Cazul Dominique Strauss-Kahn

de Cristian Ionescu

Sub aparenţa unui scandal sexual, „iluminaţii” satanici francmasoni aparţinând cumplitei elite mondiale îşi spală rufele în public îndepărtând pionul care nu le mai convine şi în acelaşi timp perseverând într-una din acţiunile lor preferate, aceea de a prosti mulţimile. Nu vă „îngrijoraţi”, praful pe care ei îl aruncă în ochii fiinţelor umane naive şi credule prin intermediul mass-mediei, de fapt, nu tulbură deloc planurile şi intenţiile lor criminale.

Recent, un nou scandal politic a zguduit mass-media mondială, în special pe cea europeană şi americană. Este vorba despre arestarea şefului FMI (Fondul Monetar Internaţional), Dominique Strauss-Kahn, de naţionalitate franceză, la 14 mai 2011 pe aeroportul JFK (John F. Kennedy) din New York, sub acuzaţia de viol asupra unei cameriste şi încarcerarea acestui om politic timp de patru nopţi, fără drept de cauţiune, la una dintre cele mai violente şi stricte închisori din SUA, Riker Islands.

Un sondaj de opinie francez al CSA (Conseil Superieur de l’Audiovisuel – Consiliul Superior al Audiovizualului) arată că peste 60% dintre cetăţenii chestionaţi consideră că, fostul director al FMI este victima unei înscenări. Ziariştii francezi de la agenţia de presă Reuters se întreabă şocaţi cum de un asemenea personaj sus-pus al elitei mondiale ca Dominique Strauss-Kahn, nu dispunea de imunitate diplomatică, în timp ce presa americană reproşează mass-mediei franceze că se preocupă prea puţin de vieţile private ale politicienilor săi. Nathalie Kosciuko Morizet (ministru francez al Transporturilor, Dezvoltării şi Ecologiei) afirmă că acest eveniment este o ruşine pentru Franţa. Ea declara recent după arestarea lui Dominique Strauss-Kahn: „Am încredere în justiţia americană… este atât de franţuzesc să vedem conspiraţii peste tot, cred că ţine de cultura noastră.”

În prezent DSK (cum îl apelează presa franceză pe fostul şef al FMI) este reţinut în arest într-un apartament din cartierul de lux Manhattan (New York), după ce a fost eliberat din penitenciarul de maximă securitate Rikers Island pentru o cauţine de 1 000 000 de dolari, cu o garanţie de 5 000 000 de dolari. El are voie să părăsească apartamentul numai pentru vizite la tribunal, la doctor, la un lăcaş de cult şi la avocaţii săi. Fostul şef al FMI (pus sub monitorizare antisuicid) este în permanenţă păzit de un gardian înarmat şi supravegheat video fiind obligat să poarte o brăţară electronică, toate aceste „servicii” costându-l  200 000 de dolari pe lună.
Nu sunt oare cam exagerate aceste metode de arest pentru un bărbat de 62 de ani care oricum nu a fost încă condamnat şi care până mai deunăzi deţinea cheile FMI (unul dintre cele mai importante organisme internaţionale, politico-financiar-economice, pentru instituirea Noii Ordini Mondiale)?

Cine este de fapt Dominique Strauss-Kahn?

 

Născut pe 25 aprilie, Dominique Strauss-Kahn este un politician francez care a fost între anii 1997-1999 ministrul de finanţe al Franţei. În anul 1999 a fost obligat să îşi dea demisia din cauza unui scandal judiciar care data din perioada de dinaintea mandatului său, în timpul căreia fusese avocat pentru marile corporaţii. Între anii 2002 şi 2004 candidează din nou şi ajunge în fruntea partidului socialist din Franţa. La 1 noiembrie 2007 este numit director al FMI. Pe la mijlocul lunii octombrie 2008 este implicat într-un scandal, fiind învinuit de abuz în funcţie şi încercare de viol asupra unei angajate. El a negat aceste învinuiri şi, fără dovezi concrete, ancheta a fost încheiată.
 
De origine evreiască, fostul şef al FMI aparţine elitei francmasonice satanice „iluminate” mondiale. El este doar un pion (mai ales recent ne-am putut da cu toţii seama de asta prin arestarea cel puţin abuzivă care i s-a făcut şi deloc în acord cu statutul său diplomatic) al elitei satanice mondiale. Apartenenţa unui individ ca Dominique Strauss-Kahn la cumplita sectă a francmasoneriei poate fi cu uşurinţă investigată şi recunoscută după semnalele masonice pe care acesta le transmite prin fotografiile sale apărute în mass-media pe parcursul carierei sale politice.
 
După propiile sale cuvinte, spuse jurnaliştilor de la publicaţia franceză Liberation, Kahn considera cu o lună înainte de la destituirea sa (pardon, demisia) de la conducerea FMI că are toate calităţile pentru a fi preşedintele Franţei. Într-un interviu din luna aprilie, pentru aceeaşi publicaţie franceză, Dominique Strauss a spus că, crede că „este urmărit“ şi a numit trei dintre principalele obstacole care ar putea să îi apară în eventualitatea în care ar fi candidat la preşedenţia Franţei „femeile, banii şi faptul că sunt evreu”. Numit de presa franceză drept „seducător” el a adăugat: „da, îmi plac femeile… şi ce dacă… dar aş putea deveni foarte uşor victima unei capcane, de exemplu o femeie care susţine că a fost violată de mine într-o parcare şi căreia i-au fost promişi 1 000 000 de dolari pentru ca să inventeze asta”.
 
De când a fost arestat pe teritoriu american la data de 14 mai 2011 sub acuzaţia de viol, presa şi programele de ştiri TV abundă de imagini şi informaţii despre noul statut al fostului şef FMI, acela de criminal (deşi încă nu i s-a dovedit vinovăţia), cum ar fi: terminat din punct de vedere politic, obosit în sala de judecată, pervers sexual. Pe scurt, indiferent de rezultatul procesului, mass-media ne arată că Dominique Strauss-Kahn nu mai are în prezent nicio putere, sau influenţă politică.
Sau oare doar se vrea să credem asta pentru a se putea afirma apoi, că şi cei din elita mondială sunt judecaţi ca orice om de rând?
Dar oare pe cine a supărat atât de tare Dominique Strauss-Kahn încât de pe-o zi pe alta să îşi piardă întreaga carieră bine „lucrată” şi susţinută de către „fraţii” masoni?
 

Paris CNN transmitea în 18 mai că fostul ministru al Culturii şi Educaţiei din Franţa, Jack Lang (coleg de partid cu Dominique Strauss-Kahn) a calificat sistemul de justiţie american drept „inuman”, versiunile scandalului date de către poliţie drept „contradictorii”, el afirmând că totul „pare a fi o linşare publică” şi nu înţelege „cum de i s-a refuzat cauţiunea când nu a fost demonstrată făptuirea unor acte violente”. Jean-Marie Le Guen, politician socialist, coleg de partid cu Dominique Strauss-Kahn a denunţat că modul în care îl prezintă mass-media pe fostul şef FMI (drept un criminal) este „foarte violent şi umilitor”. 

Agenţia Reuters titra la 18 mai părerea lui Michael Bloomberg (primarul miliardar al oraşului New York) despre tratamentul pe care SUA îl aplică lui Dominique Strauss-Kahn. Bloomberg a fost de acord că parada afişată de mass-media americană în legătură cu Kahn (prezentat în cătuşe şi nebărbierit) este umilitoare şi că ar fi chiar  nedreaptă dacă acuzatul va fi găsit nevinovat. Tot el a adăugat „dar dacă nu vrei să te afli în ipostaza criminalului, nu săvârşi crima”. Oare la ce crimă se referă Bloomberg din moment ce lui Dominique Strauss-Kahn încă nu i-a fost demonstrată vinovăţia şi, conform legii ar trebui să beneficieze de aşa-numita prezumţie de nevinovăţie.



Un pion care a „călcat pe lângă”…

 
În prezent sunt multe controverse în jurul scandalului în care este implicat fostul şef al FMI.  În timp ce apropiaţii şi angajatorii femeii care susţine că a fost agresată îi iau apărarea acesteia şi spun că este un angajat model, cunoscutul economist rus Mihail Hazin lansează o nouă ipoteză, transmisă de Agerpress. Acesta susţine că Dominique Strauss-Kahn ar putea fi victima magnaţilor de pe Wall Street (district financiar al oraşului New York) şi că scandalul sexual nu ar fi decât o răzbunare în urma demersurilor fostului şef FMI de a reforma întregul sistem financiar modern.
 
Dominique Strauss-Kahn ar fi vrut să înlocuiască dolarul american cu SDR (Special Drawing Rights adică Drepturi Speciale de Retragere sau Împrumut). Ne putem raporta la SDR ca la o monedă artificială folosită de către Fondul Monetar Internaţional ca un fel de „coş în care se depun monedele naţionale”. FMI foloseşte SDR în scopuri de contabilitate internă. SDR este alocat de către FMI ţărilor sale membre şi este garantat de către guvernele ţărilor respective. În prezent, SDR este alcătuit din dolar, liră sterlină, euro şi yen, dar se aşteaptă participarea şi a altor monede internaţionale.
 

Din publicaţia engleză UK Telegraph din data de 10 februarie 2011 aflăm următoarele: „Dominique Strauss-Kahn, directorul managerial al FMI şi-a exprimat dorinţa instaurării unei noi monede unice mondiale, care ar putea ameninţa serios dominaţia dolarului american şi ar proteja, după spusele sale, împotriva unor viitoare dezechilibre financiare.”
Iată ce afirma CNN Money (canal TV financiar) în luna februarie 2011: „FMI a prezentat un raport asupra înlocuirii dolarului ca rezervă mondială de valută. FMI a spus că SDR ar putea ajuta la stabilizarea sistemul financiar global… FMI în mod curent împrumută fonduri de natură SDR. Deşi SDR nu este o monedă tangibilă, există economişti care afirmă că SDR ar putea fi folosit ca o variantă mai puţin volatilă a dolarului american. Dominique Strauss-Kahn a afirmat că pe parcursul timpului, rolul SDR va fi acela de a asigura un sistem financiar internaţional mult mai stabil.”„FMI a propus de asemenea crearea de SDR sub formă de garanţii de împrumut denominate (adică eliberate în termenii unei anumite unităţi monetare cum ar fi dolari sau yeni) care astfel vor putea reduce dependenţa băncilor centrale de Trezoreria SUA. FMI a sugerat de asemenea că anumite bunuri, cum ar fi petrolul şi aurul, care sunt comercializate în dolari americani, ar putea fi evaluate folosind SDR.”
Având în vedere toate acestea se poate spune că Dominique Strauss-Kahn nu numai că ataca dolarul american, dar avea în plan falimentul Trezoreriei SUA (!).
 
Să vedem cam ce fel de progres înregistra planul lui Dominique Strauss-Kahn de a înlocui USD (dolarul american) cu SDR. Potrivit unui comunicat de presă din luna mai 2011 a agenţiei Reuters aflăm următoarele: „Creditul de resurse generale al FMI a înregistrat o creştere uimitoare de 65.5 miliarde de SDR, echivalentul a 104 miliarde de USD, la data de 12 mai 2011 în comparaţie cu 6.0 miliarde cât evalua aceasta în decembrie 2007. Aşa-numitul nou plan de împrumut care a intrat în vigoare la data de 1 aprilie, a mărit resursele de împrumut ale FMI de la 120 de miliarde de SDR înregistrate la data de 31 martie, la 269 miliarde de SDR înregistrate la data de 12 mai”.
Deci începutul nu era deloc rău pentru un proiect atât de ambiţios.
 
Apropo, ştiaţi că până şi infamului Bernard Madoff (un fost şef al NASDAQ – cea mai importantă bursă de valori din SUA, care a delapidat mii de cetăţeni americani de peste 65 miliarde de dolari în decursul a 20 de ani şi a fost condamnat la 150 de ani de închisoare) i s-a permis totuşi să rămână în apartamentul său de lux din Park Avenue (în valoare de 7 milioane de USD) cât aştepta pentru proces? Dar nu şi lui Dominique Strauss-Kahn, care a fost închis fără drept de apel şi fără a-i fi demonstrată vinovăţia timp de patru nopţi la penitenciarul de maximă securitate şi violenţă extremă Rikers Island. Probabil că Mafia satanistă „iluminată” americană nu îl prea are „la inimă” pe Kahn sau, oricum ar sta lucrurile, cu siguranţă nu este considerat a fi unul de-al lor.
 

Strauss-Kahn se grăbea să impună reforme majore în interiorul FMI

Am spus mai sus că Fondul Monetar Internaţional este unul dintre organismele principale, din punct de vedere financiar politic şi economic care serveşte elitei satanice „iluminate” a francmasoneriei la instaurarea Noii Ordini Mondiale. Dominique Strauss-Kahn era până de curând cel ales să reprezinte interesele satanice ale elitei, ca şef al FMI.
Acesta este discursul pe care l-a făcut Kahn, la data de 1 noiembrie 2010, având ca subiect „Dezvoltarea umană şi distribuirea averilor”. Cităm câteva fragmente din discursul pe care fostul şef FMI l-a făcut cu şapte luni înainte de a fi obligat să îşi dea demisia: „ dispoziţia de a admira şi aproape de a glorifica pe cei bogaţi şi puternici neglijând persoanele de condiţie săracă este una dintre cauzele universale a corupţiei moralităţii noastre”, „taxarea progresivă poate deasemenea să încurajeze echitabilitatea prin redistribuire, iar acestea ar trebui susţinute”, „inegalitatea este corozivă, ea strică societatea din interior, ilustrează şi exacerbează pierderea coeziunii sociale, ea este patologia acestei epoci şi cea mai mare ameninţare asupra sănătăţii oricărei democraţii”.
Oare ce era în capul acestui pion al elitei masonice „iluminate” când a făcut asemenea afirmaţii? Îşi închipuia Dominique Strauss-Kahn că acest punct de vedere îl va ajuta în campania electorală prezidenţială din Franţa pe care plănuia să o câştige? Sau oare într-un mod incredibil de crezut vorbea serios ?..

Se poate spune că noua viziune a lui Kahn nu era limitată la moneda SDR, implicând deasemenea şi shimbări largi în interiorul FMI care ar fi rezultat în decade de garanţii neoliberale. Dominique Strauss-Kahn era axat pe o nouă formulă de împrumut şi garanţie, una care ar fi înlăturat  elementele globalizării şi ar fi pus un mai mare accent pe coeziune socială, cooperare şi multilateralism. Deşi în aparenţă intenţiile lui Strauss-Kahn păreau a fi o răzvrătire împotriva instaurării Noii Ordini Mondiale totuşi ele făceau parte tot din planul masonic „iluminat” de adoptare a unei singure monede la nivel global.
Pentru ca SDR să poată fi adoptată ca monedă unică era necesar ca monedele principale (dolar, euro, yen, liră sterlină, franc elveţian) să fie devalorizate simultan şi astfel lumea să rămână fără monedă alternativă. Dacă de exemplu dolarul s-ar prăbuşi, iar euro ar rezista, atunci băncile se vor reorienta către euro. Înainte de arestarea sa la New York, Strauss Kahn plănuia să rezolve criza financiară din Grecia ceea ce însemna salvarea euro. Prin arestarea sa, acest lucru a fost oprit.

Iată ce a avut de spus Bob Chapman, (binecunoscut analist financiar care a  scris articole despre afaceri, finanţe şi economie în peste 200 de publicaţii, fost bursier principal pe piaţa aurului şi argintului, care la ora actuală deţine şi editează Prognoza Internaţională, un compendiu de informaţii în domeniul afacerilor finanţelor şi economiei, al problemelor sociale şi politice peste tot în lume) despre fostul şef FMI, Dominique Strauss-Kahn, într-un interviu la un post de radio independent din SUA: „Dominique Strauss-Kahn este un miliardar aparţinând pe linie genealogică familiei Rothschild. După scandalul în care se află acum e clar că elita de la Washington nu îl vrea pe el să se ocupe de aşa-zisa justiţie socială. Politica tradiţională a FMI a fost mereu aceeași: impunerea taxelor pe spinarea oamenilor săraci. Bineînţeles că de-a lungul acestui proces, ei (elita satanică) s-au îmbogăţit şi au devenit mai puternici. FMI nu a fost altceva decât o operaţiune a Wall Street încă de la început. Lui Kahn nu i-a plăcut că trebuia ca FMI să salveze băncile vestice şi cele de pe Wall Street. El a fost în favoarea regularizărilor care să fie impuse deoarece, fără niciun fel de control asupra acestor organizații se distrug vieţile oamenilor de rând. Joseph Stiglitz (economist laureat al premiului Nobel, fost membru al Consiliului pentru sfaturi Economice al lui Clinton, fost prim-economist al Băncii Mondiale) a afirmat aceleaşi idei şi ca urmare, el nu mai lucrează nici pentru FMI, nici pentru Banca Mondială. Consider că ce i se petrece acum lui Dominique Strauss-Kahn este o înscenare. Cred că el nu va face închisoare până la urmă, deoarece este un membru al „iluminaţilor”. A fost o ceartă între ei şi el a pierdut. Oamenii ăştia sunt plini de trucuri murdare şi vor face orice, oricând, pentru a-şi păstra poziţia. După părerea mea, totul este o şaradă şi până la urmă se va afla. Dominique Strauss-Kahn nu este preferatul meu, însă trebuie să fim corecţi, iar eu cred că așa stau lucrurile în acest caz.”

Povestea oficială a scandalului Dominique Strauss-Kahn

 

Conform spuselor lui Paul J. Browne, purtătorul de cuvânt al Poliţiei din New York:  „Evenimentul s-ar fi produs sâmbătă 14 mai 2011, în jurul orei locale 13, în apartamentul 2806 din hotelul Sofitel, ocupat de şeful FMI, al cărui cost este de 3000 de dolari pe noapte. Apartamentul dispune de living, sala de conferinţe, şemineu şi dormitor.  Când femeia în vârstă de 32 de ani a intrat pentru a face curat, credea că apartamentul este neocupat. Dominique Strauss-Kahn se cazase în cursul zilei de vineri. Potrivit declarațiilor femeii, Dominique Strauss-Kahn a încercat să o agreseze sexual, forţând-o să intre în dormitor şi apoi în pat, după ce în prealabil a încuiat uşa apartamentului. A doua tentativă s-ar fi produs în baie, dar femeia a reuşit să fugă şi să apeleze serviciul 911.” Arestat la scurt timp după aceea pe aeroportul JFK, după ce se îmbarcase într-un avion cu destinaţia Franţa, procurorii au formulat împotriva lui Dominique Strauss-Kahn şapte capete de acuzare, pentru care riscă, potrivit unor surse, o pedeapsă cumulată de până la 70 de ani închisoare.
 
Oare cum de tocmai şeful FMI (acelaşi care plăteşte 3000 de dolari pe o cameră de hotel, poartă costume de 25000 de euro şi decide ce stat dă faliment şi care supravieţuieşte) ar fi vrut să violeze o cameristă dintr-un hotel, ştiind foarte clar că asta i-ar putea ruina cariera. Sau poate se baza pe faptul că apartenenţa sa la elita satanică francmasonică o să îl scoată basma curată?
Oare cum de camerista a intrat în camera de hotel înainte ca aceasta să fie eliberată (într-un hotel select precum Sofitelul din New York!) spunând ulterior că habar nu avea cine era clientul (!). Şi tocmai când bărbatul ieşea de la duş…
Prin intermediul mass-mediei aflăm că Dominique Strauss-Kahn şi-a sunat apoi soţia şi i-a spus că i s-a petrecut ceva grav. Apoi s-a îmbrăcat în grabă, şi-a uitat telefonul (!) şi alte obiecte în camera de hotel, a luat prânzul cu fiica sa (care este martorul cheie al procesului) şi apoi a fugit la aeroport unde a fost prins şi arestat după ce se îmbarcase în avion.
 

Serviciul Secret al Rusiei, FSB, ne oferă o altă ipoteză

Potrivit site-ului The European Union Times (publicaţie independentă de ştiri pe internet), într-un raport emis pentru Vladimir Putin (prim-ministrul Rusiei), de către FSB (Serviciul Federal de Securitate) se susţine că fostul şef al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a fost arestat în SUA după ce a descoperit că aurul depozitat în US Bullion Depository (unul dintre seifurile principale din SUA unde se depozitează lingouri de aur), „lipseşte sau/şi nu a fost inventariat”. 
Conform raportului secret al FSB, Strauss-Kahn devenise la începutul lunii mai, „din ce în ce mai îngrijorat”, după ce Statele Unite au început „să tragă de timp” în legătură cu promisiunea de a livra către FMI 191,3 tone de aur care urmau să fie vândute pentru a finanţa SDR.  Cu două săptămâni înainte de arestarea sa, Strauss-Kahn i-ar fi împărtăşit unui bancher egiptean, Mahmoud Abdel Salam Omar, dovezile pe care le are de la CIA (Agenţia Centrală de Informaţii, serviciul secret al SUA ) privind rezerva de aur a Americii. Omar, asemenea fostului şef  FMI, a fost arestat la data de 30 mai 2011, aducându-i-se acuzaţia de agresiune sexuală împotriva unei angajate a unui hotel de lux, o acuzaţie clasificată de FSB drept „neplauzibilă”, având în vedere faptul că Omar are vârsta de 74 ani şi este un musulman foarte credincios.

Mass-media prezintă într-o lumină nepărtinitoare cazul Dominique Strauss-Kahn?
 

Cam cât de departe de adevăr se află informaţiile prezentate cetăţenilor de către mass-media americană? Un fost preşedinte al binecunoscutului şi popularului canal TV american CBS NEWS, pe nume Richard Salent, spunea: „Treaba noastră este să dăm oamenilor nu ceea ce ei vor, ci ceea ce decidem noi că ar trebui să aibă”.
De ce nu apare oare în mass-media faptul că reformele fostului şef al FMI (arestat la New York) ameninţau serios supremaţia dolarului american? Nu ar fi fost corect din partea unei mass-medii libere să prezinte „povestea” scandalului Dominique Strauss-Kahn din toate unghiurile? În schimb, majoritatea posturilor principale TV şi publicaţiilor presei îl prezintă pe fostul şef FMI dintr-un singur punct de vedere, cel al elitei satanice „iluminate” care controlează din umbră mass-media.
Iată ce spunea Lyndon Johnson (fost preşedinte SUA) făcând referire la mass-media americană: „Reporterii sunt nişte păpuşi. Ei doar răspund la comenzile celor care trag sforile”.

 
 

Citiţi şi:

Mass-media şi prostituţia intelectuală

Informaţia: Jocuri şi manevre

 

yogaesoteric
07 iunie 2011

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More