Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Tradiţia yoghină >Mari yoghini >
Marele yoghin tibetan Naropa a fost un aspirant spiritual model


de Elena Godeanu

„Se spune: «Mintea se plămădeşte din spaţiu». Această pură cunoaştere de sine, neconstruită, percepe în timp ce este vidă şi vidă fiind, poate percepe. Experienţa şi vacuitatea sunt de aceea nedespărţite, asemenea Lunii care e totuna cu oglindirea sa în apă. În acest fel am pătruns eu Adevărul Ultim.”

KALACHAKRA TANTRA este cea mai importantă iniţiere a tradiţiei spirituale tibetane. Ritualurile sale complexe trezesc în fiinţă prima materia, piatra filosofală, principiul unităţii în manifestare. Toate formele din care este alcătuit universul sunt doar transformări ale uneia şi aceleiaşi Substanţe primordiale. În timp ce unii maeştrii occidentali au aplicat acest principiu în formele sale exterioare, yoghinii tantrici tibetani şi indieni l-au adaptat în dezvoltarea lor spirituală, transformându-se pe ei înşişi, prin transmutare şi sublimare alchimică.

Tradiţia tibetană cuprinde povestiri cu caracter biografic, legende şi învăţături ale unui mare număr de înţelepţi care au reuşit să prefacă în aur atât lumea exterioară, cât şi propria lor fiinţă. Ei sunt cunoscuţi sub denumirea de „Cei optzeci şi patru de desăvârşiţi (SIDDHA-şi)”. Printre aceştia este faimoasă linia marilor eliberaţi ai şcolii KARMA – KAGYUPA: Tilopa, Naropa, Marpa şi Milarepa. Se spune că Tilopa a primit iniţierea în KALACHAKRA direct din Shambala şi a oferit-o apoi mai departe discipolului său, Naropa.

Aude numele învăţătorului şi pleacă în căutarea lui

Naropa s-a născut în sec. al X-lea într-o familie de brahmani foarte puternică şi bogată. Tatăl l-a iniţiat de mic în tainele budismului, iar el a fost atât de fascinat de cunoaştere, încât la 25 de ani a plecat la Universitatea budistă din Nalanda. A aprofundat filosofia, scrierile sacre, TANTRA-ele. A devenit cel mai mare erudit al acestei şcoli. I-a învins în dezbateri pe oratorii celorlalte religii. A fost recunoscut drept mare învăţător şi nimeni, în întreaga Indie, nu îl întrecea în cunoştinţe. A dobândit faimă şi mulţi discipoli. El însuşi era convins că atinsese deplina cunoaştere.

Într-o zi, în timp ce citea, o umbră a alunecat pe paginile cărţii sale. S-a întors şi a văzut o femeie foarte bătrână şi îngrozitor de urâtă care l-a întrebat: „Ce studiezi?” „GUHYA SAMAJA TANTRA”, i-a răspuns el. Îmi poţi spune câteva versete?”, a întrebat ea din nou. „Da”, a încuviinţat Naropa şi a început imediat să recite. Ascultându-i cuvintele, bătrâna a început să râdă foarte fericită şi să danseze. Naropa a gândit: „Dacă este atât de încântată doar pentru că pot recita aceste versete, oare ce se va petrece când îi voi spune că şi înţeleg semnificaţia profundă a cuvintelor mele?” Dar bătrâna a început brusc să plângă, copleşită de amărăciune. Nedumerit, Naropa a întrebat: „Erai atât de fericită când recitam, de ce te-ai întristat când ţi-am mărturisit că şi înţeleg ce spun?” „Sunt tristă” a răspuns ea. „pentru că un învăţat atât de mare ca tine spune din senin minciuni aşa de gogonate. În întreaga lume, în momentul de faţă, nu există decât o fiinţă, şi anume fratele meu, care înţelege cu adevărat semnificaţia acestor versete sacre.” Naropa a întrebat cine este fratele ei şi unde îl poate găsi. „Numele lui este Tilo Sherab Sangpo. Nu se ştie unde locuieşte, dar dacă îţi doreşti cu adevărat să afli, te pot ajuta.”

Auzind numele lui Tilopa, Naropa a fost cuprins de o intensă devoţiune, un sentiment mai puternic decât orice trăise până atunci. Sufletul său ardea de dorinţa de a-l întâlni. S-a întors la universitate şi a cerut permisiunea să plece în căutarea lui Tilopa. Discipolii l-au rugat să mai rămână încă 3 luni, dar în acest răstimp visele lui Naropa i-au arătat tot felul de semne din care a înţeles că plecarea era necesară.

Îl vede, dar nu îl recunoaşte

La scurt timp după ce a părăsit Nalanda, i s-a profeţit că meditaţia asupra lui CHAKRASAMVARA (o manifestare a lui BUDDHA - înseamnă Suprema Beatitudine a Roţii) îl va ajuta. Abia după aceea va fi călăuzit de către maestrul său. Naropa s-a oprit într-un cimitir şi, timp de 6 luni, a meditat. În final a avut viziunea unor DAKINI-uri care i-au spus să meargă spre est pentru a-l întâlni pe Tilopa.

Legendele amintesc despre 12 încercări prin care a fost necesar să treacă Naropa pentru a-l putea recunoaşte pe marele eliberat. În timpul călătoriei a întâlnit o potecă îngustă, mărginită de o parte de o stâncă înaltă, iar de cealaltă parte de o prăpastie. O femeie bolnavă de lepră zăcea în drum. Trupul îi era acoperit de răni adânci care sângerau. Cu voce stinsă, i-a spus: „Îmi pare rău, dar nu mă pot mişca. Trebuie să treci peste mine sau să găseşti altă cale.” Dezgustat, Naropa şi-a astupat nările ca să nu simtă mirosul cumplit al trupului mâncat de boală, a închis ochii ca să nu-i vadă rănile pline de puroi şi a sărit peste trupul femeii. A privit apoi în urmă, dar ea dispăruse ca prin farmec. Atunci a auzit o voce, vocea lui Tilopa, care i-a spus: „Dacă vrei să urmezi calea MAHAYANA, trebuie să fii bun şi plin de compasiune. Dacă nu trezeşti în tine aceste calităţi, nu vei dobândi niciodată desăvârşirea. Şi nici nu vei fi capabil să-ţi întâlneşti maestrul. Toate fiinţele vii se află aici pentru tine, de aceea, pe calea MAHAYANA trebuie să fii plin de iubire şi compasiune faţă de toţi, fără nicio excepţie.” Ruşinat, Naropa a făgăduit că va face toate eforturile pentru a-şi trezi inima.

Pe drum a făcut popas într-un oraş ciudat: a văzut vorbind oameni fără gură, oameni fără urechi ascultând muzică, trupuri fără picioare dansând. A privit multă vreme, uimit, straniile apariţii. S-a dezmeticit târziu, dându-şi seama că se lăsase furat şi uitase scopul călătoriei sale: să-l găsească pe Tilopa. Toate fiinţele din jur au dispărut deodată şi s-a auzit o voce care i-a spus: „Nu mergi pe calea cea bună. Cel pe care îl cauţi este un eliberat. Ca să-l găseşti, trebuie să-ţi focalizezi mintea asupra sa. În acest fel, orice vei face, el va fi cu tine. Nu te lăsa furat de apariţiile efemerităţii. Orbul care privea cu atenţie în jur şi pe care l-ai contemplat mai devreme îţi arată că atunci când înţelegi cu adevărat natura minţii, înţelegi şi faptul că nimeni nu priveşte pe nimeni. Cel care vorbea fără gură şi asculta fără urechi îţi dezvăluie că realitatea spirituală nu poate fi descrisă cu cuvinte, ea trebuie trăită. Corpul care dansa fără picioare îţi arată că natura adevărată a minţii se află dincolo de schimbare, dincolo de viaţă şi de moarte. Nu vine de nicăieri şi nu pleacă nicăieri. Trebuie să te desprinzi de ideea de obiect care este perceput şi de minte care percepe.”

Naropa a înţeles că toate încercările prin care trecuse fuseseră plănuite de Tilopa, că maestrul însuşi îi apăruse de nenumărate ori în faţă, luând nenumărate înfăţişări, iar el, Naropa, nu reuşise să-l recunoască. Întristat, s-a hotărât să se oprească din drum şi să mediteze, rugându-se fierbinte să fie demn de întâlnirea cu Tilopa în viaţa viitoare. Când în pragul deznădejdii, s-a hotărât să-şi ia zilele, maestrul a apărut şi l-a acceptat ca discipol.

Naropa a fost călăuzit de maestrul său pe calea purei uniuni şi a primit cele patru iniţieri fundamentale ale budismului VAJRAYANA: iniţierea vasului, iniţierea secretă, iniţierea cunoaşterii pline de înţelepciune şi iniţierea cuvântului definitiv.

E testat înainte de fiecare iniţiere

1) Prima oară când Naropa a oferit o MANDALA maestrului său (gestul de a oferi o MANADALA este un simbol al rugăminţii discipolului de a primi învăţătura), Tilopa i-a cerut să aducă o bucată de pânză şi ulei de candelă. A vărsat uleiul peste pânză şi i-a dat foc. Apoi şi-a întrebat ucenicul spiritual ce a înţeles. Naropa a răspuns că focul simbolizează învăţăturile maestrului, iar pânza conceptele minţii. Ţesătura supusă flăcărilor arată că mintea trebuie purificată prin abandonul conceptelor. Pânza arsă nu se preface în cenuşă, ci păstrează, datorită uleiul, forma originală, iar aceasta simbolizează faptul că, deşi lucrurile sunt vizibile, în acelaşi timp nu au o existenţă reală. Aparenţele şi vacuitatea se întrepătrund.

2) Tilopa a luat un cristal şi l-a arătat lui Naropa. L-a întrebat apoi ce a înţeles. Naropa a răspuns că mintea aspirantului trebuie să fie pură ca un cristal. Legătura profundă dintre Ghidul spiritual şi aspirant să nu fie umbrită de niciun angajament nerespectat. Aspirantul spiritual trebuie să fie deplin sincer, să-şi deschidă inima în faţa Ghidului său spiritual şi să nu acţioneze niciodată cu viclenie.

3) Tilopa i-a întins lui Naropa o sfoară cu multe noduri şi i-a cerut să le desfacă. După ce a primit înapoi sfoara deznodată, Tilopa l-a întrebat pe Naropa ce a înţeles. Acesta a răspuns: „Toate fiinţele umane sunt înlănţuite de cele 8 DHARME (legi) lumeşti (lăudăroşenie – criticism, faimă – dizgraţie, câştig –  pierdere, fericire – suferinţă). Aceste înlănţuiri trebuie să dispară. Doar atunci mintea se va afla în starea sa naturală şi va dobândi pacea. Stăpânirea dorinţelor este cheia: tânjim după laude, ne temem să fim criticaţi; ne dorim să fim faimoşi, ne este teamă să nu ajungem de râsul tuturor; luptăm cu înverşunare să avem cât mai multe posesiuni, ne este teamă să le pierdem; ne dorim cu ardoare să fim fericiţi, ne temem de suferinţă.”

4) Tilopa şi-a aşezat o piatră preţioasă pe creştetul capului. A pus-o apoi în faţa sa focalizându-şi întreaga atenţie asupra ei, o lungă perioadă de timp, într-o nemişcare deplină. În final l-a întrebat pe Naropa ce a înţeles. Acesta a răspuns că Ghidul spiritual este o nestemată ce îndeplineşte toate dorinţele, deoarece urmându-i învăţătura poţi obţine toate puterile paranormale (SIDDHI) şi orice realizare spirituală. Aşezarea bijuteriei pe cap semnifică faptul că nimeni nu este vreodată separat de Ghidul său spiritual; discipolul trebuie să-l vizualizeze mereu în creştetul capului. A medita mult timp asupra nestematei, nemişcat, înseamnă a se păstra în suflet, vie şi de neclintit, devoţiunea faţă de Ghidul spiritual până în momentul când dobândeşti desăvârşirea spirituală.

5) Tilopa a luat un vas de lut, l-a umplut cu apă, l-a dat lui Naropa şi i-a cerut să bea întregul conţinut. Apoi l-a întrebat ce a înţeles. Naropa a răspuns că mintea aspirantului este mereu perturbată de gânduri şi emoţii, dar cuvintele Ghidului său spiritual pot linişti acest tumult. Mintea trebuie să fie primenită, aşezată sub cascada purificatoare a învăţăturilor Ghidului spiritual.

6) Tilopa a luat un vas cu apă dintr-un vas mai mare şi a turnat-o în multe vase mai mici. Apoi a luat vasele mai mici şi a turnat apa din ele înapoi în vasul mare. După care l-a rugat pe Naropa să spună ce a înţeles. Acesta a răspuns că ochii obişnuiţi percep o mare diversitate a formelor exterioare, dar esenţa oricărei forme exterioare este una şi aceeaşi.

7) Tilopa i-a arătat MUDRA triunghiului (simbol al sursei tuturor DHARMA-elor); apoi l-a întrebat ce a înţeles. Naropa a răspuns că toate fenomenele, atât de natură interioară, cât şi de natură exterioară, nu au caracteristici definitorii care le separă. Natura reală a tuturor fenomenelor este vacuitatea, care este mai presus de dorinţe, temeri sau aspiraţii.

8) Apoi Tilopa i-a arătat MUDRA asemănătoare unui inel şi l-a întrebat ce a înţeles. Naropa a răspuns că absolut tot ceea ce există este cuprins în DHARMAKAYA; nu există nimic în afara acestui Corp al Adevărului.

9) Tilopa şi-a îndreptat mâinile spre inimă şi a lăsat capul moale să cadă pe piept. L-a întrebat pe Naropa ce a înţeles. Discipolul a răspuns că esenţa lui DHARMAKAYA nu este cu nimic diferită de natura minţii.

10) Apoi Tilopa a adus un şarpe, l-a înnodat şi l-a lăsat pe pământ. Fără niciun ajutor, şarpele s-a deznodat. Tilopa l-a întrebat pe Naropa ce a înţeles. „Chiar dacă mintea noastră este DHARMAKAYA, însuşi Corpul Adevărului, ea este înlănţuită în iluzia că mintea care percepe şi obiectul perceput sunt diferite. Atunci când mintea se eliberează pe sine, va scăpa şi de această iluzie. Eliberarea minţii trebuie realizată din interior, nu se poate acţiona din exterior. Trebuie realizată chiar de minte.”

11) Tilopa a pretins apoi că nu mai poate vorbi. Naropa a înţeles din asta că, odată ce mintea se desprinde din nodul viziunilor dualiste, se va deschide faţă de multe alte experienţe la care nu avusese acces până atunci. Dar aceste experienţe nu pot fi exprimate în cuvinte.

După ce i-a arătat cele 11 semne, Tilopa a luat o ramură plină de fructe şi flori şi i-a arătat-o lui Naropa întrebându-l ce a înţeles. Naropa a răspuns că atunci când culegi şi mai apoi guşti fructele meditaţiei, nu trebuie să le ţii doar pentru tine. Fructele ar trebui să fie aşezate la îndemâna tuturor celor care doresc să guste din ele, tot aşa cum fructele unui copac pot fi culese de toţi trecătorii.

Tilopa i-a oferit lui Naropa iniţierea vasului: „Tot ceea ce apare nu este cu nimic diferit de propria ta minte. Chiar şi atunci când ţi se revelează acel aspect al lui Buddha asupra căruia ai meditat îndelung, să ştii că esenţa lui nu este diferită de propria ta minte. Aparenţele şi vacuitatea sunt inseparabile.”

Au urmat, precedate tot de câte 11 semne, iniţierea secretă (sunetul şi vacuitatea sunt inseparabile) şi iniţierea cunoaşterii pline de înţelepciune (claritatea şi vacuitatea sunt inseparabile).

Învie din morţi şi se eliberează

Legendele spun că, pentru a primi cea de-a patra iniţiere, cea care descătuşează mintea de iluzia dualităţii, Naropa a trebuit să treacă prin alte 12 încercări foarte dificile. Dar fiecare a fost urmată de o iniţiere foarte specială. Dintre aceste iniţieri, şase sunt cunoscute drept „Cele şase yoga (practici yoga realizatoare) ale lui Naropa”: yoga focului mistic, yoga corpului iluzoriu, yoga stării de vis, yoga luminii clare, yoga stării de BARDO, yoga transferului conştiinţei.

Testele la care a fost supus Naropa sunt simbolice şi trebuie înţelese în mod simbolic. Se spune că, odată, Tilopa l-a privit pe Naropa cu intensitate, s-a ridicat şi a plecat în grabă. Naropa l-a urmat până la un templu străvechi aflat pe o stâncă înaltă. În vârf, maestrul s-a oprit, a privit spre hăul ce se deschidea în faţa sa şi a spus: „Un aspirant devotat s-ar arunca în prăpastie pentru mine.” Fără nicio ezitare Naropa s-a aruncat. În cădere şi-a zdrobit oasele. Durerile erau cumplite. Şi-a spus: „Fie, nu voi dobândi eliberarea supremă în timpul acestei vieţi.” Dar nu şi-a pierdut deloc încredere în Tilopa şi, în suferinţele morţii, a început să se roage ca în viaţa următoare să fie capabil să-şi întâlnească Ghidul spiritual. Tilopa a apărut atunci lângă el şi l-a întrebat: „Ce ai păţit?” „M-am aruncat în prăpastie, iar acum nu mă pot mişca. Trupul mi-e frânt, iar durerile mă lasă fără suflare. Simt că sfârşitul mi-e aproape.” Tilopa i-a răspuns: „Trupul tău fizic este, după cum ştii, creat de toate gândurile şi acţiunile tale. Nici nu are o aşa de mare importanţă dacă îl ai sau nu. Totuşi, DAKINI-urile mi-au revelat anumite metode de vindecare”. Şi-a îndreptat palma, ca în binecuvântare, asupra lui Naropa, iar trupul acestuia s-a refăcut în întregime. Apoi, Tilopa i-a spus: „Urmăreşte clipă de clipă să te eliberezi de ataşamentele minţii”. Naropa a răspuns: „Ştiu că trebuie să scap de aceste ataşamente, dar ignoranţa mă înlănţuie. Nu reuşesc nicicum să înţeleg că lucrurile sunt deopotrivă reale şi ireale. Pentru mine, ele sau există sau nu există. Ce pot face? Ştiu unde trebuie să ajung, dar nu ştiu prin ce mijloace.” Tilopa a răspuns: „Trebuie să înţelegi că ideea potrivit căreia lucrurile există este falsă şi ideea că ele nu există este, de asemenea falsă. Tot ceea ce apare este iluzoriu. Focalizează-ţi mintea asupra ideii de iluzie; cheia înţelegerii stă în continuitatea minţii.”

În final, Tilopa şi-a luat aspirantul la plimbare pe malul unui râu. Fericit, Naropa i-a cerut Ghidului său spiritual să-i ofere noi învăţături. Tilopa s-a descălţat, a luat pantoful în mână şi l-a pocnit pe Naropa chiar în creştetul capului. Apoi i-a spus: „Aceasta a fost ultima mea învăţătură. Realizarea ultimă se află în tine.” Naropa a văzut în acea clipă stele verzi, dar în acelaşi timp în mintea sa a strălucit sensul interior, profund, al MAHAMUDRA-ei. Ultimul voal al iluziei s-a dizolvat. Naropa a atins nivelul spiritual al Ghidului său spiritual.

Fundamentale pentru reuşita sa au fost credinţa de neclintit în Ghidul spiritual, aspiraţia arzătoare de a dobândi eliberarea supremă şi curajul de nezdruncinat. A petrecut următorii trei ani alături de Tilopa, care l-a instruit mai departe pentru a deveni la rândul său un Ghid spiritual capabil să iniţieze aspiranţii la desăvârşirea spirituală. Apoi s-a stabilit la Pullahari şi toată viaţa a predat cunoaşterea sacră. Principalul său aspirant spiritual a fost Marpa, iar principalul aspirant spiritual al lui Marpa a fost Milarepa.

„Toate câte sunt se întemeiază pe minte.
Iar temelia a toate, esenţa minţii, e cercetată
prin raţionament. Dar întrebarea dacă cele două,
Mintea luminoasă prin însăşi miezul său
Şi trecătoarea prihănire a minţii datorată gândurilor
Sunt sau nu totuna este o taină mult adâncă.
Astfel am înţeles eu
Cele veşnic schimbătoare ale lumii.”

„Se spune: „Pătrunde-te de adevărul că mintea luminoasă
Este conştiinţa cea dintâi, trează de-a pururi
Şi nu căuta, nu căuta altă iluminare.”
Dar mintea este tulburată de umbra gândurilor trecătoare.
Asemeni apei, asemeni aurului, asemeni cerului,
Ea poate fi neprihănită sau întinată.
Dar mintea luminoasă prin propria sa natură
Este lipsită de orice urmă de substanţă concretă,
La fel cum o floare în cer nu există, deşi pare să existe
Şi de aceea cine s-ar încumeta să o creadă non-existentă?
Deoarece toate lucrurile sunt întreţesute,
Atunci când o parte este neîntreagă cealaltă nu există,
Mintea nu este fiinţă nici nefiinţă.
Şi cum fiecare dintre aceste însuşiri poate fi tăgăduită,
Ea nu este nici amândouă deodată.
Iar cum fiinţa şi nefiinţa sunt nepieritoare contradicţii
Ea nici fiinţă vie nu este, nici altceva decât o fiinţă vie.
De aceea mintea este liberă de toate însuşirile.”

Articol preluat din Revista Yoga Magazin nr. 55

Citiţi şi:
Milarepa

yogaesoteric
octombrie 2008
 

 



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga