Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Fii stăpân peste dorinţe

Sri Aurobindo comentează capitolul al treilea din Bhagavad Gita

KARMA YOGA

II. Legea suverană a Naturii (27-43)

27. Deşi acţiunile sunt pe de-a-ntregul lucrarea tendinţelor (GUNA) născute din Natura (PRAKRITI), cel cu judecata întunecată de egoism gândeşte: „Eu sunt acela ce înfăptuieşte.”

28. Dar, o, luptătorule cu braţe puternice, cine cunoaşte adevărul despre GUNA (tendinţe), KARMA (moduri de acţiune) şi despre Sine, cine se află mai presus de acestea a scăpat din greaua lor robie. El ştie preabine că în orice acţiune GUNA-ele (tendinţele) lucrează asupra GUNA-elor.

29. Amăgiţi de GUNA-ele (tendinţele) Naturii, oamenii neştiutori sunt înlănţuiţi de acţiunile născute din ele. Dar cei care au dobândit deplinul adevăr nu trebuie să-i tulbure pe cei fără de cunoaştere deplină.

30. Aducându-Mi Mie drept ofrandă toate faptele tale, cu mintea luminată de viziunea spirituală a Sinelui Suprem Individual, va trebui să lupţi fără patimi şi fără de egoism, eliberat de febra oricăror îndoieli.

31. Cei plini de credinţă, cei care nu-mi critică învăţăturile, aceia deopotrivă se ridică din sclavia acţiunilor, urmând calea pe care v-o arăt.

32. Dar ia aminte, doar amăgire e întreaga cunoaştere a celor care-Mi nesocotesc învăţăturile şi le iau în deşert, iar judecata le e tulburată. Ei se îndreaptă neabătut spre prăbuşire.

33. Toate făpturile dau ascultare propriei lor naturi. Chiar şi înţeleptul acţionează după propria-i fire. La ce bun să forţezi pe cineva?

34. Din obiectele oricărui simţ provin patima (RAGA) şi ura (DVESHA); nu intră sub stăpânirea lor, căci ele smintesc sufletul.

35. [Pentru oricine] valorează mai mult propria-i Lege de acţiune, SVADHARMA, chiar şi fără a fi desăvârşită, decât Legea altuia, chiar [dacă aceasta este] împlinită fără de cusur. Este mai bine să pieri urmându-ţi propria Lege, decât să urmezi Legea altuia, căci aceasta are roade primejdioase.

Arjuna a întrebat:

36. Dar [dacă nu este o greşeală să fii credincios propriei naturi], ce anume dinăuntrul omului îl împinge către păcat cu atâta forţă, chiar împotriva voinţei sale, o, VARSHNEYA?

Preafericitul Stăpân (KRISHNA) a spus:

37. Aceasta este dorinţa (KAMA), iar sora îi e mânia (KRODHA), născute amândouă din [tendinţa] RAJAS [a pasiunii], cea care devorează totul. Află că acesta este neîmpăcatul duşman al sufletului!

38. Precum focul este înfăşurat de fum, oglinda [este acoperită] de praf şi nenăscutul prunc e învelit de amnios, tot astfel această [cunoaştere] este învăluită de această [tendinţă].

39. Ascunsă este cunoaşterea, o, KAUNTEYA, de neobositul ei duşman, care, sub chipul dorinţei, este o văpaie greu de stins.

40. Simţurile (INDRIYA), mentalul (MANAS) şi intelectul (BUDDHI) sunt lăcaşurile lui [RAJA GUNA]; tăinuindu-i prin intermediul lor cunoaşterea, ea amăgeşte omul ignorant ce se crede una cu aceste structuri.

41. De aceea, o, tu, cel mai bun dintre BHARATASI, stăpânindu-ţi întâi de toate simţurile, să smulgi această rădăcină a păcatului, distrugătorul cunoaşterii, pentru a trăi în adevărul plin de pace, limpede şi luminos al Spiritului.

42. Simţurile (INDRIYA) sunt mai presus de obiectele lor; deasupra simţurilor este simţul intern (MANAS – mintea în aspectul său instinctual), deasupra simţului intern este voinţa inteligentă (BUDDHI – intelectul); iar mai presus de voinţa inteligentă este El (Sinele Suprem).

43. Astfel, prin înţelegerea care te înălţă spre Supremul ce este dincolo chiar de voinţa inteligenta, dând forţa Sinelui prin Sine, pentru a-l face de nestrămutat, o, luptătorule cu braţe puternice, ucide duşmanul al cărui chip este dorinţa, cea atât de greu de biruit.

Descoperă cine eşti cu adevărat

Există o distincţie clară între două concepţii despre acţiune, între două niveluri de conştiinţă: cel al sufletului prins în plasa egoismului, care acţionează cu iluzia liberului arbitru şi cel al sufletului eliberat de ego, martor detaşat şi tăcut al acţiunilor Naturii (PRAKRITI).

Întotdeauna Natura este executantul, iar sufletul este ISHVARA (Dumnezeu). Primul nivel de conştiinţă, cel al sinelui amăgit de ego şi tulburat de PRAKRITI, este sufletul aparent, eu-l inferior.

Ego-ul este subordonat Naturii. Când este identificat cu conştiinţa de sine, creează aparenţa unui eu inferior. Majoritatea oamenilor fac această greşeală şi consideră că Sinele este totuna cu personalitatea. În realitate, sufletul supus dorinţelor este doar o reflexie a Conştiinţei (PURUSHA) în acţiunile Naturii (PRAKRITI).

Există în noi două suflete: cel aparent, care se schimbă odată cu GUNA-ele şi este în întregime constituit şi condiţionat de acestea, şi sufletul etern şi liber (PURUSHA), nelimitat de Natură sau de tendinţele ei. Există în noi două eu-ri – ego-ul care spune: „Eu sunt această persoană şi eu îndeplinesc această faptă” şi adevăratul Eu sau Sine, cel care stăpâneşte pe deplin Natura şi nu se confundă cu personalitatea naturală instabilă. Pentru a deveni liberi, trebuie să ne descătuşăm din dorinţele sufletului aparent şi din falsa concepţie de sine a acestui ego.
PURUSHA este principiul inactiv, PRAKRITI este principiul activ. PURUSHA este fiinţa plină de lumină a conştiinţei. PRAKRITI este natură mecanică ce reflectă toate acţiunile sale în martorul conştient – PURUSHA. PRAKRITI acţionează prin interacţiunea celor trei tendinţe (GUNA-e) şi creează sentimentul unei personalităţi active, trecătoare, temporale. Singurul remediu în această situaţie pare a fi retragerea completă din orice acţiune, pentru a ne readuce natura în echilibrul imobil al celor trei GUNA-e. Dar această soluţie nu este recomandată de Gita. Retragerea din faţa unei acţiuni este ceea ce fac toţi ignoranţii când sunt puşi în faţa Adevărului. Gita îndeamnă: „Luptă şi fii netulburat în sufletul tău.”

Pentru a trăi acest adevăr, este esenţială dobândirea unui nivel de conştiinţă elevat, vast, cuprinzător. O minte nepregătită îl va înţelege anapoda şi va acţiona, în consecinţă, greşit. Pentru o conştiinţă inferioară acest adevăr nu este valabil. O minte imatură va spune: „Nu există distincţie între bine şi rău, omul este ceea ce l-a făcut propria sa natură şi nu poate acţiona decât la ordinele naturii sale, el nu poartă responsabilitatea faptelor sale şi nu poate fi tras la răspundere.”

De fapt, acest eu-ego susţine voinţa şi dorinţa. Cât timp le slujeşte, chiar dacă se conformează naturii sale, el trebuie să suporte consecinţele KARMA-ei. Este prins într-o capcană care îi poate părea inexplicabilă, ilogică, injustă, teribilă în experienţa lui actuală, pe măsura cunoaşterii reduse pe care o are asupra lui însuşi, dar este o capcană pe care a ales-o.

Împlineşte-ţi umanitatea

Nu trebuie să ne supunem oricărui impuls, bun sau rău, care ne este dictat de ceea ce numim propria natură. Trebuie să învăţăm să facem diferenţa între ceea ce este esenţial în fiinţa noastră, inevitabil, ce nu trebuie reprimat, constrâns sau suprimat şi ceea ce are un caracter accidental: tulburări, confuzii, pervertiri care trebuie controlate şi îndepărtate. De asemenea, există o distincţie între coerciţie, suprimare şi controlul însoţit de o direcţionare bună. Prima situaţie presupune intervenţia violentă a voinţei asupra structurii noastre şi sfârşeşte prin slăbirea puterilor naturale ale fiinţei, a doua este dominarea eu-lui inferior de către Sine, care reuşeşte să dea acestor puteri o folosire adecvată şi o maximă eficienţă.

Omul nu poate ucide, iar apoi să spună ca o justificare suficientă: „am acţionat conform naturii mele”. El nu este un animal, ci are o voinţă conştientă inteligentă, pe care trebuie să o ia drept criteriu al acţiunilor sale. Dacă nu procedează aşa, dacă acţionează orbeşte, după impulsurile şi pasiunile inferioare, legea de acţiune a fiinţei sale nu este realizată, iar el nu acţionează conform umanităţii sale. Omul trebuie să-şi domine natura TAMAS-ica (inerţială), RAJAS-ica (agitată) prin natura sa SATTVA-ica (echilibrată). Aceasta este perfecţiunea umană.

Articol preluat din Revista YogaMagazin nr. 69

Citiţi şi:
KARMA YOGA
 
 
yogaesoteric
14 iunie 2011
 
 
 
 
 
 

 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga