Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Astrologie >Astrologia vedică >
MANGALA sau Marte în astrologia vedică (I)


de Rodica Purniche

Citiți aici partea a doua a acestui articol

Importanţă

Planeta reprezintă Energia Divină din interiorul limitărilor, oricând la îndemâna noastră pentru a realiza obiective şi proiecte spirituale. Indiferent de acţiunea pe care o induce, impactul lui Marte este benefic şi suportabil. Pentru acest motiv, hinduşii îl numesc MANGALA, Cel Favorabil şi blând. Scopul lui real este acela de a face lumea mai bună, călăuzind-o spre o existenţă mai armonioasă, deşi efortul necesar cere sacrificii enorme şi un curaj pe măsură.

Marte este planeta care are AGNI (Focul) drept trăsătură sau caracteristică principală. Cuvântul AGNI trebuie luat în cel mai larg sens al său, deoarece el include nu doar focul fizic, nu doar focul care prepară mâncarea, care luminează sub forma Soarelui, focul din furnale sau cuptoare sau electricitatea în toate aparatele moderne, ci, de asemenea, focul voinţei, al digestiei (înţelese ca discriminare, alegere, selecţie şi alchimizare, separare a subtilului de grosier – n.n.).

Marte este factorul masculin şi acţionează asupra femeilor precum sperma bărbatului. El produce în fiinţa umană factorul necesar transformărilor, cel care asigură atât perpetuarea oricărei forme de viaţă cât şi trecerea materiei de la cantitate la calitate. Varaha Mihira afirmă, în lucrarea sa „Brihat Jataka”, 1-4, că „Marte, prin acţiunea sa asupra Lunii, este cauza ciclului menstrual la femeile de pe planeta noastră.” Cu alte cuvinte, Marte face ca femeile să fie capabile să conceapă, pentru că el hrăneşte şi face fertilă RAJAS GUNA la femei, în scopuri sexuale.

Probabil că aici, într-o formă foarte subtilă, Varaha Mihira sugerează activarea aspectului polar YANG la femei, care este un aspect interior, profund, structural al femeii, şi care se manifestă sub forma atracţiei erotice. RAJAS GUNA, în cazul femeilor, nu se manifestă doar sub forma ciclului menstrual, ci şi sub forma puterii de atracţie şi de seducţie pe care femeia o exercită asupra bărbatului, fără de care ea nu ar fi capabilă să intre în jocul amoros şi după aceea să conceapă.
Din punctul de vedere al continenţei sexuale, putem spune că, mai degrabă, Marte reprezintă energia răspunzătoare de ovulaţie, factor fundamental necesar în conceperea unie noi vieţi, ciclul menstrual fiind mai degrabă rezultatul unui aspect predominant dominator, posesiv care face ca energia sexuală a femeilor, acumulată şi nesublimată, să se manifeste, lunar, sub forma pierderilor de sânge menstrual.
Totuşi, în ambele cazuri – şi al continenţei sexuale, şi al vieţii sexuale grosiere, obişnuite – RAJAS GUNA este hrănită de Marte.

Simbol

Marte, planeta de foc a sistemului nostru solar, numită MANGALA (cel favorabil) este reprezentat grafic printr-un cerc din care iese oblic spre în sus o săgeată. În Upanishade, săgeata reprezintă contemplaţia direcţionată către scopul suprem, arma prin care fiinţa se apără, atacă, vânează, sau ţinteşte (spre a atinge) ceva la care accesul este dificil.

Ca planetă, Marte conferă voinţă, ambiţie, dorinţa de a escalada imposibilul, nevoia de a merge mai departe şi de a explora noi moduri de viaţă. Temperamentul marţian nu poate fi satisfăcut aşa de uşor. El suferă de setea de nemărginire şi de necunoscut. Nevoia marţiană de a îndeplini obiective dificile şi de a atinge scopuri depărtate sau greu de realizat este simbolizată de către săgeată.
Semnificaţia profundă a lui Marte devine mai clară dacă simbolul este considerat în întregul său. Cercul, aşa cum am văzut, reprezintă HIRANYAGARBHA, Embrionul de Aur sau adâncul necunoscut din care se naşte totul. El indică prima delimitare a Energiei Divine sub impulsul evoluţiei cosmice. Este „depozitul” tuturor forţelor potenţiale. Pentru fiinţa umană, cercul simbolizează facultăţile latente care urmează să fie revelate în timp. Ceea ce se află în interior ţâşneşte în afară sub impulsul lui Marte. Este precum spargerea unei cruste, aşa cum fac puii, spre a ieşi din oul în care s-au format.

Procesul de spargere a crustei este dificil şi adesea dureros. Forţat să părăsească uterul matern, pruncul nu este deloc fericit şi primul impuls al lui este să plângă. De fapt, săgeata de pe cerc este expresia ieşirii copilului din uterul mamei sale. Acest efect, de eliberare din limitarea uterină prin spargerea crustei, este în esenţa sa un efect violent, de stricare a unei ordini, fie ea și constrictive, dar care nu mai este necesară atunci când un ciclu evolutiv s-a încheiat. Nu poți anula o ordine deja nenecesară decât printr-un act radical care reprezintă, de fapt, trecerea la un nou nivel de evoluţie. Aspectul este mai degrabă plutonian sau, dacă vreţi, este un efect marţian care are o frecvenţă de vibraţie net superioară.

Pe acest aspect „violent” al acţiunii marţiene se bazează prezicerea astrologică a accidentelor, a războaielor, a bolilor şi a acţiunilor impulsive/agresive de tot felul, deoarece ele presupun durere, sacrificiu, pierderea vechii lumi şi a vechii siguranţe pe care o avem cu toţii înainte de a sparge crusta. De îndepărtarea cu succes a acestui văl depinde viaţa viitoare şi cursul ei evolutiv. Indiferent ce se petrece cu nativul sub impactul lui Marte este pentru binele lui, pentru progresul său şi pentru creşterea sa definitivă. Poate că, într-adevăr, saltul evolutiv doare, dar el este necesar. Îl putem ocoli o viaţă, două, dar nu la nesfârşit. Crusta este şi ea un material în cele din urmă perisabil. Mai devreme sau mai târziu, ea se va deteriora şi presiunea exterioară care o înconjoară ne poate afecta, chiar ultimativ. În acţiunea impulsivă, poate aparent distructivă, Marte nu face decât să confere impulsul ca saltul evolutiv să ne aparţină, să vină din lăuntrul nostru şi din interiorul crustei şi nu din afara ei.

Cercul arată limita Creaţiei, iar săgeata indică potenţialul spiritual pe care realizările materiale nu-l pot satisface. Marte caută totdeauna un ideal, un scop de neatins, un principiu aflat dincolo de capacitatea sa de înţelegere. El ne direcţionează către nivelurile mai înalte de existenţă, ne ridică ştacheta în aşa fel încât să abandonăm modul materialist de viaţă şi să renunţăm la existenţa lumească pentru a dobândi Sinele Nemuritor ATMAN.

Un alt nume al lui Marte este ANGARAKA. Cuvântul înseamnă „jăratec”, ceva care este şi roşu, şi fierbinte. În Vede se menţionează că materia din Univers are trei culori: LOHIT (sau roşu), SHUKLA (alb) şi KRISHNA (negru). Ele reprezintă cele trei GUNA-uri: SATTVA (cea albă şi pură), RAJAS (cea roşie şi ambiţioasă) şi TAMAS (cea neagră şi leneşă/inertă). Roşul, în astrologie, simbolizează sângele, tinereţea şi tinerii care sunt plini de viaţă, muşchii coloraţi în roşu şi armata care varsă sângele duşmanilor, criminalii de război sau de orice fel. Pe scurt, planeta Marte exprimă RAJAS GUNA şi tot ceea ce a fost descris şi menţionat până aici.

Mitologie

În mitologia hindusă, Marte este identificat cu KARTIKEYA, zeul războiului. El este fiul Supremului SHIVA, născut fără intervenţia niciunei femei. El este născut din SHIVA şi din Pământ (ca planetă). Ca fiu al Pământului, el este numit BHAUMA, BHUMIPUTRA şi MAHISUTA. El mai este numit, de asemenea, SHIVA-GARMA-JA, sau „(Cel) născut din sudoarea lui SHIVA”; sau GAGANOLMUKI, Făclia Cerului; sau LOHITA, Cel roşu; sau NAVARCHI, Cel îmbăiat cu 9 raze; sau CHARA, SPIONUL; sau RINANTAKA, stăpânul datornicilor, Cel ce pune capăt datoriilor.

În Shiva Purana naşterea lui KARTIKEYA este asociată cu distrugerea lui TARAKA, un demon care dobândise binecuvântarea lui BRAHMA de a nu putea fi ucis de către nimeni, cu excepţia unui copil al lui SHIVA, în vârstă de 7 zile. Deoarece la acel moment Shiva era adâncit într-o meditatie de foarte lungă durată din care urma să iasă foarte târziu, TARAKA devenise invincibil, supunând zeii şi preluând controlul asupra Universului. Când zeii s-au plâns lui BRAHMA de TARAKA, BRAHMA le-a spus că nici măcar SHIVA nu-i va putea veni de hac acelui demon, deoarece el este un yoghin necăsătorit şi pe deasupra prins într-un TAPAS foarte greu, astfel încât era imposibil ca el să aibă vreun copil.
INDRA l-a chemat atunci pe KAMADEVA, zeul Iubirii, ca să-l întrerupă pe SHIVA din meditaţia sa şi să aducă asupra lui valul iubirii. KAMADEVA a fost de acord dar, când şi-a îndreptat săgeata asupra lui SHIVA, SHIVA l-a şi văzut, s-a mâniat foarte tare, şi-a deschis al treilea ochi şi l-a incinerat cu focul emanat de acolo. Înainte ca zeii să intervină, KAMADEVA era deja cenuşă. Aflând despre scopul profund altruist, SHIVA l-a readus la viaţă, dar flacăra care l-a transformat pe KAMADEVA în cenuşă s-a întins peste tot şi a pus Universul în pericolul de a fi anihilat. Cu acordul lui SHIVA, BRAHMA a oprit focul şi i-a dat forma unui cal alb pe care l-a direcţionat către ocean, rugându-l să-l păstreze până la următoarea PRALAYA sau până la următorul potop, când calul va putea reveni în Univers pentru a termina distrugerea. Dar a cerut apelor ca ele să păstreze calul la suprafaţă  sau să-l „usuce” complet.

Ştiind că efortul zeilor de a-l înfrânge a eşuat, TARAKA şi-a continuat cu şi mai mare furie atrocităţile. Considerând că a sosit timpul ca demonul să fie ucis, flacăra lăsată în grija mării a fost reactivată. Râul sfânt GANGA (Gangele) a scos la suprafaţă, sub forma unui copil, flacăra pornită din ochiul lui SHIVA. Un prim nume al lui KARTIKEYA acesta şi este: GANGAJA, „copilul Gangelui”. Cele şase surori KRITTIKA (Pleiadele) l-au găsit pe mal, l-au luat şi au avut grijă de el. Se spune că, pentru a le privi pe toate drept în faţă, copilul a manifestat şase capete! Din acest motiv, el a mai primit numele de KARTIKEYA, care înseamnă „copilul celor 6 KRITTIKA”. Datorită faptului că are 6 feţe, i se mai spune şi SHANMUKI. Astfel, el este şi simbolul omniscienţei, imortalizat într-un alt nume, cel de SUBRAMANYAM. Fiind născut din chiar sursa vieţii existente în SHIVA, un alt nume al său este SKANDA. Faptul că vehiculul său este păunul, a făcut să mai primescă şi numele de SHIKHIVAHAN. Iar, pentru că el este mereu prezent sub forma unui băiat veşnic tânăr, el mai este adorat şi sub numele de KUMAR. Toate aceste nume la un loc, desigur, sunt suma calităţilor şi atributelor divine ale lui KARTIKEYA, care reprezintă, la rândul lor, energii divine fundamentale specifice planetei Marte (focul, creşterea, începuturile, transformarea).

Se pare că, iniţial, flacăra pornită din ochiul lui SHIVA a fost lăsată în seama lui AGNI, deoarece fierbinţeala ei era în creştere continuă. De aceea, un alt nume pentru KARTIKEYA este AGNIBHU, fiul lui AGNI. Dar, cu timpul, nici măcar AGNI n-a mai putut suporta fierbinţeala în continuă creştere a lui AGNIBHU, aşa că el l-a dat GANGELUI şi, astfel, s-a născut acest fiu al lui SHIVA fără participare feminină.

Ca fiu al lui SHIVA, KARTIKEYA a devenit puternic foarte repede şi, cu acest prilej, BRAHMA a oficiat pe malurile Gangelui ritualul JATKARMA. Lui i s-au alăturat toţii zeii, dăruindu-i tânărului războinic arme, prieteni, nume sacre şi multe alte daruri, punându-şi în el absolut toate speranţele de reuşită şi de salvare a Universului.

Astfel, războiul dintre zei şi demonul TARAKA a fost reluat. ASURA-şii, sub comanda lui TARAKA, în mândria lor de nedomolit, au provocat şi au înfruntat încă o dată zeii. În timpul duelului dintre INDRA şi TARAKA, inclusiv trăznetul lui INDRA a fost deteriorat, dar TARAKA nu a putut fi ucis. Vocea Divină a anunţat atunci că singura forţă capabilă să-i vină de hac acelui demon este KARTIKEYA şi că el trebuie să preia comanda trupelor zeieşti. KARTIKEYA a coborât din ambarcaţiunea sa aeriană şi l-a chemat pe TARAKA la luptă. Dar TARAKA, arogant şi prost, a întrebat în bătaie de joc dacă numai acel copil a mai rămas de nădejde pentru zei şi dacă el este singurul capabil să înfrângă pe DAITYA-şi. Răspunzând afirmativ, KARTIKEYA a decis să lupte sub forma unei fiinţe cu un singur cap. Şi-a luat ghioaga, a invocat binecuvântarea lui SHIVA, l-a atacat pe demon şi l-a doborât dintr-o singură lovitură. Odată ce l-a pus la pământ, KARTIKEYA nu l-a mai atacat şi a doua oară. După bătălie, KARTIKEYA s-a reîntors la SHIVA şi la PARVATI, care s-a alăturat zeilor în acest efort de restabilire a ordinii Universului imediat ce Shiva a oprit TAPAS-ul său pentru a rezolva urgenţele cosmice.
 
(va urma)
 
 
 
 

yogaesoteric
17 octombrie 2011


 



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga