Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Efectele nocive ale substanţelor toxice sunt transmise genetic

de Emilia Kareva

Cercetări recente arată că mediul în care trăim şi comportamentul nostru pot programa secţiuni din ADN-ul copiilor noştri. Deşi până acum se credea că suntem doar purtători pasivi ai genelor pe care le transmitem urmaşilor, studiile de specialitate au arătat că dieta, poluarea, fumatul sau stresul interacţionează direct cu fondul nostru genetic. Într-un mod misterios, efectele nocive ale substanţelor toxice sunt transmise din generaţie în generaţie. Ştiinţa nu ne oferă încă explicaţii complete pentru aceste mecanisme.

„Acest fapt introduce noţiunea de responsabilitate genetică şi ereditară”, spune doctorul Moshe Szyf, cercetător al Universităţii din Montreal. „Aceste descoperiri vor revoluţiona medicina. Nu mănânci şi nu faci mişcare doar pentru tine, ci şi pentru urmaşii tăi”.

Epigenetica, noul domeniu de cercetare al geneticii, implică studierea aşa-zisului „al doilea cod genetic”, care influenţează felul în care se comportă genele în corp. În termeni informatici, am putea spune că dacă ADN-ul este pentru moştenirea genetică hardware-ul (partea fizică a unui sistem informatic), sistemul epigenetic este software-ul  (partea logică - cea care comandă hardware-ul).
Bazându-se pe rezultatele cercetărilor recente, specialiştii sunt intrigaţi de faptul că genele – transmise din generaţie în generaţie - pot fi modificate de dieta noastră, de obiceiurile noastre, de mediul în care trăim.
De fapt, este deja ştiut că mediul în care trăim ne modelează din momentul în care suntem concepuţi. Mediul în care am crescut determină bolile ce ne pot lovi mai târziu în viaţă. Mai mult, aceste influenţe sunt transmise urmaşilor noştri şi chiar urmaşilor urmaşilor noştri.

Un grup de peste 200 de cercetători de pe cinci continente au lansat în mai 2007, profund îngrijoraţi, declaraţia Faroes, în care prezentau dovezi ale faptului că expunerea timpurie la produse chimice folosite în mod obişnuit în gospodărie le produc copiilor riscul de a contacta boli grave mai târziu în viaţă, inclusiv diabet, deficit al atenţiei, anumite tipuri de cancer, disfuncţii ale tiroidei şi obezitate, printre multe altele. De aceea, oamenii de ştiinţă au cerut guvernelor statelor lumii să nu mai aştepte alte dovezi ale ştiinţei şi să ia măsuri preventive pentru a proteja fetuşii şi copii de expunerea la produse chimice. Cea mai mare parte a mass-mediei continuă să ignore aceste fapte, chiar şi după lansarea declaraţiei Faroes.

În medie, 1.800 de noi substanţe chimice intră în uz şi devin legale de la an la an. În jur de 750 dintre acestea intră în componenţa diferitelor produse – cum ar fi pesticide, carburanţi, detergenţi şi ţigări - fără a fi testate înainte pentru a se şti care este efectul lor asupra sănătăţii şi asupra mediului înconjurător. În 2005, Uniunea Europeană (UE) a încercat să rezolve această situaţie încercând să promoveze o nouă lege numită Înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice - Registration, Evaluation and Authorization of Chemicals (REACH) - care prevedea ca substanţele chimice să fie testate înainte de a intra în produsele lansate deja pe piaţă. Deşi SUA şi companiile din industria chimică au făcut mari eforturi de a submina legiferarea REACH, în decembrie 2006 legea a fost adoptată de UE. Cu toate acestea, industria chimică din SUA şi Europa refuză în continuare să respecte aceste prevederi.

Citiţi şi:
Singurătatea se reflectă la nivelul genelor
Plătim pentru propria moarte: vaccinurile care îmbogăţesc companiile producătoare pot să ne ucidă

yogaesoteric
8 aprilie 2008




Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga