Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Serviciile secrete americane pregătesc înlăturarea preşedintelui Ecuadorului


Preşedintele Ecuadorului Rafael Correa către ambasadorul Statelor Unite: „Nu ne ţineţi prelegeri despre libertate… Noi n-am invadat pe nimeni. Nu torturăm ca în Guantanamo. Nu avem drone ucigând fără judecată presupuşi terorişti, omorând soţii şi copii ai aşa-zişilor terorişti. Deci, nu ne ţineţi discursuri despre viaţă, lege, demnitate sau libertate. Nu aveţi dreptul moral să faceţi asta”.

Rafael Correa este unul din acei preşedinţi latino-americani pe care cercurile conducătoare americane îl consideră necontrolabil, fiind astfel deosebit de periculos. Pentru a scăpa de asemenea politicieni, după cum se cunoaşte, Washingtonul se foloseşte de un larg arsenal de mijloace, începând cu amestecul în procesul electoral, până la eliminarea fizică, scrie publicaţia The 4th  Media.

După ciudata moarte a lui Hugo Chavez, care a condus rezistenţa împotriva imperiului american, Correa este tot mai mult considerat ca fiind succesorul său, liderul forţelor populiste de pe subcontinentul latino-american. În centrul politicii sale externe se află întărirea organizaţiilor regionale latino-americane în care nu se află reprezentanţi ai Statelor Unite: Comunitatea Statelor din America Latină şi Caraibe (CELAC), Uniunea Naţiunilor Sud-americane (UNASUR), Alianţa Bolivariană a Popoarelor din America (ALBA) şi altele.  

Correa a sprijinit întotdeauna iniţiativele lui Hugo Chavez care au permis reducerea dependenţei regiunii de imperiu, anularea Doctrinei Monroe în emisfera vestică şi interacţiunea ţărilor latino-americane cu alte centre de putere din lume. În această privinţă, Ecuadorul este un exemplu de stabilire a unei cooperări cuprinzătoare cu China şi Rusia în domeniile politic, economic şi militar. Prezenţa americană în ţară este în scădere, iar administraţia Obama încearcă să întrerupă această evoluţie descendentă. Preşedintele Correa este considerat principalul vinovat pentru deteriorarea relaţiilor americano-ecuadoriene, el fiind cel care a iniţiat campania internaţională împotriva corporaţiei Chevron. Curtea de Arbitraj de la Haga a absolvit această companie de plata unor amenzi de mai multe miliarde de dolari pentru poluarea bazinului fluviului Amazon, pe teritoriul Ecuadorului.

Correa n-a fost de accord cu o asemenea decizie umilitoare şi nejustificată; el a vizitat zona dezastrului ecologic şi a arătat ziariştilor și reporterilor mîinile sale acoperite cu petrolul lăsat la locul fostei extracţii, spunând: „Acesta este rezultatul unei companii care foloseşte tehnologii învechite”. El a cerut consumatorilor să nu cumpere produsele Chevron. Un tribunal Ecuadorian a permis continuarea procesului unui dosar depus de indienii ce trăiesc în zona dezastrului eologic şi a impus companiei plata a 19 miliarde de dolari despăgubiri pentru prejudiciile produse mediului şi sănătăţii populaţiei. Folosindu-şi marea sa experienţă în asemenea procese, Chevron a obţinut din partea Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Haga o decizie în favoarea sa. Cu toate acestea, Correa nu a renunţat şi, asigurându-şi sprijinul UNASUR şi ALBA, a solicitat comunităţii internaţionale să-şi arate solidaritatea cu Ecuadorul.

Actualmente nu mai există bunuri ale Chevron în această ţară, dar revendicările reclamate de Ecuador ar putea fi satisfăcute în Argentina, Brazilia sau Canada, care ameninţă compania americană cu consecinţe financiare serioase. Administraţia Obama a decis să-şi apere interesele cu orice preţ, acesta fiind unul din factorii pentru care dirijează spionajul American spre o soluţie radicală a „problemei Correa”.

De asemenea, preşedintele Ecuadorului încearcă să zădărnicească dezvoltarea Alianţei Pacificului, unul dintre proiectele geopolitice neoliberale ale Washingtonului, care cuprinde Mexicul, Columbia, Peru şi Chile, creat pentru a neutraliza blocul ALBA, prezenţa Ecuadorului într-o asemenea alianţă nepotrivindu-se cu scopurile strategice americane în regiunea Asia-Pacific.

Supravegherea preşedintelui Ecuadorian de către spionajul american s-a intensificat considerabil în ultimii ani. Interceptarea convorbirilor sale telefonice şi a discuţiilor din anturajul său, precum şi existenţa unor „fisuri” în sistemul său de protecţie, create de agenţii săi de securitate şi cordoanele de poliţie, permit americanilor să urmărească mişcările preşedintelui, locurile deplasărilor, lista participanţilor şi sistremele de securitate în funcţiune.

Recent, într-un discurs televizat, Correa le-a spus ecuadorienilor despre concentrarea suspectă de personal militar la ambasada americană Quito. „Toate ambasadele, de regulă, nu au mai mult de un ataşat militar la Quito, doar Statele Unite au mai mult de 50!”, a declarat Correa. I-a spus apoi ministrului său de Externe să verifice această informaţie şi să acţioneze pentru ca numărul lor să fie adus la un nivel normal. De asemenea, preşedintele Ecuadorian a cerut să fie investigat incidentul de la graniţa dintre Ecuador şi Columbia, în care s-a tras asupra unui elicopter ecuadorian cu mai mulţi militari americani la bord. Este de înţeles îngrijorarea sa: baza americană de la Manta a fost închisă în 2009, însă consilierii militari ai Pentagonului şi agenţii serviciilor de informaţii americane conduc încă operaţiuni pe teritoriul ecuadorian fără nicio restricţie.

Este evidentă intensificarea activităţilor de spionaj şi subversiune ale agenţiilor de informaţii ale Statelor Unite în Ecuador. Conform informaţiilor obţinute de la experţi cubanezi, personalul CIA al staţiei din Ecuador s-a dublat în anii 2012-2013. Zeci de noi agenţi au sosit în ţară. Ei operează nu doar pe teritoriul ambasadei americane din Quinto, unde există cel puţin o sută de diplomaţi, dar folosesc şi consulatul din Guayaquil. Pentru a asigura spaţiul necesar numărului sporit de personal de informaţii în acest important oraş-port, Departamentul de Stat a trebuit să construiască o clădire a noului consulat în care, după cum a informat o agenţie prietenă a Ecuadorului, NSA a instalat echipament electronic de interceptare a comunicaţiilor.

Consulatul este condus de David Lindwall, care a sosit în această ţară după un turneu în Irak în calitate de consilier pentru afaceri politico-militare. De asemenea, Lindwall a fost ofiţer politic la ambasadele din Bogota, Managua, Tegucigalpa, Asuncion şi alte capitale din America Latină. Numele său apare de multe ori în publicaţiile WikiLeaks. Chiar şi o analiză rapidă a telegramelor care poartă semnătura sa conduce la concluzia că Lindwall este un cadru cu experienţă al CIA, versat în afacerile din America Latină şi a fost trimis în Ecuador pentru a rezolva „probleme foarte delicate”.

În mai multe rânduri, preşedintele Correa a numit Statele Unite o putere „arogantă”, care încearcă să impună lumii „valorile sale democratice universale” şi să dea altora „lecţii de moralitate şi de bun comportament”. În mod constant, el a arătat că Statele Unite au unul dintre cele mai imperfecte sisteme electorale care face posibil ca cei care pierd alegerile de fapt să le câştige. Correa consideră că încercările Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) de a-şi trata partenerii în democraţie din Ecuador şi alte ţări ca şi cum ar fi colonii sunt insultătoare.

Recent, comentând terminarea finanţării unor proiecte USAID în ţară de cca. 32 de milioane de dolari, Correa s-a oferit, nu fără sarcasm, să ajute Washingtonul la întărirea democraţiei americane cu aceeaşi sumă de bani.

Biroul USAID părăseşte Ecuadorul, dar operaţiunile spionajului american de destabilizare a ţării continuă. După toate aparenţele, noile atacuri în această zonă vor fi făcute în legătură cu planurile lui Correa de a reduce mărimea forţelor armate şi de a transfera o parte din personalul militar în agenţiile de poliţie.

Anonima „armată a disidenţilor” deja face declaraţii ostile la adresa lui Correa şi a încercărilor sale „de a lua locul lui Chavez pe continent”. Aceste formulări indică în mod direct ce forţe se află în spatele actualei campanii îndreptate împotriva lui Correa. În septembrie 2010, preşedintele ecuadorian abia a scăpat cu viaţă în timpul unui schimb de focuri al lunetiştilor, produs cu ocazia unei revolte a poliţiştilor. Nu ar putea spionajul american să planifice ceva similar în viitorul apropiat?

După cum se ştie, după atacurile teroriste asupra turnurilor gemene din New York, din 2001, serviciile de informaţii au primit carte albă să-i elimine pe cei consideraţi drept inamici ai Statelor Unite. Nimeni n-a abrogat încă această decizie.


Articol preluat din revista Lumea.


Citiți și:
Statele Unite, implicate în atentate?
Implicarea SUA în fraudarea alegerilor prezidenţiale din Mexic în 2006

 

yogaesoteric
11 august 2015



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga