Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
7) Acţiunea astfel realizată, indiferent de natura ei, nu îl înlănţuie pe autorul său

din lucrarea "Karma Yoga: yoga instantanee a vieţii cotidiene"
de Gregorian Bivolaru

Krishna afirmă în Bhagavad-Gita: „Cel care este în yoga sau, cu alte cuvinte, care este unit cu Supremul (adică cel care practică perfect karma-yoga) chiar şi dacă acţionează, acţiunile sale fiind detaşate, nu se vor ataşa de el.” Este, de altfel, ceea ce repetă şi Swami Vivekananda: „Dacă nu suntem deloc detaşaţi de activitatea noastră, aceasta nu ne va servi în nici un fel sufletul” (Yoga practică). La fel, Swami Sivananda spune: „Aceeaşi faptă, dacă este realizată detaşat, fără ataşament, deci cu o bună atitudine mentală, fără speranţa vreunui profit oricare ar fi acesta, cu indiferenţă chiar şi faţă de un posibil succes sau eşec, nu va adăuga niciodată o nouă verigă la lanţul existent” (Învăţăturile lui Sivananda). Este ceea ce înţelegea Sri Ramakrishna când spunea: „Un jnanin poate să acţioneze pe deplin fără ataşament şi astfel, acţiunile sale nu îi vor fi dăunătoare” (Învăţăturile lui Ramakrishna).

În final, pentru a înţelege cu exactitate acest principiu fundamental în karma yoga trebuie să căutăm să ne plasăm în perspectiva metafizică a hinduismului, unde credinţa în vieţi succesive şi în legea karma-ei este axiomatică.

Pentru a rezuma această teorie în câteva cuvinte, este bine să considerăm că viaţa pe care fiecare dintre noi o trăieşte acum nu este pentru el un eveniment unic, doar o simplă verigă într-un lung şirag de vieţi succesive în care se încarnează şi continuă să se încarneze de-a lungul şirului de existenţe, elementul permanent din noi pe care indienii îl numesc Atman (Spirit etern, scânteie divină).

După legea karma-ei, care nu este altceva decât legea noastră a cauzalităţii şi efectului, toate acţiunile realizate în una dintre aceste vieţi vor determina cu exactitate anumite efecte dacă nu imediat în existenţa în curs, atunci în restul sau, cu alte cuvinte, în una sau mai multe dintre existenţele ce urmează şi care vor aduce astfel la manifestare „karma” acumulată în vieţile precedente. Ori, ţelul evoluţiei este de a ajunge în punctul în care întreaga karmă va fi la un moment dat epuizată, astfel încât elementul etern permanent în noi (Atman) să nu mai fie nevoit să creeze noi corpuri.

Toţi înţelepţii orientali, antici şi moderni, afirmă prin urmare că ceea ce creează pentru noi o nouă karma nu este deci acţiunea în sine, ci exact spiritul în care acea acţiune este realizată. Despre aceasta vorbeşte în special Swami Vivekananda: „Toate acţiunile pe care le faceţi pentru voi înşivă în mod egoist vă vor aduce fructele lor, care se vor reîntoarce şi vor recădea asupra voastră… Dimpotrivă, toate acţiunile, indiferent care ar fi acestea, pe care nu le faceţi pentru voi înşivă, datorită stării complete de detaşare pe care o aveţi, vor rămâne totdeauna fără efect asupra voastră” (Yoga practică). Prin urmare, practica lui karma yoga ne oferă posibilitatea de a acţiona fără să ne încărcăm cu nici un fel de karma. Este ceea ce precizează Sri Aurobindo: „Nu forma de activitate în sine sau simpla acţiune, ci conştiinţa şi voinţa dirijate ferm către Divinul care se află în spatele acţiunii sunt, de fapt, esenţa lui karma yoga.”

În cadrul sistemului Karma Yoga este necesar să disociem trei elemente pe care, în general, nu ne gândim să le separăm:
1) intenţia acţiunii pentru care, dacă acţionăm egoist, trebuie să ne asumăm întreaga responsabilitate şi care, singură, creează karma;
2) acţiunea care prin ea însăşi, dacă este detaşat realizată, nu poate crea karma;
3) consecinţele acţiunii complet detaşate, care cel mai adesea nu depind de noi, indiferent care ar fi previziunile noastre (întotdeauna incomplete şi îndoielnice, după cum am văzut), şi care, prin urmare, doar în această situaţie nu creează nici un fel de karma.

Cum poate fi această concepţie transpusă pentru cei care nu admit teoria vieţilor succesive, cum este cazul majorităţii occidentalilor? Dacă aplicăm corect tehnica de karma yoga, noi nu ne mai simţim realmente responsabili de consecinţele actelor noastre acum detaşate pentru că ele nu mai depind de noi. Aceasta face să dispară automat toate remuşcările sau chiar regretele. De aici rezultă o importantă concluzie: că noi trebuie, de asemenea, când ne angrenăm să practicăm karma yoga, să renunţăm a mai revendica orice merit, chiar şi pentru acele acţiuni ale căror consecinţe sau fructe ar fi urmat să fie bune.

Deoarece noi suntem pe deplin responsabili doar de intenţiile noastre egoiste, am putea spune că scopurile acţiunilor noastre egoiste şi acumularea lor în acţiuni egoiste succesive sunt acelea care, în realitate, creează în noi obişnuinţe şi tendinţe egoiste, modelându-ne astfel în consecinţă caracterul şi natura. Aceasta este, chiar în teoria existenţei unei vieţi unice, ceea ce corespunde noţiunii de karma care trebuie să fie luată cu atât mai mult în consideraţie dacă vom admite, precum adepţii majorităţii religiilor, că în final vom culege după moarte recompense sau pedepse pe drept meritate, exact prin ceea ce am făcut în timpul vieţii.

Înapoi                          Continuare

yogaesoteric.net


 



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga