Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Definiţia liberului arbitru în accepţiunea yoghină

de Cristian Ion

LIBERUL ARBITRU desemnează, în accepţiunea yoghină, libertatea absolută a fiinţei, libertate metafizică ce se exprimă prin posibilitatea oricărei alegeri în cadrul destinului propriu (karma) sau prin suspendarea nedefinită a alegerii până la indiferenţă (libertatea indiferenţei). Liberul arbitru presupune existenţa la fiinţa umană a unei independenţe absolute, posibilitatea deplină a individului de a alege fără să ţină cont de factori exteriori, de intervenţia lor în existenţa persoanei.

Expresia de "liber arbitru" se referă la una dintre accepţiunile noţiunii de libertate în gândirea filosofică yoghină; în această accepţiune, libertatea apare ca o forţă infinită al cărei suport unic este Sinele Nemuritor (ATMAN) ce se manifestă nebănuit prin voinţa individului. Sinele Suprem (ATMAN) este singurul în stare să aleagă şi să răspundă de orice alegere, indiferent de solicitări şi exigenţe exterioare. Liberul arbitru devine (pentru fiinţa umană care îl angrenează cât mai des) o putere absolută de alegere, desemnând capacitatea umană divină intrinsecă de a hotărî asupra unei anumite modalităţi de acţiune, independent de seria determinărilor necesare exterioare.

Concepţia yoghină despre liberul arbitru nu exclude cunoaşterea şi interiorizarea necesităţii. Această concepţie operează de fapt, o libertate reală, integrată în legile divine ale Macrocosmosului, întrucât yoghinul nu neagă, la nivel subiectiv, necesitatea (în sensul că urmăreşte să ţină cont de ea). Şi aceasta deoarece el este pe deplin conştient că nu poate evita în mod real şi obiectiv influenţa şi implicaţiile necesităţii în actele şi alegerile sale decât recurgând la anumite planuri superioare, divine, ale manifestării care fac posibilă transcenderea acestor necesităţi. În acest sens, cel mai bun exemplu este cel al miracolelor – miracolele având la bază Graţia Divină, au cel mai adesea un efect de suspendare a unor suferinţe, greutăţi, lipsuri, frustrări etc., altminteri necesare prin prisma karmei unei anumite fiinţe.

Necesitatea negată în mod prostesc nu este necesitate desfiinţată. În acest sens, Hegel considera că efectele libertăţii egotice de tip satanic sau demoniac nu sunt niciodată pozitive. În perspectiva tulburării psihopatologice, criteriul liberului arbitru poate funcţiona în mod fals drept criteriu de alegere la o persoană nevrotică, la care alegerile sunt provocate de un scop fictiv, printr-o convertire imaginară sau o deghizare a dorinţei; aceste alegeri implică imaturitatea afectivă şi ascund, în majoritatea cazurilor, o puternică dependenţă, care se exercită în plan inconştient, răspunzând unei necesităţi inconştiente.

Înapoi

yogaesoteric.net



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga