Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Yoga >Karma Yoga >
Liniile directoare ale teoriei şi practicii sistemului Karma Yoga

din lucrarea "Karma Yoga: yoga instantanee a vieţii cotidiene"
de profesor yoga Gregorian Bivolaru


Liniile directoare ale teoriei şi practicii sistemului Karma Yoga sunt cât se poate de clar precizate de Krishna în Bhagavad-Gita, singura remarcă fiind că ele nu sunt prezentate în ordinea care ar conveni cel mai bine occidentalilor. Se pot rezuma în felul următor învăţăturile pline de înţelepciune ale marelui model divin Krishna:

1. Este imposibil omului să stea măcar o clipă fără ca totuşi să nu acţioneze.

Prima afirmaţie, „omul nu poate sta fără să nu acţioneze”, are evident un caracter exclusiv teoretic având drept scop pregătirea pentru a doua afirmaţie, „inacţiunea nu trebuie să fie ţelul”, care este de natură practică şi, de altfel, aşa cum vom vedea mai departe, se adresează mai mult orientalilor decât occidentalilor. Să trecem acum să examinăm mai aproape aceste aspecte. În Bhagavad-Gita, Krishna revine asupra ei, în trei etape... Citeşte continuarea...

2. Omul nu trebuie să-şi propună ca ţel inacţiunea sau evitarea acţiunii.

Dacă inacţiunea este imposibilă, va fi evident iraţional şi eronat să o propui vreodată drept ţel în oricare formă de yoga. Krishna îi spune, de altfel, clar lui Arjuna: „Să nu permiţi în tine nici un fel de ataşament faţă de inacţiune.” De altfel, el adaugă mai târziu, în cazul în care Arjuna nu a înţeles foarte bine: „Nu prin abţinerea de la fapte sau acţiuni omul se va bucura de non-acţiune, nu renunţând la acţiuni va atinge el perfecţiunea.” Şi, în continuare, Krishna insistă: „Acţiunea totdeauna este net superioară inacţiunii.” Citeşte continuarea...

3. Anumite acţiuni au un caracter obligatoriu şi, prin urmare, nu ne putem sustrage lor.

La această indicaţie scurtă, cu caracter obligatoriu, Krishna mai adaugă o alta complementară cu caracter pozitiv şi care ne priveşte mult mai direct. La începutul lui Bhagavad-Gita, Krishna spune: „Îndeplineşte acţiunea necesară aşa cum EU ţi-am indicat-o.” Şi, la sfârşit, Krishna reaminteşte: „Nu este necesar să se renunţe la acţiuni în mod just integrate şi consacrate.” Este important deci să descoperim ce sunt aceste acţiuni „indicate” sau, altfel spus, „care trebuie să fie făcute”. Citeşte continuarea...

4. Nu trebuie să-ţi doreşti fructele sau însuşirea consecinţelor acţiunii realizate.

Ajungem acum la expunerea a ceea ce este principiul fundamental şi marele secret al sistemului karma-yoga; nu mai avem dreptul, atunci când ne angajăm pe această cale, la „fructele” acţiunii noastre şi, în consecinţă, dorinţa de a ne bucura egoist de urmările favorabile sau teama de a trebui să le suportăm consecinţele nefavorabile nu trebuie să fie niciodată mobilul acţiunii noastre. Acesta este principiul fundamental al „acţiunii dezinteresate graţie consacrării divinului”. Este ceea ce Krishna declară cu atâta fermitate la începutul textului din Bhagavad-Gita... Citeşte aici...

5. Nu trebuie să ai niciodată ataşament faţă de acţiune.

Dacă nu trebuie să ne ataşăm de fructele acţiunii, în mod logic ne putem întreba dacă este oare necesar să ne ataşăm de acţiunea în sine, de îndată ce ne-am decis să o realizăm? Răspunsul Bhagavad-Gita-ei este clar şi fără nici un fel de ambiguitate. În această direcţie Krishna spune: „La fel cum cei care nu ştiu, acţionează cu ataşament faţă de acţiune, tot aşa cei care, înţelegând cu adevărat, ştiu, trebuie ACUM să acţioneze fără nici un fel de ataşament.” Citeşte continuarea...

6. Nu trebuie să te consideri niciodată ca fiind autorul acţiunii.

Karma-yoga merge însă şi mai departe. Etapa următoare constă în a nu te considera tu însuţi, în mod egoist, drept autorul acţiunii detaşate pe care o realizezi. Dar vom constata că nu totdeauna există unanimitate atunci când trebuie să aflăm cine este, în realitate, autorul. În Bhagavad-Gita, Krishna explică: „Atunci când acţiunile sunt făcute de gunas-uri («moduri» specifice ale Naturii), omul, al cărui Eu este rătăcit de egoism, gândeşte: «Eu sunt acela care acţionează».” Citeşte continuarea...

7. Acţiunea astfel îndeplinită, indiferent de natura ei, nu îl înlănţuie niciodată pe realizatorul ei.

Krishna afirmă în Bhagavad-Gita: „Cel care este în yoga sau, cu alte cuvinte, care este unit cu Supremul (adică cel care practică perfect karma-yoga) chiar şi dacă acţionează, acţiunile sale fiind detaşate, nu se vor ataşa de el.” Este, de altfel, ceea ce repetă şi Swami Vivekananda: „Dacă nu suntem deloc detaşaţi de activitatea noastră, aceasta nu ne va servi în nici un fel sufletul” (Yoga practică). La fel, Swami Sivananda spune: „Aceeaşi faptă, dacă este realizată detaşat, fără ataşament, deci cu o bună atitudine mentală, fără speranţa vreunui profit oricare ar fi acesta, cu indiferenţă chiar şi faţă de un posibil succes sau eşec, nu va adăuga niciodată o nouă verigă la lanţul existent” (Învăţăturile lui Sivananda). Citeşte continuarea...

8. În esenţă, putem spune despre karma-yoga că este „abilitatea divină în fapte” sau, altfel spus, înţelepciunea şi detaşarea în acţiuni.

Swami Vivekananda a subliniat într-un mod cât se poate de clar că, de fapt, karma yoga ne conferă o maximă libertate. El spune, printre altele, că: „Karma yoga este un sistem etic şi spiritual al cărui ţel este de a ne face să atingem eliberarea prin altruism şi acţiuni complet detaşate, bune” (Yoga practică). Pentru el „karma-yoghinul este realizarea, prin activitate fără egoism, a acestei libertăţi depline care este ţelul oricărei naturi umane”. El mai adaugă: „karma-yoghinul se întreabă de ce ne trebuie un alt mobil, altul decât iubirea înnăscută din libertate.” Şi iată cum explică el aceasta:…Citeşte continuarea...

Înapoi...                 Capitolul următor…

yogaesoteric.net


 



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga