Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Cucerirea vârfului


Fragmente din lucrarea Puterile gândului de Omraam Mikhael Aivanhov


Căutarea divinităţii este de lungă durată şi pretenţioasă. Uneori eşti dezamăgit, ai impresia că munceşti în zadar. Dar, acest fapt este numai aparent, asemenea celui care sapă un puţ, în căutarea apei… Deşi nu găseşte încă apa, reflectarea acesteia există în mintea, în inima şi în sufletul celui care o caută. El trăieşte cu ideea, cu gândul, cu speranţa că într-o bună zi o va găsi. Şi dacă această apă nu a tâşnit încă în planul fizic, el o simte deja curgând în sufletul său. În acelaşi mod, acela care îl caută pe Dumnezeu, deşi nu găseşte nimic palpabil, lucrează cu o realitate foarte puternică care există în el. El îşi poate spune: „Desigur, nu l-am aflat încă pe Domnul, dar El s-a reflectat prin gândurile şi sentimentele mele, deoarece această speranţă, această credinţă este deja ceva ce vine de la Dumnezeu”.

Iată o altă imagine. Un căutător de aur este preocupat să treacă prin sită nisipul unui râu şi, cu fiecare firicel de aur câştigat, el se îmbogăţeşte. În acest timp, un alchimist se află în căutarea pietrei filozofale ce transformă metalele în aur… şi vreme îndelungată el nu găseşte nimic, este la fel de sărac. Dar, într-o zi, după ani sau secole, dacă o găseşte (dacă lucrează după reguli divine, el trebuie să o găsească), într-o secundă, alchimistul devine omul cel mai bogat din lume: el poate transforma chiar şi munţii în aur.
Cel care îl caută pe Dumnezeu se aseamănă cu alchimistul care nu a găsit încă piatra filozofală şi, în acelaşi timp, cu căutătorul de aur aflat pe malul râului, separând nisipul ca să găsească câteva firicele de aur. Căci, aflându-ne în căutarea Divinităţii, este obligatoriu să obţinem zilnic câteva particule din lumina Sa, din iubirea Sa, din puterea şi frumuseţea Sa. Eu aşa fac: mă aseamăn cu alchimistul, fac o lucrare a cărei rezultate nu le văd niciodată, dar acest fapt nu mă descurajează; asemenea căutătorului de aur, eu mă bucur de firicelele de aur primite zilnic, ele sunt deja o reflectare a pietrei filozofale, a prezenţei divine în viața mea.

Adesea vă spun: căutaţi inaccesibilul, căutaţi ceea ce nu puteţi nici obţine, nici realiza. Pentru că datorită acestei căutări, veţi obţine zilnic ceva în plus. Desigur, nu veţi avea niciodată totul dintr-odată, dar atunci când vă concentraţi asupra unui scop aparent inaccesibil sunteţi obligaţi să parcurgeţi regiuni noi, virgine, depăşind etape noi, şi acest progres contează mult. Voi nu cereţi nici cunoaştere, nici frumuseţe, nici sănătate sau fericire, voi cereţi Absolutul, Divinitatea. Ei bine, veţi avea şi tot restul căci, pentru a ajunge până la Dumnezeu sunteţi obligaţi să treceţi prin lumină, prin frumuseţe, sănătate, cunoaştere, bogăţie, iubire şi fericire şi toate minunile care brăzdează acest drum.

Fericiţi vor fi cei care pot să mă înţeleagă! De ce să vă fixaţi atenţia asupra unui lucru mic care nu vă va aduce nicio satisfacţie? Chiar atunci când îl veţi obţine veţi fi dezamăgiţi. Ceea ce este limitat nu va putea niciodată să umple imensitatea sufletului şi a inimii voastre. Numai Absolutul, Dumnezeu-Însuşi, vă poate aduce împlinirea, şi veţi putea obţine totul, chiar şi ceea ce nu aţi cerut, căutându-L fără încetare, fără să vă opriţi din drum.

Desigur, nu este prima dată când vă vorbesc astfel; de multă vreme v-am clarificat acest subiect, dar sunt mereu obligat să-l repet, deoarece vă văd mereu preocupaţi de tot felul de nimicuri, în speranţa că acestea vor putea umple acest spaţiu imens care este în voi… Nu, să nu o credeţi. Deci, iată două drumuri: unul care în aparenţă nu aduce nimic, exceptând deziluziile, dar el vă va oferi totul, încât într-o zi veţi putea spune: „Nu am mai nimic şi totuşi universul îmi aparţine”; în timp ce celălalt drum, orice v-ar aduce, vă va lăsa mereu nesatisfăcuţi, deşi veţi deţine câteva lucruri, dar esenţialul v-a scăpat.
Toţi cei care îşi cunosc bine natura activităţii lor spun despre obstacolele întâlnite: „Ei da, acestea sunt inconvenientele meseriei”, şi acest fapt nu îi împiedică să continue. Toată lumea ştie că fiecare meserie îşi are propriile inconveniente. Dar de ce căutătorii spirituali nu le cunosc pe ale lor? Pentru că se descurajează, pentru că vor să abandoneze cu ușurință imediat ce dau de greu şi acest fapt arată că ei nu au înţeles dificultăţile căii lor: dacă le-ar fi cunoscut dinainte, ei şi-ar fi continuat cu şi mai multă ardoare căutarea. Când sunteţi descurajaţi, ar trebui să vă încurajaţi voi înşivă şi mai mult!… Văd că nu mă înţelegeţi, şi totuşi aceasta este adevărata alchimie, piatra filozofală.

Deci, zilnic trebuie să vă obişnuiţi să mergeţi foarte sus cu gândul. Dacă nu obţineţi imediat rezultate, aceasta nu înseamnă că nu s-a întâmplat nimic. Din cauza opacităţii materiei care vă îmbracă, nu ajungeţi încă să simţiţi nicio schimbare. Nu simţiţi nimic, nu vedeţi nimic şi vă imaginaţi că nu există nimic. Ba da, ceva este: pe măsură ce vă străduiţi, drumul vi se dechide în faţă, se stabileşte un pod între voi şi regiunile cereşti şi într-o bună zi vă va fi necesară doar o concentrare de câteva minute asupra acestor regiuni, pentru a simţi imediat bucuria, forţa, fericirea.

Nicio practică spirituală nu oferă mai mult decât obişnuinţa de a te concentra asupra imaginii vârfului, a lui Dumnezeu. Sfinţii, apostolii, martirii constituie un bun subiect de meditaţie; dar este mult mai bine să te obişnuieşti să te concentrezi asupra punctului cel mai înalt, al vârfului. În acel moment, veţi declanşa anumite forţe, o mişcare: din acest vârf se dau ordine în privinţa voastră şi cei care le execută pot fi iniţiaţi, sfinţi, profeţi, persoane din anturajul vostru şi chiar păsări sau animale… Da, executarea ordinelor se poate face prin animale, prin spiritele naturii sau prin cele patru elemente.
Unii vor spune: „Dar este prea departe să mergi să atingi vârful, este foarte greu şi nu este practic. Eu prefer să mă rog la Sfânta Tereza sau la Sfântul Antonie, pentru că am pierdut ceva şi ei mă vor ajuta”. Desigur, o puteţi face, dar aceasta nu vă va împiedica să vă concentraţi, de asemenea, asupra vârfului, a Domnului. De ce? Pentru că El dirijează totul, totul depinde de El.

Ştiinţa Iniţiatică ne explică că noi suntem construiţi asemenea universului: şi noi avem un vârf sau un centru – este acelaşi lucru – iar acest centru care reprezintă Divinitatea este Eul superior. Deci, când vă concentraţi asupra vârfului universului, când îl rugaţi şi-l imploraţi pe Dumnezeu, ajungeţi să atingeţi această culme a fiinţei voastre; acolo, aceasta declanşează vibraţii extrem de pure şi de subtile, care produc în voi prin propagare transformări binefăcătoare. Deci, chiar dacă nu vi se îndeplineşte dorinţa, veţi câştiga un element spiritual.

Este adevărat, adesea ruga nu vi se îndeplineşte deoarece Inteligenţa cosmică consideră că cererile voastre vă pot face mai mult rău decât bine, şi atunci ea refuză să vi le împlinească. Dar, utilitatea acestei cereri constă în atingerea vârfului care este în voi înşivă, în declanşarea unei forţe, cea mai înaltă, care se propagă şi produce sunete, parfumuri, culori, influenţându-vă toate celulele, întreaga ființă. Astfel, veţi ajunge să câştigaţi elemente extrem de preţioase.
Pentru obţinerea adevăratelor rezultate trebuie să atingem acest centru, punctul care organizează totul, care comandă totul. Să luăm un exemplu: vă aflaţi situat undeva în societate, necunoscut şi nesemnificativ şi nu puteţi, deci, să schimbaţi nimic în destinul ţării. Pentru a putea face ceva, va trebui să mergeţi până în centru, acolo unde se află preşedintele sau regele. În acel moment puteţi realiza totul deoarece aţi atins centrul. Dacă rămâneţi undeva la periferie, nimeni nu vă va asculta.

Aceeaşi lege se găseşte şi în lumea interioară. Atât timp cât nu vă veţi concentra asupra vârfului, bineînţeles că veţi obţine ceva, dar nu ceea ce este esenţial. În timp ce, dacă vă aflaţi în centru veţi găsi resurse nebănuite în propria fiinţă pentru a produce transformări veritabile. Vedeţi acum de ce oamenii cu adevărat inteligenţi nu se ocupă cu realizări trecătoare şi cu nimicuri. Ei muncesc şi se îndreaptă către vârf, fără să se preocupe de durată, chiar dacă aceasta ar fi de sute de ani. O singură fiinţă poate schimba în bine destinul omenirii, dar cu condiţia ca ea să fi atins deja vârful.
Când alegeţi vârful, care este în voi ca o stare de conştiinţă, veţi poseda aceleaşi puteri ca şi Dumnezeu.

Da, prin felul în care este construită lumea, eu vă pot dovedi că Inteligenţa cosmică a aranjat astfel lucrurile încât adevărata forţă să se găsească numai la vârf. Dacă nu mă credeţi, înseamnă că nu aţi înţeles nimic, şi nu vă va rămâne decât suferinţa. Eu nu v-o doresc, dimpotrivă, nu vreau să vă văd niciodată suferind. Dar, când nu înţelegeţi mare lucru, nu se poate să nu suferiţi. Suferinţa există pentru a-i obliga pe oameni să înţeleagă… Deci, ea este o binecuvântare!

Acum, vă voi revela unul dintre adevărurile cele mai importante de ştiut: toţi Maeştri au făcut-o şi Ştiinţa Iniţiatică o subliniază: acela că, fiecare dintre noi va merge într-o bună zi să trăiască în regiunea unde şi-a dirijat gândurile. Deci, când veţi pleca din această lume, veţi merge să reîntâlniţi regiunea gândurilor voastre. Dacă aceste gânduri au fost înalte, veţi merge în regiunea cea mai sublimă, şi invers, dacă gândurile voastre au fost dirijate spre Infern, veţi întâlni Infernul. Iată cel mai mare adevăr. Deci, dacă voi nu veţi cere decât inteligenţă, iubire, frumuseţe, fiţi absolut siguri că nicio forţă a naturii nu vă va putea împiedica vreodată să locuiţi în această regiune determinată, adică în regiunea gândurilor şi dorinţelor voastre.

 

yogaesoteric
13 septembrie 2011

 



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga