Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Ceapa – unul dintre cele mai vechi alimente-medicament

de Belina Ștefan

Pe cine mănâncă multă ceapă, Dumnezeu îl izbăvește de multe necazuri.”
proverb
 
Scurt istoric despre ceapă

Ceapa (Allium cepa) își începe povestea într-un trecut îndepărtat, aproximativ acum 7000 de ani în sud-estul Asiei, ajungând la foarte scurt timp să fie cultivată, datorită renumitelor sale efecte, pe întregul glob.

În Egiptul antic, cu ceapă erau tratate toate bolile, de la răceală la lepră. În orașele mari, foarte aglomerate și cu o climă caldă exista un mare risc de izbucnire a unor epidemii, de aceea – profilactic – sclavii primeau o hrană cu multă ceapă.
Despre calitățile ei miraculoase povestea însuși Homer în celebra sa epopee Iliada și Odiseea. Relatări despre ceapă găsim de asemenea în eposul scandinav și literatura franceză veche, unde apare și rețeta faimoasei supe de ceapă. Italienii au dat cepei un nume sonor – Cipollino, iar personajul cu acest nume este identificat cu spiritul adevărat al Italiei rurale, mirosind picant și sănătos a „parfum” de ceapă. În țările ortodoxe, Bizanț și Rusia, forma cepei a servit ca model pentru cupolele bisericești.

Excavările din ultimii ani realizate la situri arheologice ce datează din epoca bronzului au descoperit că, încă din acea vreme, ceapa era consumată împreună cu smochinele și feniculul.

În Evul Mediu ceapa devine un aliment atât de important încât ea este oferită în dar sau utilizată pentru plata dărilor.

Pentru egipteni ceapa nu reprezenta numai hrană, ci ea era venerată pentru forma sa sferică și pentru inelele sale concentrice care simbolizau viața eternă. Așa se explică de ce pe pereții caselor și ai mormintelor erau reprezentate cepe. Adesea, picturile din acea perioadă redau banchete de la care nu lipsea ceapa. Alte opere de artă prezintă preoți care țin în mâini cepe sau altare acoperite cu această legumă. Mai mult, dintre toate legumele ilustrate în acea perioadă, ceapa era singura creată din aur.

Ceapa avea un rol important și în ritualul de mumifiere. Mai exact, arheologii au descoperit urme de ceapă în regiunea pelvisului și a toracelui defuncților (aceasta arătând printre altele faptul că erau cunoscute încă de atunci efectele sale asupra centrului sexual și asupra centrului inimii). În unele cazuri au fost găsite bucăți de ceapă atașate de tălpi sau pe toată lungimea picioarelor mumiilor. Unele mumii aveau ceapă presată pe urechi. Un exemplu celebru este cel al lui Ramses al IV-lea care a avea urme de ceapă pe orbitele oculare.

Oamenii care au lucrat la construirea piramidelor au fost hrăniți cu multă ceapă. În una dintre scrierile sale, istoricul grec Herodot a sugerat că pe durata construcțiilor, 90 de tone de aur au fost cheltuite pentru a asigura necesarul de ceapă pentru lucrători, oferindu-le astfel vigoare.

Tot legat de rezistența și puterea pe care ceapa o conferă, însuși Alexandru cel Mare își hrănea armatele cu ceapă, având astfel credința ca ea le trezește calitățile de luptă. În Anglia, pentru a provoca cocoșii înainte de luptă li se dădeau să ciugulească foi de ceapă.

Medicul Hipocrate (300 î.e.n.) prescria ceapa ca diuretic, pentru combaterea pneumoniei și a bolilor digestive, dar și pentru o vindecare mai rapidă a rănilor. Atleții erau și ei hrăniți cu cantități mari de ceapă pentru a avea o bună circulație a sângelui.

În secolul I e.n., medicul Dioscoride nota o multitudine de remedii în care folosea aliaceele, fapt ce i-a determinat la acea vreme pe romani să maseze gladiatorii cu ceapă pentru a face ca mușchii lor să devină mai fermi.

În Rusia, țăranii aveau o tradiție minunată – de a împleti cununi de ceapă pe care le atârnau în casă. Astfel, ceapa se păstra bine, dar și purifica și proteja casa de boli.

O întreagă farmacie naturistă într-o singură ceapă! Ce conține ceapa?

Ea este bogată în hidrocarburi, substanțe azotoase, uleiuri eterice, acizi organici, acid citric, fermenți, vitaminele C, B1, B2, B6, PP, E, fitoncide, calciu, natriu, fier, fosfor, iod, sulf, siliciu, pectină, celuloză.

Ceapa este un bun antiseptic, antisclerotic, antidiabetic, calmant, purgativ, antihelmintic, normalizează digestia, elimină constipația și hemoroizii. Ceapa micșorează sensibilitatea alergică, stimulează sistemul nervos și ajută la schimbul de substanțe din organism.

Procentul mare de substanțe biologice active pe care ceapa le conține face ca aceasta să ajute la urgentarea vindecării anumitor suferințe. Este foarte indicată în cazurile de gripă, angină, tuberculoză, icter, vedere neclară, alopecie, dureri ale urechilor, tratarea pielii (mâncărimi ale pielii, repigmentare și eliminarea punctelor negre de pe față) și a mucoaselor. Zincul și seleniul sunt două din elementele chimice importante conținute de ceapă. Zincul acționează ca afrodiziac, stimulând activitatea glandelor sexuale, iar insuficiența seleniului în organism poate favoriza apariția cancerului de prostată sau a infarctului miocardic.

Despre efectul afrodiziac al cepei găsim informații încă din vremuri străvechi, în Vedele indiene, în tradițiile arabă, chineză, persană și europene, aceasta fiind ținută la loc de mare cinste. Din acest motiv, ea a fost interzisă în marea majoritate a mănăstirilor catolice.
Ceapa este salutară în disfuncțiile erectile, impotență, ejaculare precoce și infertilitate la femei.

Ceapa privită prin lupa științei

Cercetările ştiințifice au descoperit că ceapa facilitează digestia prin intermediul unui carbohidrat special numit fructooligozaharid. Acesta servește ca aliment pentru bacteriile bune prezente în tractul intestinal și combate bacteriile rele. Totodată, fructooligozaharidul îmbunătățește funcțiile digestive prin acțiunea sa la nivelul tranzitului intestinal.

Un alt studiu publicat în jurnalul Royal Society of Chemistry demonstrează că un consum regulat de ceapă determină scăderea nivelului de LDL-colesterol (colesterol rău), crescând nivelurile de HDL-colesterol (colesterolul bun). Mirosul înțepător al cepei este dat de sulfura de alil, un compus care conține sulf, cunoscut pentru calitățile lui de a proteja vasele de sânge împotriva problemelor cauzate de colesterolul în exces.

Potrivit unui studiu realizat de oamenii de știinţă de la Harvard și publicat în Journal of Clinical Investigation, se pare că o substanță din ceapă are capacitatea de a bloca o enzimă periculoasă ce este implicată în formarea cheagurilor de sânge în artere.

De asemenea, ceapa poate compensa vătămarea oxidativă a fibrelor musculare și a țesuturilor, produsă de antrenamentele fizice excesive. Elementul cheie care contribuie aici este flavonoidul numit quercetină. Studiile realizate pe șoareci au demonstrat că acest flavonoid ajută la prevenirea stresului oxidativ apărut la nivelul creierului după antrenamente lungi.

Mai mult, cercetătorii cred că prezența compușilor sulfuroși din ceapă, împreună cu quercetina pot fi responsabili pentru o mai bună densitate osoasă. Într-un studiu realizat în 2009, oamenii de știinţă au constatat că femeile care consumau ceapă zilnic aveau o densitate osoasă mai bună comparativ cu cele care nu aveau acest obicei. Mai mult, femeile în vârsta care consumau multă ceapă aveau cu 20% mai puține șanse de a suferi o fractură de șold.

Ceapa reduce riscul apariției cancerului

Un studiu realizat de cercetătorii italieni asupra populațiilor din sudul Europei arată că există o proporție inversă între frecvența utilizării cepei în alimentație și riscul de apariție a mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, laringian, de sân, ovarian, de prostată, renal. La fel ca usturoiul și prazul, ceapa deține capacitatea de a acumula seleniu din sol, mineral ce protejează împotriva apariției cancerului. Consumul de ceapă (cel puțin jumătate de ceapă crudă pe zi) a fost asociat, într-un alt studiu francez, cu o reducere de cel puțin 50% a riscului de apariție a cancerului de stomac, dar și cu o reducere semnificativă a incidenței cancerului de sân.
 
Diabetul
 
Două studii independente realizate de spitalele universitare ale unor facultăți de medicină din India arată că un consum zilnic semnificativ de ceapă crudă (140 de grame pe zi) scade glicemia, prevenind și chiar tratând diabetul. Interesant este că în aceleași studii s-a pus în evidență un alt fapt remarcabil: ceapa NU reduce nivelul glicemiei la cei care nu suferă de diabet, aceasta arătând de fapt inteligența organismului de a-și extrage doar cât are nevoie din ceea ce îi oferim.

Îmbătrânirea prematură

Un studiu făcut de o echipă de medici de la Novi Sad, Serbia, arată că ceapa crudă consumată zilnic are efecte bune de combatere a afecțiunilor cardiovasculare și a îmbătrânirii, datorită neutralizării radicalilor liberi de către substanțele antioxidante din ceapă.

O aplicație practică: ceapa în șosete

Un proverb chinezesc spune: „Surâsul vine de la picioare“, înțelesul său tainic fiind dat de faptul că la nivelul tălpilor sunt proiectate toate organele trupului nostru.

Corespondența anatomică a întregului nostru organism pe diferite segmente ale trupului este confirmată și de rezultatele obținute prin presopunctură. Oamenii de știință susțin că explicația acestui fenomen de proiecție s-ar găsi în faptul că întregul organism se dezvoltă pornind de la o singură celulă. Ralph Alan Dale consideră chiar că fiecare celulă este în relație cu întregul organism.

Pentru occidentali, acest principiu al proiecției organelor pe diferite zone ale trupului este adesea de neacceptat și de neînțeles.

Conform conceptului filozofic străvechi de reflectare a totului în parte și a părții în tot, chinezii, indienii și egiptenii au descoperit că pe multe segmente ale trupului se proiectează întregul organism. Astfel, întregul trup se regăsește în miniatură pe față, nas, urechi, ochi, mâini, tălpi, spate, organe genitale. Toate organele sunt proiectate la nivelul acestor zone sub forma unor puncte ce devin dureroase atunci când organul respectiv se îmbolnăvește.

Mult mai târziu, neurofiziologul englez H. Head a observat la nivelul pielii anumite zone ce devin dureroase în caz de boală, zone care acum îi poartă numele.

O modalitate simplă de a purifica și reechilibra simultan organele trupului nostru este ca seara, înainte de a merge la culcare – atunci când mintea și trupul intră într-o stare mare de receptivitate care facilitează primirea de informații – să ne punem la nivelul tălpilor felii de ceapă, pe care le lăsăm să acționeze peste noapte. Curățăm o ceapă (albă sau roșie) sau chiar două (depinde de cât de mare e ceapa și totodata talpa fiecăruia), o tăiem rondele mari, apoi o aplicăm direct pe piele pe ambele tălpi astfel încât să acopere întreaga lor suprafață, și apoi ne încălțăm cu ciorapi.

În timp ce dormim, substanțele active din ceapă vor fi absorbite prin piele purificând, revigorând și stimulând toate punctele corespondente fiecărui organ în parte. Acidul fosforic din ceapă va purifica sângele, sunt eliminate toxinele,  bacteriile și germeni, iar picioarele vor mirosi – paradoxal – mult mai bine. Pentru cei agitați, cu mintea împrăștiată, care adorm greu, acest procedeu simplu le va conferi liniște, mai multă stabilitate lăuntrică și un aport sporit de vitalitate.

Pentru a amplifica și mai mult procesul de purificare, se recomandă ca această metodă să înceapă să fie aplicată atunci când Luna este în descreștere. Realizată zilnic, cu perseverență, o perioadă suficientă de timp, vom simți efecte benefice notabile și de durată.

Citiți și:
Alimente miracol
Terapiile naturale, medicina viitorului
Lumea plantelor

 

yogaesoteric
7 iulie 2015



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga