Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Astrologie >Astrologia vedică >
BUDHA sau Mercur în astrologia vedică

de Rodica Purniche

Importanţă 

Dintre toate planetele, Mercur şi Venus sunt cei mai apropiate de Soare. Simbolurile lor arată, de asemenea, o mare afinitate cu el. Ideaţia solară este primită la nivelul conştiinţei prin intermediul sensibilităţii şi perceptivităţii. De fapt, concepţia şi percepţia merg împreună dar, odată ce procesul de gândire începe să funcţioneze, inteligenţa acţionează în două moduri – ea poate intensifica materializarea sau îl poate ajuta pe nativ să dobândească eliberarea din sclavia ignoranţei.

Mercur conţine în el toate calităţile lui Venus – sensibilitate, percepţie şi tendinţa către materializarea potenţialului divin. Sub impulsul mercurian, calităţile venusiene fie sunt împinse către cele mai adânci învelişuri ale materializării, ori se ridică spre realizarea originii divine a sufletului şi purităţii originale. O astfel de transformare depinde de dezvoltarea inteligenţei, care, datorită lui Mercur, permite nativului să-şi folosească intelectul.

Semi-circularitatea arcului din diagrama sa leagă ultimul punct al obiectivizării impulsului subiectiv de începutul eliberării sufletului. Acest câmp larg al domeniului mercurian face din această planetă mesagerul dintre oameni şi zei.
Arcul mercurian revelează două aspecte ale planetei.
1.Partea de arc care atinge cercul venusian semnifică imersiunea sufletului în materie. El indică mişcarea de coborâre a energiei divine.
2.Mişcarea arcului departe de cercul venusian semnifică fuga, desfacerea de lumea materială. Asta arată că intelectul uman este capabil, deopotrivă, să-l coboare pe om în întunericul lumii materiale dar să-l şi scape totodată de el. Dacă nativul luptă pentru Spirit sau dacă el se adânceşte în exprienţele senzoriale ale lumii materiale, asta depinde de dispoziţia lui Mercur. Proximitatea lui Venus şi a lui Mercur trimite la două învelişuri energetice adiacente ale fiinţei umane, ANANDAMAYA KOSHA sau învelişul beatitudinii (legat de Venus) şi VIJNANAMAYA KOSHA sau invelişul inteligenţei (legat de Mercur) care expune natura umană unei mari influenţe.

Alchimiştii acordă o foarte mare importanţă lui Mercur. Ei îl consideră un metal dar, sub acest simbol, ei discută natura şi activitatea conştiinţei. Conform lor, Mercur are puterea de a transforma un metal de bază în aur. Asta reprezintă transformarea fiinţei umane terestre şi materiale în suflet realizat care s-a întors la natura lui pură. Datorită perceptivităţii şi senzitivităţii sale, Mercur are puterea de a transforma experienţa umană în realizarea conştiinţei pure. Conform punctului vedantic de vedere, ignoranţa care învăluie adevărata natură a Creaţiei poate fi ruptă în toate direcţiile de către intelectul nostru, dacă el este special pregătit şi direcţionat.
Mercur are calitatea de a fi fără vârstă. El reprezintă principiul gândirii cosmice. Arcul din reprezentarea sa grafică reprezintă mişcarea diferitelor impulsuri după ce ele s-au individualizat, tinzând spre eliberare. Acest câmp larg al domeniului mercurian face din el mesagerul zeilor pentru lumea umană.

Simbol

Mercur este reprezentat printr-un cerc plasat deasupra unei cruci, deasupra cercului fiind prezent un arc deschis către în sus. Acest arc diferenţiază diagrama lui Mercur de diagrama lui Venus, al cărei cerc este liber, fără nimic deasupra lui. Arcul care îl diferenţiază pe Mercur de Venus la prima vedere pare să reprezinte Luna. Mercur este legat de Lună.

Numele sanscrit pentru Mercur este SAUMAYA, însemnând „fiul lui SOMA” sau Luna. Luna este conştiinţă pură. Ea reflectă esenţa universală preluată din energia Soarelui, energie pe care o proiectează către nivelurile mai joase ale Manifestării, pentru a hrăni viaţa de pe Terra. Pură conştiinţă, deoarece ea este capacitatea de a înţelege fără obiect, ea cere implicarea în materie pentru a obiectiva şi fructifica domeniul de manifestare. În acest proces, intelectul este legătura dintre cunoaşterea ca potenţial activ şi inteligenţa pură care permite înţelegerea fiinţei esenţiale. Aceasta este trăsătura lui Mercur.

Adăugarea Lunii în creştere la simbolul lui Mercur indică abilitatea lui de a transmuta toate experienţele terestre în Conştiinţa Pură (CIT). Acest tip de conştiinţă nu este pătat de nicio experienţă. Timpul n-o îmbătrâneşte. Ea funcţionează la cel mai înalt nivel al Creaţiei şi poate atinge înălţimi cunoscute doar de zei. La nivelul său de durată eternă şi de mişcare perpetuă, nu există vârstă, tot aşa cum nu există conţinut material care să-i altereze perfecţiunea originară. Această abilitate de a funcţiona la cel mai înalt nivel de existenţă deoarece inteligenţa a sfâşiat toate lanţurile ignoranţei îi permite lui Mercur să menţină prospeţimea non-vârstei, iar calitatea stării pe care o induce este cea de tinereţe fără bătrâneţe.
Arcul, cercul şi crucea sunt astfel aranjate în simbol încât ele revelează rolul special al lui Mercur în inducerea în fiinţa umană a aspiraţiei de a atinge înălţimile spirituale. Începând cu materia grosieră, reprezentată de către cruce în partea de jos a simbolului, fiinţa experimentează potenţialul divin ca esenţă fundamentală a tuturor formelor Manifestării reprezentate de cerc. În totalitatea sa integrată, Mercur este mult mai plăcut decât Venus în măsura în care ne referim la diversitate, adaptabilitate, inteligenţă şi sociabilitate. Mercur nu cere, nu aşteaptă recunoaştere sau răsplată personală, aşa cum face Venus. Fiind principiul gândirii cosmice, Mercur transcende inclusiv moartea.

Mitologie

Mercur, prinţul ierarhiei planetare, are o origine misterioasă. El este fiul zeiţei TARA, soţia lui BRIHASPATI cucerită şi sedusă de SOMA (sau CHANDRA, zeul LUNII), de care ea s-a îndrăgostit puternic. Această simplă poveste de dragoste cu dificultăţile de rigoare ale ambelor părţi revelează conflictul din psihicul uman şi nivelele sale mai profunde, la care nativul aspiră prin cunoaşterea spirituală. Nevoia de înţelepciune superioară pe care o posedă SOMA a făcut-o pe TARA să accepte legătura afectivă cu el. Asta reprezintă armonizarea conştiinţei ambilor la nivelele mai înalte, unde comunicarea „fizică” devine nenecesară. Pe TARA n-o mai împlineau ritualurile exterioare realizate de Jupiter şi devenise foarte nemulţumită de el.

Jupiter reprezintă tradiţia, ordinea socială şi practicile religioase exterioare. Rolul său este acela de a arăta că, înainte de a obţine iluminarea reprezentată de Mercur, sufletul trebuie să treacă prin ritualuri religioase obişnuite pentru a experimenta lumea lor limitată. Numai după ce această percepţie s-a produs, iluminarea poate coborî în mintea umană. Mercur este puterea de pătrundere mentală, puterea percepţiei pure şi clare ce provine din nevoia urgentă de a înţelege Realitatea Ultimă. În termeni obişnuiţi, el este inteligenţa care distinge (alege „ceva” de „altceva”) din simpla colectare a informaţiei.

Mercur se căsătoreşte cu ILA (sau IDA) şi din legătura lor se naşte PURURAVAS, întemeietorul dinastiei lunare a regilor. ILA este o fată a lui MANU (unul dintre fiii Soarelui). MANU a fost salvat de la potop de către VISHNU, păstrătorul Universului şi al Vieţii. Dorindu-şi un fiu, MANU a realizat un sacrificiu consacrat lui MITRA (zeul Prieteniei şi al Promisiunii) şi lui VARUNA (zeul Apelor). Preotul care oficia ceremonialul a greşit însă ceva şi MANU s-a ales cu o fiică, ILA. Cele două zeităţi i-au schimbat sexul şi ea a devenit bărbatul numit SUDYUMNA. Prin blestemul lui SHIVA, acest bărbat a redevenit femeie şi s-a măritat cu BUDHA (Mercur), cu care l-a conceput pe PURURAVAS. Datorită Graţiei lui VISHNU, ea a fost din nou transformată în bărbat şi, în timp, a avut trei fii.

În uniunea sa cu Ida, Mercur reprezintă puterea creatoare masculină pozitivă (YANG) descrisă în TANTRA-e ca SHIVA TATTVA sau fiinţa pură. Iată de ce Mercur este considerat androgin. Ida, care funcţionează în calitate de contraparte concretizatoare a lui Mercur, trebuie să aibă, de asemenea, caracteristicile ambelor forţe: ea trebuie să fie androgin acţionând în aşa fel încât să fie agentul pasiv când Mercur este activ în acţiune, reasumându-şi rolul activ când Mercur revine la statutul său natural de conştienţă pasivă.

Aspiraţia provenită din afară, indiferent pe ce cale sau prin ce fiinţă, nu poate să-şi exercite controlul asupra energiei secrete care este KUNDALINI sau Şarpele de Foc. Aceasta energie care iluminează mintea este fundamental activă, dar ea doarme până când  inteligenţa, prin propria ei putere, preia controlul aupra ei şi în raport cu ea. Uniunea dintre IDA, canalul aflat de o parte a coloanei vertebrale pentru circulaţia aerului, şi BUDHA, conştiinţa pură care conferă minţii energie să producă Inteligenţa, este un ritual mistic care se petrece în procesul iniţierii. Căsătoria lui BUDHA cu IDA este o versiune alegorică şi ocultată a acestui ritual. Ea indică rolul extraordinar al lui Mercur în explorarea secretelor naturii. Natura îşi revelează adevărurile ei secrete prin căsătorie, deschizând partea cea mai secretă a corpului ca mintea să cerceteze toate tainele şi toate profunzimile. Rolul mistic al lui Mercur în dobândirea controlului asupra secretelor naturii explică, de asemenea, condiţia sa specială consemnată şi de alchimişti.
Mercur duce către concretizare Voinţa Divină. În fiecare religie a lumii, Inteligenţa personificată prin Mercur, Hermes sau Nebo este considerată zeul înţelepciunii care reprezintă Cuvântul sau Logosul. Mercur este acel principiu din om care elimină orbirea şi restabileşte vederea atât la nivel mental cât şi la nivel fizic. El este cuvântul creator al lui Dumnezeu, vorbirea creatoare care impregnează tot Universul.

Alegorie

În Sathapatha Brahmana, ILA este reprezentată ca născându-se din sacrificiul făcut de MANU spre a-i fi dată lui ca urmaş. Când ILA a apărut din acest sacrificiu, ea era atât de fermecătoare, încât MITRA şi zeul Apelor, VARUNA, i-au oferit instant dragostea lor, dar ILA a rămas credincioasă sacrificiului care o adusese pe lume.

Căsătoria ILEI cu MERCUR este un fenomen psiho-spiritual. Inteligenţa, care este pură subiectivitate, cere un potenţial creator pentru expresia ei în planurile fizice ale existenţei. Schimbările ei de sex sunt semnificative. Urmaş născut ca urmare a cooperării benefice dintre Soare/Foc (MITRA) şi Apă (VARUNA), Ila este energia dătătoare de viaţă care acţionează atât în aspectul ei activ cât şi în aspectul ei pasiv, după cum este nevoie. În căsătoria cu BUDHA, contrapartea creativă trebuie să fie pasivă ca natură. Conştiinţa pură, pentru a fi fructificată, necesită un mediu placid.

În Rig Veda, Ila este descrisă ca hrană, prospeţime sau libaţie cu lapte. Ea este zeiţa vorbirii, a pământului şi a vitelor. În literatura yoghină, ILA sau IDA este unul dintre cele trei NADI-uri importante prin care aerul vital circulă de la baza coloanei vertebrale până la CHAKRA coronariană, şi de a cărui curgere armonioasă depinde eliberarea.

VAK (vorbirea, cuvântul) este personificat prin IDA, pe care Blavatsky îl numeşte Logosul feminin creat de BRAHMA din jumătatea sa de corp, când el s-a divizat în două pentru a continua procesul Creaţiei materiale. ILA este forţa creatoare subiectivă, care emanând din zeitatea creatoare, devine lumea manifestă a vorbirii. Ea este adesea descrisă ca SARASWATI cea celestă, vocea care se aude în tăcerea specifică meditaţiei yoghine profunde.

IDA, un alt nume al lui SARASWATI, este canalul prin care se exprimă impulsul creator în procesul său de concretizare. El este în mod necesar feminin (YIN) deoarece este receptaculul pentru revărsarea razei creative reprezentate de către Mercur. Ca să facă vorbirea să fie eficientă în misiunea ei generativă, este necesară inteligenţa creatoare pozitivă (YANG) a lui Mercur. Inteligenţa creatoare, prin ea însăşi, nu este productivă, deoarece în starea sa primordială ea este pură subiectivitate. Ea trebuie să se combine cu un canal care este creativ şi funcţionează ca un receptacul. Asta accentuează importanţa androginului ILA sau IDA. BUDHA, inteligenţa subiectivă necesitând un canal pentru misiunea sa creatoare, se căsătoreşte cu ILA/IDA, canalul creator, pentru a întemeia şi perpetua dinastia lunară a regilor. Schimbările misterioase de sex ale Idei au loc deoarece ea urmează să acţioneze deopotrivă ca agent creator, care este înainte de toate o funcţie masculină, în timp ce ea este un receptacul, un agent incubator de factură feminină.

IDA/ILA, ca urmaş al lui MANU, este masculină în caracter, dar ea a fost transformată spre a se putea uni cu Mercur. Căsătoria lor rezultă în armonizarea/îmbinarea conştiinţei lor la un înalt nivel de viaţă. Deoarece BUDHA, reprezentând Inteligenţa sau Mintea, este fundamental feminin, unificarea sa armonioasă poate fi dobândită numai cu un partener care este fundamental masculin. Natura de tip BUDDHA, care este exprimată ca nevoie urgentă de iluminare, este înnăscută în fiecare fiinţă umană. Fiecare minte are calitatea necesară iluminării numită BODHI, în formă potenţială, dar activarea ei nu poate fi indusă de către niciun factor extern. Pentru a fi eficientă, energia care permite minţii să înţeleagă trebuie să fie, sui generis, unică, nu dependentă de vreun factor sau suport din exterior.

În poveştile care se referă la schimbarea ei în femeie sau în bărbat, VISHNU este instrumentul prin care IDA se reîntoarce la natura sa originală. SHIVA este puterea creatoare acţionând la cel mai înalt nivel, în vreme ce VISHNU este păstrătorul şi protectorul Creaţiei. Fără uniunea dintre conştiinţa subiectivă şi canalele ei obiective de expresie nu este posibilă nici un fel de concretizare a energiei creatoare. VISHNU, păstrătorul, are responsabilitatea de a menţine canalul, uterul sau HIRANYAGARBHA (embrionul de aur), ca el să poată fi utilizat atunci când este nevoie. Acesta este rolul lui VISHNU în întoarcerea IDEI la calitatea de agent masculin.
 
Astrologie

Luna puternică, Mercur singur, Jupiter şi Venus sunt considerate de către astrologi ca planete benefice. Aceşti benefici sporesc calităţile planetelor pe care le influenţează prin asociere sau aspecte.

În viaţa zilnică se cunoaşte că gândirera unei fiinţe supravieţuieşte morţii. Arcul care se mişcă de la Casa a 4-a la Casa a 10-a reprezintă unicitatea nativului ca fiinţă care îşi foloseşte creativitatea (Casa a 5-a), luptă împotriva rezistenţei experimentate în activităţile terestre (Casa a 6-a) şi relaţiile de dragoste sau de inamiciţie în viaţa socială (Casa a 7-a), probleme de sănătate, bătrâneţe şi moarte (Casa a 8-a) şi trezirea spirituală (Casa a 9-a). Când sunt transcense toate acestea şi asimilate în conştiinţă, activitatea lui Mercur încetează iar gândul nu mai ţine sufletul în sclavia sa.

Adolescenţa fiind vârsta tânără, Mercur reprezintă partea timpurie – temporal vorbind – a oricărui eveniment. De exemplu, în timpul sub-perioadei sale din orice perioadă, Mercur va da efectele sale, bune sau rele, în primul sfert al intervalului.
Când este legat de personalitate (de exemplu, la AS sau ca guvernator al Casei a IX-a), el pune acel nativ în slujba umanităţii (precum Mahatma Gandhi).

Sinteză

Simbolul geometric pentru Mercur reprezintă canalizarea energiei solare şi reflectarea ei în întregul câmp al Manifestării. Mercur transmută materia în energie universală reprezentată de totalitatea cercului şi îi permite să reflecte lumina interioară care pătrunde toate formele de existenţă.
Diferitele legende arată detaliile proceselor de materializare şi spiritualizare prin asocierea lui Mercur cu Soarele şi cu Luna. Ele evidenţiază înţelepciunea sa prin asocierea lui cu SOMA şi cu Jupiter. Prin punerea lui Mercur în relaţie cu SARASWATI (IDA), el este reprezentat ca principiu subiectiv al Inteligenţei Cosmice.

Mintea, reprezentată de către Mercur, este un canal aflat în slujba lui SHIVA, fiind menţinut şi asistat de inteligenţa regeneratoare reprezentată de către VISHNU. Mercur este un mesager care scoate la lumină secretele ascunse ale învăţăturilor secrete şi înţelesurile profunde ale ritualurilor exterioare.

Ca soţ al lui IDA, inteligenţa din om, Mercur dă nativului posibilitatea de a trezi energia solară a Şarpelui de Foc, folosind-o pentru iluminarea sa. El poate face oricând din fiinţa umană un BUDDHA sau un iluminat.
Fiind profund intelectual, Mercur se exprimă prin vorbire, cu care are o legătură intimă.
El reprezintă adolescenţa şi tot ceea ce este legat de ea – dorinţa de a învăţa, de a cânta, de a-i urma pe ceilalţi. Datorită firii sale adolescente, Mercur este întotdeauna pus pe şotii, glumeţ, jucăuş, isteţ, uneori viclean sau chiar puţin şmecheruţ.
Deoarece se află în imediata propiere a Soarelui, el îmbibă cunoaşterea cu lumină, fiind considerat ca semnificator al cunoaşterii, al învăţării şi învăţăturii.
Fiind un intelectual şi un învăţat, Mercur este, asemeni lui VISHNU, cea mai morală planetă.

Este exaltat în starea de COMPASIUNE***

În astrologia vedică, Mercur atinge starea sa de maximă exaltare siderală când ocupă gradul 15 Fecioară. Acest grad aparţine NAKSHATRA-ei HASTA, al cărei LORD este Luna. Mercur este profund intelectual. În general, SIMŢIREA nu merge deloc bine cu intelectul. Dacă intelectul îşi retrage raţiunea şi manifestă compasiune pentru şi consideraţie faţă de ceilalţi, atunci nimic nu poate fi mai „exaltat” (SPIRITUAL) decât aşa ceva. Dacă Mercur oferă compasiune Lunii fără a-şi pierde discernământul intelectual al Semnului Fecioară, el este cu adevărat în exaltare. Raţiunea exaltării lui Mercur este în perfectă consonanţă cu principiile psihologice, spirituale şi morale.

***Gradul de maximă exaltare siderală se calculează scăzând 24 de grade din zodiacul tropical, şi anume, atunci când Mercur se află la 9º în Semnul zodiacal Balanţă în zodiacul tropical (occidental – n.n.), el este, de fapt, la 15º în Semnul zodiacal Fecioară în zodiacul sideral (vedic – n.n.).

(va urma)


 
yogaesoteric
29 iunie 2011
 
 
 

 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga