Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Gânduri luminoase şi aforisme pentru meditaţiile yoghine de vacanţă
 

Primul pas important pentru un yoghin: trebuie să ajungi să-L vezi pe DUMNEZEU ca fiind prezent în fiecare fiinţă umană.
Acolo unde tu eşti, sunt de asemenea şi eu însumi. Ce eşti tu am fost şi eu. Ce sunt eu vei fi şi tu.

de profesor yoga Gregorian Bivolaru

 
I.Fiinţa umană, marele mister al creaţiei

  1. Omul este creat de gândurile sale şi de modul său predominant de gândire. Ceea ce el a gândit ferm şi preponderent în timpul unei vieţi, aceea el este acum şi devine în existenţa următoare.
  2. Fiecare efect are o anumită cauză, întocmai precum arborele, care la origine provine dintr-o anumită sămânţă.
  3. Suntem tentaţi să experimentăm întotdeauna ceea ce adeseori gândim în profunzimile fiinţei noastre.
  4. Caracterul nostru nu este altceva decât rezultatul gândurilor şi dorinţelor noastre pe care le întreţinem mai mereu.
  5. KARMA (legea universală a cauzei şi efectului, a acţiunii şi reacţiunii) este cea care, în funcţie de acţiunile noastre, ne va judeca, astăzi, mâine sau poimâine.
  6. Fiecare acţiune pe care o realizăm provoacă (datorită proceselor de rezonanţă declanşate) efecte precise, atât în noi înşine, cât şi în ceilalţi care sunt atunci în consonanţă cu noi.
  7. Sacrificiile sunt de două feluri: KAMYA (făcută pentru a obţine un anumit lucru – de la KAMA=dorinţă, în limba sanscrită) şi NISHKAMYA (făcute doar din abnegaţie). Primul tip de sacrificii ne face să accedem într-o lume (condiţie) superioară. Sufletele individuale (JIVA-şii) recad pe pământ (se reîncarnează) atunci când fructele KARMA-ei lor pozitive (datorate sacrificiilor de tip KAMYA) s-au epuizat ca urmare a plăcerilor şi stărilor de fericire trăite în acele lumi superioare. Al doilea tip de sacrificiu, atunci când este realizat cu devoţiune (dăruire către Dumnezeu) şi detaşare, conduce repede fiinţa umană pe calea care duce la Dumnezeu, în sfera sublimă divină a manifestării (BRAHMA-LOKA); ea atinge atunci starea de uniune beatifică cu BRAHMA (Dumnezeu în ipostaza de Creator al întregului Univers). Acest lucru se numeşte în yoga KARMA MUKTI (eliberarea prin intermediul acţiunilor detaşate).
  8. Dacă noi nu vrem, nimeni nu ne poate salva. Totdeauna noi suntem proprii noştri mântuitori sau chinuitori.
  9. Natura proprie (SVABHAVA) poate fi modificată prin educaţie, autodisciplină, iubire, austeritate (TAPAS), rugăciune, practica yoga, meditaţie şi prin graţia lui Dumnezeu.
  10. Să uităm acum trecutul; să ne preocupăm cu toate forţele de care dispunem de prezent, pentru că de fapt în prezent ne construim viitorul.

 

II. Despre cea mai esenţială dintre înţelepciuni 

  1. Mintea nu este decât un văl. Cel mai adesea ea îl ascunde pe Dumnezeu în om.
  2. Când mintea nu ne este controlată de conştiinţa noastră superioară (supramentalul), ea ne este cel mai mare duşman. Mintea stăpânită perfect de noi înşine ne este cel mai bun prieten.
  3. Mintea trebuie condusă cu blândeţe şi fermitate pe acele făgaşe prin care ea va putea crea pacea interioară şi armonia exterioară.
  4. Nu trebuie să ascultăm niciodată de tot ceea ce mintea, în contradicţie cu bunul simţ, ne dictează tiranic; nu trebuie niciodată să dăm curs liber pornirilor inferioare şi viciilor.
  5. Acela care nu-şi poate controla deloc fluctuaţiile mentalului este sau va fi fără îndoială (mai devreme sau mai târziu), nefericit.
  6. Să ne examinăm mai mereu gândurile. Vom vedea că uneori printre ele, foarte puţine sunt creatoare. Vom constata de asemenea că foarte multe din ceea ce noi numeam idei nu sunt decât nişte simple amintiri.
  7. Mintea umană obişnuită este prin natura ei neliniştită. Dacă ea nu este constant direcţionată către un ideal elevat, va rămâne cel mai adesea printre gândurile de natură materială, non-divină.
  8. În realitate, mentalul trebuie să fie sublimat, şi nu suprimat până în momentul în care el se îndreaptă conştient şi plin de dragoste către Dumnezeu.
  9. Trebuie să învăţăm să medităm în linişte, singuri, observându-ne cu atenţie şi detaşare gândurile; vom remarca atunci ce fel de idei ne traversează adeseori mintea, ne vom  da astfel seama de tipul de impregnări sau conţinuturi mentale inconştiente (VASANA-e) care apar atunci la suprafaţa conştiinţei, vom remarca astfel ce tendinţe profunde ne caracterizează şi vom înţelege în ce direcţii se îndreaptă atunci, în mod natural, mentalul nostru.
  10. Întocmai ca şi fructul care se coace încetul cu încetul, în mod asemănător mintea noastră este coaptă şi purificată gradat prin meditaţie perseverentă şi prin amplificarea discernământului.

 

III. Să învăţăm cum să cunoaştem adevărata realitate a lumii manifestate 

  1. Această învăţătură esenţială a înţelepciunii este o ştiinţă perfectă care nu poate fi obţinută în şcoli sau în universităţi. Ea ne este de cele mai multe ori accesibilă numai în preajma unor sfinţi, a marilor yoghini sau a înţelepţilor (care fac din învăţătura scrisă care este codificată în tratate sau scripturi o cunoaştere vie, autentică şi directă).
  2. Pentru ca să-i înţelegem şi să ne ridicăm la nivelul lor trebuie să ne apropiem de aceşti înţelepţi cu seriozitate şi cu umilinţă. Să studiem şi să aplicăm apoi învăţăturile lor cu devoţiune şi intensă aspiraţie.
  3. Corpul este asemănător unei bule de aer care se află într-un ocean. Tinereţea noastră se duce atât de repede, bogăţia este efemeră. De ce să nu adorăm atunci, în schimb, plini de fervoare şi dăruire, pe Supremul Stăpân (Dumnezeu), ale cărui bogăţii spirituale sunt eterne şi inepuizabile?
  4. Posesivitatea atrage după ea teama. Anxietatea noatră va fi cu atât mai mare cu cât sfera posesiunilor noastre egoiste va fi mai întinsă.
  5. Nu vom obţine niciodată liniştea sufletească profundă şi împlinirea lăuntrică nepieritoare mărindu-ne cantitatea de bunuri materiale pe care o posedăm, ci detaşându-ne complet de ele.
  6. Orice bucurie de care ne ataşăm în mod egoist în această lume este, mai devreme sau mai târziu, tulburată de teamă.
  7. Pentru fiinţa umană înzestrată cu discernământ, orice lucru sau fiinţă din această lume, de care ne ataşăm, este încărcat cu durere şi suferinţă.
  8. Discernământul spiritual este un al şaselea simţ, de care trebuie să ne folosim întocmai ca şi de cele 5 simţuri comune.
  9. Această lume în care trăim nu este altceva decât teatrul magic al lui Dumnezeu.
  10. Să facem cât mai des acţiuni bune, detaşându-ne complet de roadele lor, să-i ajutăm cu dragoste şi abnegaţie pe cei care sunt pregătiţi şi care au cu adevărat nevoie, să evităm meschinăria, să trăim cu înţelepciune în această lume evitându-i, datorită discernământului, capcanele şi amăgirile.

 

IV. Practica sistematică şi perseverentă a meditaţiei ne poate transforma şi dilata conştiinţa 

  1. Meditaţia constantă este metoda infailibilă prin care ne putem transforma şi îndumnezei conştiinţa.
  2. Meditaţia ar trebui să facă parte dintre obişnuinţele noastre zilnice.
  3. Dacă vom medita cu regularitate, somnul nostru va fi mai profund şi regenerant şi atunci nu vom avea niciodată vise urâte sau coşmaruri. Ne vom trezi dimineaţa cu o stare de linişte şi contaminantă bucurie interioară şi vom avea o expresie încântătoare şi luminoasă pe chip, iar ochii ne vor fi vii şi strălucitori.
  4. Meditaţia perseverentă ne va face capabili să-i putem ajuta din plin şi cu adevărat pe ceilalţi şi acţionând astfel noi vom putea dobândi o viaţă armonioasă şi echilibrată.
  5. Concentrarea intensă şi sistematică asupra unei mantra-e, Puteri Cosmice, yantra-e, etc. ne va conduce în final automat la meditaţie.
  6. Atunci când ascultăm foarte atenţi un anumit sunet, nu ne dăm seama că ochii văd. Atunci când ne gândim foarte profund la un anumit lucru sau la o anumită fiinţă, nu mai suntem deloc conştienţi de sunete, lucruri vizibile, atingeri, gusturi şi mirosuri. Este evident că noi ne putem oricând retrage mentalul din lumea senzorială a obiectelor printr-o meditaţie intens focalizată asupra lui Dumnezeu.
  7. Unul dintre aspectele esenţiale pentru atingerea succesului în meditaţie este instalarea în minte a unei stări predominante de calm şi relaxare.
  8. Până când nu vom ajunge să ne dominăm perfect pasiunile şi impulsurile inferioare, până când nu vom ajunge să practicăm în fiecare zi compasiunea, iertarea şi umilinţa, nu vom putea spune că reuşim să medităm cu adevărat.
  9. O minte veşnic agitată, plină de dorinţe materiale inferioare este mai mereu predispusă către mânie, aversiune şi vanitate. Ea nu este făcută (pregătită) pentru meditaţie.
  10. Meditaţia adevărată este fluxul neîntrerupt al gândirii noastre către un ideal imuabil şi etern: Dumnezeu sau scânteia divină din noi înşine (Atman).

 

V. Cum putem fi conştienţi de suprema Prezenţă Divină, atât în noi înşine cât şi în întreaga manifestare 

  1. ATMAN (Sinele nostru nemuritor) este fundalul sau substratul tuturor manifestărilor conştiinţei.
  2. Corpul nostru fizic, mintea şi simţurile sunt într-o neîncetată schimbare, fluctuaţie sau transformare, singur Atman nu este niciodată supus devenirii.
  3. Ochiul, de exemplu, este doar un instrument pe care îl avem. Dacă cumva l-am pierde, aceasta n-ar însemna că ne-am pierdut Sinele Etern (Atman). La fel, atât corpul fizic cât şi mintea noastră nu sunt decât nişte instrumente. Există însă în fiinţa noastră cea mai profundă ceva tainic care foloseşte toate aceste instrumente şi, chiar şi după ce aceste instrumente vor fi pierdute, acel ceva tainic şi inefabil va continua să existe neschimbat. Acesta este Atman sau Sinele nostru nemuritor.
  4. Corpul fizic moare, însă Atman rămâne veşnic în eternitate.
  5. Atman, conştiinţa Sinelui Suprem, este chiar Absolutul (Dumnezeu) prezent ca o scânteie din DIVIN în fiinţa noastră.
  6. Totul este efemer. Totul trece. Totul se sfârşeşte. Totul se schimbă. Cu toate acestea, în spatele tuturor schimbărilor rămâne, ascuns şi imuabil, Eternul Nemuritor Atman.
  7. Atman este fără teamă, Atman este fără de schimbare, Atman este nemuritor. Atman este dincolo de atingere, miros, gust, forme sau sunete. Atman este fără început şi fără sfârşit.
  8. Atman, Sinele nostru Suprem, nu se află niciodată în exterior. El este Eul nostru nemuritor cel mai intim.
  9. Atman nu este nici un concept mintal, nici o idee sau o speculaţie filosofică, el este experienţa directă a Misterului divin, care ne iluminează sufletul.
  10. Manifestările esenţiale ale lui Atman sunt fiinţa pură, conştiinţa pură şi fericirea pură, SAT-CIT-ANANDA. Fericirea supremă, divină, beatifică (ANANDA) este esenţa ultimă a oricăror fericiri, bucurii sau plăceri pe care le putem avea. Pura conştiinţă (CIT) este esenţa ultimă a oricărui act de cunoaştere pe care îl putem realiza. Fiinţa pură (SAT) rămâne mereu aceeaşi, traversând neschimbată trecutul, prezentul sau viitorul.

 

VI. Despre transcenderea iluziei şi contemplarea directă a Luminii luminilor (Dumnezeu) 

  1. Diversitatea aparentă şi mereu schimbătoare a lumii nu este decât o iluzie.
  2. Percepţia dualităţii este datorată unei erori sau cu alte cuvinte este rezultanta impurităţii conştiinţei noastre.
  3. Ignoranţa este o teribilă orbire a sufletului.
  4. Ignoranţa este cel mai mare duşman al omenirii. Ea este rădăcina tuturor viciilor şi perversiunilor. Suferinţa, boala, răutatea, eroarea (păcatul), mizeria, toate acestea îşi au originea în ignoranţă.
  5. Perfecţiunea spirituală este atinsă atunci când cauza imperfecţiunii, adică ignoranţa, este definitiv suprimată.
  6. Adevărata cunoaştere şi înţelepciune (JNANA) nu poate fi atinsă decât prin abadonarea egoismului.
  7. Este evident că dacă ne menţinem mai mereu în Centrul (Sinele Esenţial al) fiinţei umane, ne vom bucura de o deplină suveranitate asupra tuturor obiectelor şi stărilor noastre de conştiinţă.
  8. Cunoaşterea (JNANA) este cea mai teribilă armă cu care putem lupta împotriva iluziei. Cunoaşterea esenţială (JNANA) poate fi atinsă numai prin intuiţie spirituală directă. Ea nu este accesibilă mentalului inferior, intelectului sau logicii obişnuite şi nu se poate exprima în cuvinte, concepte sau teorii. Această supremă înţelepciune (JNANA) este foarte profundă.
  9. A fi eliberat spiritual înseamnă a fi definitiv eliberat de orice teamă şi aceasta implică menţinerea într-o permanentă stare de iluminare divină a conştiinţei.
  10. Starea de a fi eliberat spiritual în timp ce încă mai trăieşti în lumea fizică (JIVAN-MUKTA) este supremul ideal al oricărui yoghin. Ea este urmată apoi de totala şi constanta identificare cu Dumnezeirea, care apare după moarte (după părăsirea conştientă a corpului fizic), numită KRAMA-MUKTI (eliberarea supremă, după părăsirea corpului fizic).

 

VII.Despre neîncetatul joc de umbră şi lumină 

  1. Datorită ignoranţei, omul şi-a uitat natura sa divină şi este prizonierul lumii relative a binelui şi a răului, al vieţii şi al morţii, al durerii şi al plăcerii.
  2. Sub influenţa amăgitoare a iluziei, omul ia (consideră) adesea binele drept rău şi răul drept bine. El nu mai ştie atunci ce trebuie să facă şi ce nu trebuie să facă.
  3. Nu trebuie să cedăm niciodată iluziei, nu trebuie să ne lăsăm niciodată deprimaţi sau descurajaţi. Trebuie să avem întotdeauna o credinţă de nezdruncinat şi o voinţă puternică; Numai astfel vom putea face chiar şi miracole. Cine are credinţă cât un bob de muştar şi voinţă la fel de puternică, poate muta chiar şi munţii din loc.
  4. Oricât de mare ne-ar fi forţa fizică, oricât de inteligenţi am fi, dacă cedăm în faţa depresiei, durerii sau iluziei, toată forţa şi toată inteligenţa de care dispunem ne vor părăsi.
  5. Problemele şi suferinţele cu care ne confruntăm în prezent nu sunt decât roadele egoismului şi ignoranţei noastre.
  6. Dacă ne vom elimina dorinţele egoiste, inferioare, dacă ne vom cultiva detaşarea, discernământul şi aspiraţia spirituală intensă, dacă avem un pur şi nobil ideal, răbdare şi perseverenţă, putem fi siguri că vom atinge curând realizarea lui Dumnezeu.
  7. Dacă ne vom controla şi verifica zilnic prin intermediul unui jurnal sincer al activităţilor şi practicilor spirituale, vom profita foarte mult de pe urma acestui obicei care ne va dinamiza şi ne va susţine totodată aspiraţia şi elanul ascendent.
  8. Cu cât obstacolele sau greutăţile sunt mai mari, cu atât mai glorioasă va fi depăşirea lor.
  9. Nivelul spiritual pe care îl avem în prezent (fără să fi început încă practica yoga) este rezultatul acum nebănuit al multor ani de practică spirituală şi autodisciplină din existenţele noastre anterioare.
  10. Atunci când trăim permanent în indescriptibila bucuria a adevărului, toate lucrurile şi fiinţele care ne înconjoară se vor integra armonios pentru a ne susţine. Atunci, printr-un joc al NECESITĂŢII, ele vor fi mai mereu în folosul nostru.

 

VIII. Câteva repere pe drumul către noi înşine

  1. Corpul nostru fizic este un templu al Divinului, în care picioarele sunt coloanele iar capul este vârful sau piatra unghiulară.
  2. Ceea ce moare este corpul perisabil, iar ceea ce este nemuritor, etern durabil, este ATMAN, Sinele nostru divin esenţă.
  3. Recunoaşterea şi regretul sincer al greşelilor (păcatelor) săvârşite, dacă sunt făcute prin rugăciune, cu o inimă pură, purifică pentru totdeauna sufletul de aceste impurităţi. Atunci când un om devine foarte pur, greşelile sale sunt imediat şterse (anihilate).
  4. Orice om care aspiră intens şi sincer către perfecţiune şi desăvârşire este echlibrat, fericit, senin, liniştit şi liber.
  5. Libertatea nu constă doar în privilegiul de a face numai ce-ţi place. Ea este de asemenea libertatea Spiritului, ea este totodată eliberarea faţă de dorinţe, pasiuni, pofte, simpatii şi antipatii. Ea este Viaţa eternă în Supremul Absolut Divin (DUMNEZEU).
  6. Starea care ne permite doar o singură posibilitate de alegere nu este adevărata libertate.
  7. Drumul desăvârşirii spirituale este lung iar viaţa noastră este scurtă. Tocmai de aceea nu trebuie să pierdem timpul. Timpul este o bogăţie preţioasă care, odată pierdută, nu mai poate fi recâştigată.
  8. Timpul este o energie subtilă care ordonează evenimentele în conştiinţă. Energia secretă a timpului generează modificări în sfera mentalului.
  9. Viaţa este searbădă şi aproape fără savoare atunci când îi lipseşte iubirea, bunătatea, bucuria şi compasiunea. O viaţă inutilă este o moarte anticipată.
  10. Să trăim o viaţă armonioasă bazată pe principii divine! Aceste principii fundamentale descoperite de mii de ani de către yoghini sunt:
    a)      principiul compasiunii, simpatiei, ajutorului detaşat şi al sacrificiului;
    b)      principiul toleranţei;
    c)      principiul meditaţiei;
    d)      principiul fraternităţii, respectului şi iubirii universale.

 yogaesoteric

 



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga