată cu energii pe care le simţeam venind din afară, dintr-o sursă misterioasă… M-am gândit atunci: dacă există deci o Maha Anahata, poate că există şi o Maha Bhujangasana sau o Maha Halasana! Din momentul acela am făcut asane raportându-mă mereu la Maha asana corespunzătoare. Ca şi cum eu n-aş mai fi aici, într-un corp mic şi rigid, ci aş realiza postura perfect într-un corp uriaş şi desăvârşit. Dacă aş fi deschis ochii, aş fi văzut cei 10 cm pe care îi mai aveam până să îmi ating degetele de la picioare… Înăuntru însă, conştientizam energii gigantice care parcurgeau exact circuitul ideal. După câteva săptămâni am reuşit să mă relaxez ca niciodată înainte, şi nu mică mi-a fost mirarea când articulaţiile mele, ţepene înainte, s-au înmuiat ca prin farmec şi am reuşit să fac asane de durată, fără nici un fel de disconfort!”

„Acţiune” – execuţia unei posturi, de exemplu – înseamnă altceva decât efort inutil, încordare. Flexibilitatea este mai mult decât elasticitate fizică. Este deschidere, calm, echilibru interior. Nu e doar practică yoga pentru o oră sau mai multe în fiecare zi. Este o atitudine de viaţă. Un mod de a trăi.



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga