Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Sănătate >Articole >
Riscurile lipsei de informare!
 
de Liliana Popa
 
Vineri 12 aprilie 2013, Femeia.ro a publicat un articol referitor la „riscurile tratamentelor naturiste”.  Nu am putut parcurge acest material fără pericolul de a cădea de pe scaun de râs. Vă rugăm, aveţi milă şi faceţi o rubrică de umor pe site-ul dvs. sau, dacă această rubrică există, încadraţi articolul unde trebuie…

Probabil înainte de redactarea acestui material autorul acestuia nu a deschis niciodată prospectul unui medicament! NU EXISTĂ medicament, nu există combinaţii de medicamente (fapt care ar ridica riscurile la exponenţial), fără o listă de REACŢII ADVERSE!!! Efectele secundare ale medicamentelor sunt care mai de care mai serioase şi, din păcate, despre ele se vorbește foarte puțin sau aproape deloc!

Primul subtitlu din articol:Plantele nu tratează boala” 

Unde scrie aşa ceva? În ce tratat?  sau …cine a inspirat această inepţie? Dacă nu a existat minima curiozitate, înainte de a scrie respectivul articol, de a da un „search” pe Google ori Altavista, ori pe orice alt motor de căutare referitor la vindecarea cu ajutorul plantelor (aici recomandăm să se caute informații despre subiectul dorit în limba engleză sau franceză), ne întrebăm cu stupoare cum de autorul articolului respectiv a avut curajul să scrie despre aşa ceva? Cum poate cineva afirma la modul absolut acest lucru fără să investigheze măcar problema? Autorul deține oare un masterat în materie de vindecare? Sau măcar… o  minimă cultură cetăţenească românească? Se vede de la o poștă că pentru persoana care a scris articolul, Valeriu Popa sau Pavel Chirilă, ca să nu mai vorbim de rezultatele acestora în tratarea diverselor boli grave sau mai puțin grave cu ajutorul plantelor sunt niște mari necunoscute.

În articol se scrie că „tratamentele cu plante ajută la calmarea simptomatologiei unor afecțiuni, fără însă a elimina cauzele apariţiei lor” – aici transpare iarăşi o crasă lipsă de  informare, de data aceasta asupra modului în care tratamentele cu plante funcţionează şi diferenţa dintre acestea și tratamentele alopate. Această propoziţie din articol se potriveşte, însă, perfect pentru tratamentele medicamentoase din medicina modernă de astăzi. 

Paragraful continuă cu o altă inepție: „Lipsa energiei, oboseala accentuată sau desele dereglări stomacale nu se vor vindeca doar apelând la medicina naturistă”. Serios? Astfel de afirmații ne fac să ne întrebăm dacă nu cumva autorul a scris asemenea bazaconii numai cu scopul de a vedea cum reacţionează oamenii la ele. Există nenumărate studii științifice riguroase care exact contrariul a ceea ce afirmă acest articol.

După primele două propoziţii din paragraf, care ne-au arătat că subiectul abordat nu a fost deloc documentat, așa cum ar fi fost firesc, articolul continuă cu „orice tratament naturist ar trebui început numai după un consult medical de specialitate şi urmat întocmai după prescripţie”.  De obicei consultul medical de specialitate şi tratamentul natural nu se exclud, ci dimpotrivă! Pentru a scrie propoziţia respectivă s-a făcut cumva vreun studiu statistic comparativ referitor la proporţia celor care ajung la fitoterapeut fără să consulte un medic specialist faţă de proporția celor care încep tratamentul cu plante după un consult medical riguros şi s-au observat diferenţe statistic semnificative?  Permiteţi-ne să ne îndoim că s-a realizat măcar un minim sondaj de opinie în această direcție.

Apoi, aproape ca un meteorit (care nu are nicio legătură cu planeta pe care aterizează) este introdusă propoziția: „pentru că şi aprovizionarea din surse nesigure este o greşeală!“ Wow! Într-adevăr… este o propoziţie cu mult spirit civic, trebuie să recunoaştem, dar care se poate referi la orice…, nu neapărat la subiectul pe care îl tratează articolul.

După aceea, autorul revine la plantele medicinale: „concentraţia plantelor medicinale în substanţe active depinde de o mulţime de condiţii (modul de recoltare, uscare, păstrare etc.)”. Este adevărat, dar această propoziţie, în opinia noastră, s-ar potrivit mult mai bine într-un articol cu adevărat documentat şi coerent. 

Al doilea subtitlu al articolului:abuzul dezvoltă toleranţa

Această afirmaţie şi apoi tot ceea ce scrie în paragraful respectiv arată cât se poate de clar că la autorul articolului nu există nici măcar o minimă cultură şi înţelegere asupra modului în care acţionează plantele. Exact aceasta este una dintre diferenţele fundamentale între terapiile alopate (cu medicamente de sinteză) şi tratamentele naturale – tocmai faptul că nu apare toleranţa şi necesitatea creşterii dozei de plante - în cazul tratamentelor naturale. Profităm de ocazie pentru a vă informa că terapiile cu plante ajută nu doar corpul fizic să se vindece, ci şi structurile energetice şi psihomentale ale ființei să-și revină la starea şi structura lor armonioasă. Toleranţa este un fenomen care a apărut la om după ce s-a inventat administrarea tratamentelor cu medicamente şi asta ca un răspuns absolut natural al organismului de a semnala că ceva nu este în regulă, că s-a „săturat” de anumite substanţe chimice! Organismul are propria lui inteligenţă naturală pe care o putem observa foarte simplu: el ştie să pompeze sângele din inimă, fără ca să fie nevoie să ne gândim noi la asta; ştie să respire cu 16-18 inspiraţii pe minut, fără să fie nevoie să avem noi grijă de asta; ştie să secrete cortizol între 6 şi 9 dimineaţa fără ca noi să fim conştienţi de asta etc. El este de fapt natura noastră proprie care este făcută să funcţioneze perfect! Şi este construită „după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”. Aşa cum Dumnezeu a creat natura pe care o putem vedea în jurul nostru – flori, copaci, râuri, munţi, planete etc., la fel a creat și  „natura” noastră proprie, pe care ne-a dat-o în grijă şi care este corpul nostru. „Ceea ce este, aici în microcosmosul fiinţei tale, este pretutindeni în univers. Ceea ce nu este aici, în microcosmosul fiinţei tale, nu este nicăieri în univers!”. 

Natura în sine are la bază niște legi divine care îi asigură o funcționare perfectă. La fel este şi cu organismul nostru. Printr-un minim efort de aplicare a principiului similarităţii (unul din principiile de bază în medicina ayurveda), ne putem gândi, prin urmare, că tot ceea ce este natural îi va prinde bine naturii, deci şi naturii noastre proprii, adică organismului nostru. Problemele de gravă poluare a naturii care există la nivel planetar pot fi asimilate, la o scară mai mică, cu ceea ce se petrece în cazul tratamentelor cu medicamente – are loc o poluarea masivă a naturii noastre proprii, adică corpului nostru.

Al treilea subtitlu – „combinaţii cu efecte secundare grave

Dacă, după acest subtitlu, ar fi început avertizările referitoare la problemele „apocaliptice” pe care ni le pot face plantele ca mătrăguna şi ciumăfaia, poate ar fi ieșit ceva credibil. Dar aşa… cu „banalul ceai de muşeţel, care conţine compuşi anticoagulanţi, poate avea efecte secundare grave dacă este combinat cu aspirina”…  ne întrebăm retoric dacă autorul articolului are o cât de mică idee despre concentrația pe care ar trebui să o aibă ceaiul respectiv pentru pentru a da asemenea efecte secundare? Au fost consultate studii riguroase în domeniu, pentru a se face o asemenea afirmație? Pentru cultura generală a autorului și a celor care nu știu, ceaiul obişnuit dintr-o plantă medicinală, adică infuzia realizată din planta respectivă, are un efect terapeutic mult sub 100% faţă de efectul care îl are planta nefiartă. Tot ca titlu informativ, terapia cu plante medicinale implică consumul acestora sub forma maceratului la rece, a pulberii din planta uscată şi râşnită, a tincturilor, a extractelor gemoterapice etc. Referitor la „combinaţii”, nu negăm existenţa acestor interacţiuni farmacologice pentru că medicamentele sunt alcătuite din substanţe active care provin din ce credeţi? Din plante! sau substanţe realizate prin inginerie genică pe baza cunoaşterii compoziţiei substanţelor active ale…  plantelor. Deci, există astfel de pericole, dar ele nu sunt nici pe departe atât de grave cum lasă să se înţeleagă articolul! Spre exemplu în cazul cloramfenicolului, un antibiotic destul de puternic, acesta singur, fără să interacţioneze cu alte medicamente, poate da o reacţie adversă care se numeşte „aplazie medulară” – adică atunci când  luaţi cloramfenicol, există pericolul ca măduva hematogenă să nu mai producă (pe perioada de timp cât există o anumită concentraţie a acestei susbtanţei în sânge) nicio celulă a sângelui, nici globule roşii, nici albe, nimic!!! Şi? Nu este periculos? Acest lucru nu pare deloc periculos? Referitor la aceste pericole foarte grave pe care le prezintă anumite medicamente de sinteză nu se scrie nimic cu toate că s-au făcut studii extinse în acest sens, care însă nu au fost mediatizate suficient sau deloc, însă în ceea ce privește plantele medicinale care ne-au fost lăsate de natură pentru binele şi sănătatea noastră, pentru ca oamenii înţelepţi să le folosească, există un atac mult disproporționat ca amplitudine. Acest lucru ar trebui să ne dea de gândit!

Pe viitor, sugerăm autorului articolului și celor care mai sunt tentați să scrie astfel de anecdote triste să treacă măcar prin „grădina” Google-ului înainte, pentru că nu îndrăznim să le sugerăm să meargă într-o bibliotecă pentru a consulta monografii serioase pe tema pe care o abordează...
 
 
 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga