Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Tantra >Transfigurarea >
Limbajul iubirii nr.4: Serviciile
 
Pentru unii oameni limbajul principal al iubirii este capacitatea de a face servicii. Prin servicii înţelegem lucrurile pe care ar vrea iubitul/iubita să le facem. Încerci să-i intri în voie fiindu-i de folos, să-ţi exprimi iubirea făcând diverse lucruri. Pregătirea mâncării, aşezatul mesei, spălatul vaselor, datul cu aspiratorul, curăţarea prafului, dusul gunoiului, zugrăvitul dormitorului, păstrarea maşinii în stare de funcţionare, spălarea maşinii, ordinea în garaj, schimbatul nisipului pisicii et. Toate acestea şi multe altele sunt servicii care, dacă sunt făcute, îl pot face pe celălalt să se simtă iubit. Ele presupun grijă, planificare, timp, efort şi energie. Dacă sunt făcute din toată inima, ele devin o expresie reală a iubirii.

Iisus  a ilustrat într-un mod simplu dar profund exprimarea iubirii printr-un serviciu atunci când a spălat picioarele ucenicilor Săi. Într-o cultură în care oamenii purtau sandale şi mergeau pe străzi prăfuite, obiceiul era ca servitorul casei să spele picioarele musafirilor, de îndată ce aceştia soseau. Iisus, care îşi învăţase ucenicii să se iubească între ei, le-a dat un exemplu despre felul în care trebuie să-şi exprime iubirea atunci când a spălat picioarele murdare de praf ale ucenicilor săi, încurajându-i apoi să-i urmeze exemplul.
 
Există multe persoane care se simt iubite datorită serviciilor pe care le fac iubitul sau iubita. Este însă important să reţinem că tot ceea ce facem pentru celălalt atunci când ne aflăm în perioada îndrăgostirii nu este un indiciu pentru ceea ce vom face după ce această perioadă va trece. Starea de îndrăgostire pe care o trăim ne determină să realizăm pentru fiinţa de care ne-am îndrăgostit fel şi fel de lucruri pe care nu le nu le-am fi făcut pentru cineva în mod obişnuit. Astfel că, după ce această perioadă trece, avem tendinţa să redevenim cei care am fost înainte de a ne îndrăgosti. Acţiunile noastre sunt de cele mai multe ori influenţate de modelul părinţilor, de propria noastră personalitate, de felul în care percepem iubirea, de emoţiile, nevoile şi dorinţele noastre.

Iubirea este o alegere de fiecare clipă şi ea nu poate fi forţată
  
Într-o relaţie de cuplu tensionată, atunci când iubiţii învaţă să îşi exprime cererile cu afecţiune, fără reproşuri şi fără atitudini poruncitoare, lucrurile se pot îndrepta foarte uşor. Reproşurile şi poruncile au efectul de a crea prăpăstii între iubiţii. Dacă faci suficient reproşuri, este posibil ca până la urmă iubitul/iubita să le încuviinţeze şi să facă aşa cum vrei tu, dar nu în semn de iubire. Poţi călăuzi iubirea exprimându-ţi cerinţele: Aş vrea să speli maşina, să tunzi iarba, să mă ajuţi la spălatul vaselor etc., dar nu poţi crea dorinţa de iubire. Fiecare dintre noi trebuie să hotărască zilnic dacă vrea sau nu să-şi iubească iubitul/iubita. Dacă ne hotărâm să-l iubim, trebuie să ne exprimăm iubirea în felul în care doreşte el/ea, astfel încât iubirea noastră să fie eficientă din punct de vedere afectiv.  
 
Există şi un alt adevăr, dar pe care nu-l va înţelege decât o persoană care dă dovadă de o iubire matură. Reproşurile legate de comportament ale iubitului/iubitei sunt un indiciu clar pentru limbajul principal al iubirii. Oamenii au tendinţa să-şi critice fiinţa iubită în ce priveşte lucruri de care au cea mai mare nevoie afectivă. Reproşurile sunt o modalitate ineficientă de a cere iubirea. Dacă vom înţelege acest lucru, vom putea să analizăm reproşurile într-o manieră mai eficientă. O soţie îi poate spune soţului său după ce acesta îi reproşează anumite lucruri: Pare extrem de important pentru tine. Poţi să-mi explici de ce? Adesea reproşurile trebuie explicate. Declanşarea unei astfel de conversaţii poate în cele din urmă să transforme nişte reproşuri într-o cerere şi nu o poruncă.

În societatea actuală nu mai există un rol bine determinat al bărbatului şi al femeii
Atâta vreme cât ne tratăm fiinţa iubită ca pe nişte obiecte, noi anulăm astfel posibilitatea iubirii. Manipularea prin insuflarea sentimentului de vinovăţie (Dacă ai fi fost o soţie bună ai fi făcut asta pentru mine) nu este deloc un limbaj al iubirii. Obligaţia din frică (Vei face asta, dacă nu, vei regreta amarnic) este străină de iubire. Putem îngădui să fim folosiţi, dar noi suntem fiinţe create din emoţii, gânduri şi dorinţe. Noi avem capacitatea să luăm hotărâri şi să trecem la fapte. Dacă permitem să fim folosiţi sau manipulaţi de cineva, aceasta nu este o dovadă de iubire. Este, de fapt, în realitate, un act de trădare, deoarece îi permiţi celuilalt să scoată la iveală din fiinţa lui şi să manifeste obiceiuri inumane. Iubirea grăieşte astfel: Te iubesc prea mult ca să te las să mă tratezi aşa. Nu e bine nici pentru mine, nici pentru tine.

Depăşirea stereotipurilor
 
Învăţarea limbajului serviciilor va presupune din partea unora dintre noi o reexaminare a stereotipurilor rolurilor noastre de iubiţi şi iubite, soţi şi soţii. De exemplu, suntem dispuşi să înlocuim imaginea noastră mentală despre ceea ce ar trebui să fie un iubit/ soţ şi să uităm acest stereotip, atunci când ne dăm seama cât este de important acest lucru pentru iubita/soţia noastră. Acest lucru ne este necesar tuturor atunci când limbajul principal al iubirii fiinţei iubite presupune din partea noastră ceva care ni se pare nefiresc în raport cu rolul nostru în relaţia de cuplu în care suntem.
 
Datorită schimbărilor în plan social din ultimii treizeci de ani, nu mai există un rol bine determinat al bărbatului şi al femeii în societatea actuală. Acest lucru nu înseamnă însă că toate stereotipurile au fost îndepărtate, ci mai degrabă că numărul lor s-a multiplicat. Indiferent de ceea ce crezi tu, iubitul/iubita s-ar putea să perceapă rolurile în relaţia de cuplu oarecum diferit faţă de cum le percepi tu. Este necesară disponibilitatea de a examina şi de a modifica strereotipurile pentru a ne exprima mai eficient iubirea.  Aminteşte-ţi! Nu există niciun fel de răsplată dacă păstrezi anumite idei preconcepute. În schimb, există avantaje enorme dacă satisfaci nevoile afective ale iubitei/iubitului.

Oare să fie chiar atât de simplu?
Simplu? Da. Uşor? Nu.
Este necesar să depunem eforturi pentru a renunţa la anumite stereoptipii după care ne-am obişnuit să trăim. Dar învăţând limbajul de iubire al iubitei/iubitului şi alegând să-l vorbim, va conta enorm pentru climatul de iubire al relaţiei în care ne aflăm. O relaţie de iubire armonioasă, în care ne exprimăm iubirea într-un mod sincer şi adecvat necesităţilor afective ale fiinţei iubite poate fi pentru viaţa fiecăruia dintre noi o oază de împlinire sufletească.
 

 

 
 
 


 



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga