Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Shiva Ardhanarishvara

Shiva în ipostaza sa perfect androginală, divină
 
de profesor yoga Gregorian Bivolaru

Shiva-Ardhanarishvara este una dintre cele mai binecunoscute ipostaze ale lui Shiva. Ea este expresia tainică a naturii sale divine, androginale, bipolare, în care el, în manifestarea sa ca Supremul Masculin este intim fuzionat cu propria sa jumătate feminină.
 
Shiva-Ardhanarishvara este androginul divin glorios. Semnificaţia profund spirituală a acestei ipostaze a lui Shiva este foarte importantă pentru tradiţia hindusă. Shiva-Ardhanarishvara este expresia fuziunii indisociabile dintre Shiva şi Shakti – Supremul Transcendent şi energia feminină creatoare, aspectul masculin şi aspectul feminin, care atunci se află într-o stare de perfectă neutralitate şi echilibru polar. Shiva-Ardhanarishvara este totodată fiinţa divină, cosmică care există dincolo de orice polaritate sau dualitate, ea fiind atunci situată deasupra tuturor aspectelor complementare care există în manifestare.
 
Ipostaza lui Shiva ca androgin divin glorios este de multe ori evocată şi adorată în cele mai multe părţi ale Indiei, ea fiind prezentă adeseori în imnurile străvechi care îi sunt închinate lui Shiva. La baza ei se află următoarea povestire mitică:
 
Înţeleptul Bringi era unul dintre adoratorii perseverenţi şi plini de fervoare ai lui Shiva, însă el obişnuia să-l adore numai pe Shiva, neglijând în mod voit venerarea lui Shakti. Prin practica sa spirituală, Bringi urmărea exclusiv transcenderea aspectelor existenţei şi, tocmai de aceea, el considera că este just ca el să îl adore numai pe Shiva, separându-l în mintea sa pe Shiva de energia feminină manifestatoare (Shakti), de care în realitate Shiva era nedespărţit şi este în permanenţă.
 
Odată, zeii şi înţelepţii s-au dus spre a rămâne plini de dăruire şi veneraţie în jurul lui Shiva şi al iubitei sale Parvati, a căror reşedinţă era muntele Kailassa. Atunci, însă, fanaticul adorator al lui Shiva, pe nume Bringi, a început să insiste, spunându-le că dacă ei îl adoră cu adevărat pe Shiva, este necesar să vină doar în jurul lui Shiva. Excluzâd-o în totalitate pe Shakti (energia feminină) din rugăciunile ce erau îndreptate către Shiva, Bringi a renunţat fără să ştie la energia lui vitală, susţinătoare, feminină, care în realitate provenea tocmai de la Shakti şi care îl susţinea totdeauna în acţiunea sa de adorare. Pentru a-i oferi o lecţie spirituală care trebuia să-l scoată din starea de limitare şi prostie în care se afla, Parvati l-a făcut atunci pe adoratorul fanatic Bringi să ajungă şi să rămână din punct de vedere fizic într-o stare trupească în care el era numai piele şi os. Întreaga sa energie feminină (Shakti), pe care neîncetat el o respingea cu o fervoare aproape nebunească, i-a părăsit atunci complet trupul şi din această cauză bietul Bringi a devenit în scurt timp foarte slăbit şi lipsit de aproape orice fel de urmă de energie, astfel încât atunci el nu mai era capabil să realizeze nici cele mai mici mişcări, fiind deja în imposibilitate să se mai deplaseze. El a continuat, însă, să se roage cu încăpăţânare doar lui Shiva. Plin de o nesfârşită compasiune, Shiva i-a oferit atunci adoratorului său fanatic drept sprijin un băţ. Luându-l cu veneraţie, Bringi s-a ataşat după aceea atât de tare de acel băţ al său, încât acesta a devenit în scurt timp întocmai ca un al treilea picior pentru el.
 
Având acum acest nou sprijin care fusese primit de la Shiva, Bringi a continuat să-l adore mai departe numai pe Shiva, neînţelegând nici măcar atunci care era sensul acestei lecţii spirituale la care deja fusese supus. Atunci, pentru a-l ajuta să înţeleagă inseparabilitatea dintre Shakti şi Shiva, iubita lui Shiva l-a rugat pe Stăpânul ei Divin, Shiva, să-şi asume pentru adoratorul său Bringi o înfăţişare în care ea să fie una cu Shiva, şi care să exprime într-un mod evident inseparabilitatea care există între Shiva şi Shakti. În această situaţie, Shiva şi-a asumat atunci ipostaza Ardhanarishvara.
 
În scrierile sacre ale Indiei (Purana), există multe alte povestiri similare, care explică asumarea acestei ipostaze de către Shiva. În Shiva-Purana se spune că la începuturile creaţiei, Brahma, creatorul Universului a dat naştere mai întâi fiinţelor primordiale, care erau cunoscute ca părinţii tuturor celorlalte fiinţe (Prajapati) şi le-a atribuit acestora anumite responsabilităţi pentru crearea feluritelor aspecte ce vor exista în lume. Ei n-au putut, însă, să-şi îndeplinească îndatoririle, deoarece ei credeau despre ei că sunt doar expresii ale principiului masculin, fiind perfect convinşi că le lipsea puterea creatoare manifestatoare.
 
În aceste condiţii, Brahma l-a invocat cu fervoare pe Shiva pentru a-l ajuta. Ştiind deja care era rugămintea lui Brahma, Shiva i-a apărut pe dată în forma sa care este numită Ardhanarishvara, cea care este jumătate feminină şi jumătate masculină. Atunci, tuturor le-a fost foarte limpede care este adevărul fundamental despre natura lui Shiva şi de atunci toate aspectele din univers au putut fi create cu uşurinţă, fără nici o piedică. Tocmai de aceea, fiecare aspect care este creat conţine în el unitatea dintre principiul masculin şi principiul feminin.
 
O altă povestire simbolică este menţionată în Skanda-Purana. Aici se indică faptul că la un anumit moment dat, Parvati, iubita lui Shiva, şi-a dorit ca ea să fie cât mai intim contopită, pentru totdeauna cu fiinţa lui Shiva, îmbrăţişându-l cu dragostea sa întocmai ca şi cum ea ar fi mereu încolăcită în jurul membrelor sale. Această dorinţă fierbinte a ei i-a fost îndeplinită de către Shiva, care şi-a asumat atunci pentru ea ipostaza Ardhanarishvara. Deoarece Shiva în permanenţă este dincolo de orice dualitate şi transcende polarităţile, referirea la Supremul Absolut poate fi personificată fie ca aspect feminin, fie ca aspect masculin.
 
Această ipostază este asociată totodată şi manifestării graţiei divine. Shiva şi Shakti sunt în realitate o unitate indisociabilă în fiinţa Supremă a lui Dumnezeu. Dumnezeu fără formă este, am putea spune, Paramashiva. Prin voinţa atotputernică şi liberă a lui Dumnezeu Tatăl, fiinţele sunt create şi ele intră în jocul divin al existenţelor, pentru a-l descoperi extaziate pe Dumnezeu Tatăl, cel care creează toate lumile manifestării. Dinamismul feminin şi efervescent al creaţiei este numit Shakti. El este parte integrantă din fiinţa lui Dumnezeu. Dumnezeu şi puterea sa feminină fundamentală supremă (Shakti) creează şi manifestă absolut tot ceea ce există, într-o stare de fuziune inseparabilă care izvorăşte din fiinţa lui Dumnezeu Tatăl.
 
Ardhanarishvara este ipostaza în care Shiva ne înfăţişează puterea sa feminină, inseparabilă (Shakti) ca fiind o parte integrantă din fiinţa sa. În această ipostază a jocului său divin macrocosmic, Shiva Ardhanarishvara, Shiva şi Shakti se manifestă şi acţionează aidoma unei singure fiinţe. Aceasta este expresia graţiei tainice a lui Dumnezeu. Shiva şi Shakti sunt întocmai precum gheaţa şi apa, care de fapt sunt una şi aceeaşi substanţă în două stări de agregare diferite. Tocmai de aceea textele hinduse o descriu pe Shakti ca fiind fie iubita lui Shiva, pentru că ea este mereu nedespărţită de Shiva, fie ca mamă a lui Shiva, pentru că Shiva provine din Shakti, fie ca fiică a lui Shiva, pentru că ea este manifestarea lui Shiva, în cazul său.
 
Într-un mod foarte inspirat, poetul Kalidasa compară inseparabilitatea dintre Shiva şi Shakti cu inseparabilitatea dintre cuvânt şi semnificaţia sa, sau dintre o literă şi pronunţia acesteia. Ipostaza jumătate masculină - jumătate feminină a lui Shiva este o ilustrare a unei imagini sincretice, în care două aspecte diferite, dar complementare sunt reprezentate într-o stare de unitate deplină. Aceasta este reprezentarea lui Shiva numită Ardhanarishvara, în care jumătatea dreaptă reprezintă principiul masculin (Purusha), ce corespunde lui Shiva însuşi, în timp ce jumătatea stângă reprezintă principiul feminin (Prakriti) sau Shakti.
 
În iconografie, simbolismul androginului este caracteristic lui Shiva. Această ipostază tainic androginală a lui Shiva reprezintă o prelucrare artistică a ideii prezente în forma simbolică a lingamului, care, de asemenea, simbolizează unitatea simbolului masculin (Linga) cu aspectul feminin (Yoni). Este de asemenea important de remarcat că această ipostază Shiva-Ardhanarishvara face parte din ipostazele lui Shiva şi ea nu face parte dintre ipostazele lui Shakti sau Devi. Ea este derivată din descrierea Vedică a lui Shiva ca având două aspecte, unul teribil şi altul benefic. Aspectul teribil şi distructiv (ugra) este reprezentat prin intermediul jumătăţii masculine şi aspectul delicat şi plin de blândeţe, creator (Saumnya) este reprezentat prin intermediul jumătăţii feminine.
 
Într-un manuscris hindus, datând din secolul XV, această ipostază a lui Shiva, respectiv Shiva-Ardhanarishvara este foarte mult elogiată şi se precizează că ea a fost asumată de către Shiva tocmai pentru a le sugera practicanţilor tantrismului care este semnificaţia cea mai profundă a creaţiei divine, în care aspectele blânde şi cele teribile fuzionează şi se întrepătrund intim.
 
Tratatele iconografice clasice, cum sunt: Silparatna, Amsumat-Veda şi Supra-Veda oferă un mare număr de detalii referitoare la diferenţierea celor două aspecte care sunt aduse într-o stare de unitate. Shiva-Ardhanarishvara este reprezentat ca având de regulă 2 braţe, dar există reprezentări ale sale cu câte 3 braţe sau cu câte 4 braţe, ori cu câte 8 braţe, cum este cea din templul de la Darashuram. În reprezentarea de la Darashuram, Shiva-Ardhanarishvara are de asemenea şi 3 chipuri, în timp ce celelalte reprezentări au doar un singur chip.
 
În reprezentările iconografice, adaptarea atributelor care sunt caracteristice principiilor masculine şi feminine în cele două jumătăţi ale trupului este realizată într-un mod variat, însă întotdeauna jumătatatea dreaptă este cea care reprezintă principiul masculin şi jumătatea stângă este cea care reprezintă principiul feminin. Dacă reprezentarea iconografică are 2 braţe, braţul drept este cel care ţine craniul uman (kapala) sau realizează gestul secret al protecţiei (Abhaya Mudra), în timp ce braţul stâng este coborât într-o poziţie graţioasă, sau ţine o floare sau o oglindă.
 
În conformitate cu tratatul Brihat-Samhita, mâinile din dreapta ţin tridentul şi arcul. Dacă reprezentarea are 3 braţe, jumătatea masculină are 2 braţe şi jumătatea feminină are doar un braţ, care ţine oglinda, floarea sau papagalul. Dacă reprezentarea are 4 braţe, mâinile din partea dreaptă poartă armele lui Shiva, care sunt axul de luptă (parashu), tridentul (trishula), ciocanul (tanka) sau rozariul (akshamala), în timp ce braţele din partea stângă poartă anumite atribute ale pricipiului feminin, cum ar fi: crinul albastru sau realizează mişcarea de balans a mâinii.
 
În conformitate cu lucrarea Vishnudharmottara, mâinile din dreapta trebuie să ţină rozariul şi tridentul, iar oglinda şi lotusul albastru se află în mâinile din stânga. Pe frunte, partea dreaptă poartă jumătate din cel de-al treilea ochi, care este caracteristic lui Shiva. Ochiul drept are o privire pătrunzătoare, în timp ce ochiul stâng este calm şi plin de compasiune. Braţele din partea dreaptă sunt masculine şi puternice, iar braţele din partea stângă sunt delicate, graţioase şi feminine.
 
Tratatul Brihan Narada-Purana recomandă ca jumătatea feminină să fie de culoare neagră, în timp ce jumătatea masculină trebuie să fie de culoare galbenă. O jumătate trebuie să fie îmbrăcată cu un veşmânt de mătase, iar cealaltă jumătate trebuie să fie goală. Pe una dintre jumătăţi se află o coroană din flori de lotus, iar pe cealaltă jumătate o coroană din cranii. Jumătatea feminină trebuie să fie împodobită cu un set de brăţări, având o mulţime de bijuterii, banderole şi inele, în timp ce cealaltă jumătate este lăsată goală.
 
Unele reprezentări ale ipostazei Ardhanarishvara sunt înfăţişate cântând la instrumentul musical - Vina. Şi, deoarece cântatul la acest instrument (Vina) necesită folosirea a două mâini, ambele jumătăţi ale trupului sunt atunci reprezentate ca participând simultan la această acţiune comună, într-o deplină armonie divină.
 
În conformitate cu tratatul Sakaladhikara, reprezentarea, fie că ea este cu 2 braţe sau cu 4 braţe, trebuie să fie realizată prin plasarea fermă a piciorului drept la sol, şi având o poziţie verticală, în timp ce piciorul stâng este uşor îndoit. Mâinile din partea dreaptă, dacă reprezentarea are 4 braţe, trebuie să poarte axul de luptă (parashu) şi să realizeze gestul cel secret al protecţiei (Abhaya Mudra), mâna stângă de sus poartă o floare, iar mâna principală de pe partea stângă se sprijină în mod tandru pe capul taurului.
 
Iată acum o ultimă descriere a ipostazei Ardhanarishvara: “Având forma unei fiinţe armonioase, care este jumătate bărbat şi jumătate femeie, cu părul din partea dreaptă împletit în şuviţe, în care este prinsă luna, cu jumătatea dreaptă de culoare roşie (aruna), purtând şerpi drept podoabe şi o piele de tigru, cu mâna sprijinită de taur, vehiculul său, şi cu piciorul drept uşor îndoit, iar cu mâinile din partea stângă de culoare neagră, ţinând o floare la piept, cu piciorul stâng înveşmântat în mătase şi având multe podoabe din aur, acesta este Shiva cel jumătate bărbat şi jumătate femeie, Shiva-Ardhanarishvara.”
 
Articol preluat din revista Yoga Magazin nr. 49
 
yogaesoteric
3 iulie 2007 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga