Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
A început oficial cenzura internetului în România! ONG-urile trag un semnal de alarmă


Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) alături de alte cinci organizaţii nonguvernamentale avertizează opinia publică asupra faptului că în România a început oficial cenzura internetului. Potrivit celor şase organizaţii, o instituţie administrativă (Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, ONJN) şi-a luat rolul de cenzor al site-urilor web pe care utilizatorii români le pot accesa.

Această cenzurare a internetului a devenit posibilă în temeiul legii nr. 124/2015, promulgată pe 12 iunie 2015, care, la art. 10(7) stipulează că: „Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice [...] sunt obligaţi să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restricţionarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România, precum şi cele referitoare la reclamă şi publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de către un operator de jocuri de noroc nelicenţiat în România”.

La 12 zile de la promulgarea acestei legi, ONJN a adoptat, fără dezbatere publică, o decizie, publicată pe site-ul instituţiei abia după o lună de la adoptare, care nu numai că obligă furnizorii să blocheze accesul la unele site-uri prin DNS (sistem de nume de domeniu), ci şi să redirecţioneze utilizatorii către un site găzduit de STS (serviciu de telecomunicații speciale) – vezi aici.

La sfârşitul lunii iulie, ONJN trimisese deja o somaţie în acest sens la adresa furnizorilor de internet prin care îi obligă să implementeze această decizie.

ApTI împreună cu alte cinci organizaţii non-guvernamentale – Activewatch, APADOR – CH, CJI, CRJI şi Fundaţia Ceata – au avertizat de anul trecut ONJN că aceste măsuri încalcă drepturi fundamentale, însă instituţia respectivă a ignorat pur şi simplu demersul ONG-urilor, inclusiv cererea de dezbatere publică înainte de adoptarea actului normativ.

În consecinţă, miercuri, 19 august, cele şase organizaţii au trimis o nouă cerere către ONJN, „sperând că în ceasul al 12-lea decidenţii din această instituţie vor înţelege că nu este vorba despre o simplă chestiune tehnică, ci despre o măsură cu efecte nebănuite”.

De asemenea, ONG-urile au adresat în cursul zilei de 19 august o scrisoare deschisă furnizorilor de servicii internet, cerându-le acestora să ia o poziţie publică pe acest subiect şi să ceară să rămână furnizori tehnici de servicii, nu instrumente de cenzură. De asemenea, ONG-urile le mai cer furnizorilor de internet să acţioneze în instanţă şi să ceară suspendarea măsurii până la decizia instanţelor competente. Apelul către furnizorii de internet poate fi accesat aici.

Ce implică decizia ONJN?

Furnizorii de servicii internet vor fi obligaţi să implementeze un sistem de filtrare a site-urilor, obligatoriu, pentru toţi clienţii lor. Aceştia vor deveni practic cenzorii informaţiei accesate de orice utilizator român. De asemenea, conform deciziei ONJN din 24.06.2015, aceasta înseamnă şi că STS, cel puţin, va putea colecta toate adresele IP ale utilizatorilor de internet de pe teritoriul României care încercă să acceseze acele site-uri, semnalează ONG-urile.

În opinia celor şase organizaţii, acest fapt ridică mai multe probleme, respectiv instituie cenzura conţinutului pe internet, încalcă dreptul la viaţa privată prin alterarea confidenţialităţii comunicaţiei electronice. Mai mult, interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune iar blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică. De asemenea, măsurile sunt tehnic inutile şi pot fi uşor depăşite.

Cenzura conţinutului pe internet

În comunicatul de presă se reaminteşte că Uniunea Europeană a inclus în directiva 2002/21/CE privind comunicaţiile electronice obligaţia pentru statele membre ca accesul la internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv. Or, blocarea site-urilor web prin intermediul furnizorului de servicii internet constituie o măsură de cenzură a conţinutului online, măsură ce ridică probleme serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului în general şi a dreptului la liberă exprimare în particular.

Mai mult, internetul şi site-urile web sunt unanim recunoscute ca mijloace de comunicare în masă, astfel blocarea acestora în mod arbitrar riscă să contravină Constituţiei României care prevede că „cenzura de orice fel este interzisă” şi că „nicio publicaţie nu poate fi suprimată”. De asemenea, faptul că o autoritate administrativă, şi nu o instanţă de judecată, poate să decidă, fără posibilitate de apel, că un anumit site nu trebuie să fie accesat de către utilizatori ridică probleme ale constituţionalităţii deciziei.

Raportorul ONU cu privire la libertatea de exprimare concluzionează cu privire la acest subiect: „Măsurile de blocare constituie o modalitate inutilă şi disproporţionată de a atinge scopul declarat”. De altfel, la nivel mondial sunt deja documentate cazuri în care, în funcţie de metoda tehnică folosită, blocarea a dus la imposibilitatea accesului la site-uri 100% legale, dar găzduite pe acelaşi IP, sau la blocarea unui site întreg (de ex. Wikipedia sau Instagram) pentru un singur conţinut discutabil.

Aceste aspecte sunt cu atât mai importante cu cât se doreşte nu numai crearea unei liste negre cu societăţi „neautorizate” care va fi transmisă furnizorilor de internet, dar şi identificarea site-urilor care în cadrul unor activităţi de marketing, reclamă, publicitate sau alte activităţi cu caracter promoţional, oferă legături către jocurile de noroc neautorizate în România, arată ONG-urile, adăugând că acest demers induce un real pericol de apariţie a unor decizii arbitrare cauzate de interpretabilitatea acestei prevederi. „O pagină de Facebook este un site? Un videoclip pe Youtube.com este promovare? Dar pe Trilulilu.ro? Dacă Google.ro afişează rezultate care promovează site-uri de pariuri neautorizate, va fi blocat? Dar Google.com?”, întreabă asociaţiile.

Nu în ultimul rând, implementarea unui astfel de sistem de blocare a site-urilor de către furnizorii de servicii internet înseamnă că sunt create şi puse în funcţiune o serie de instrumente de cenzură care pot fi extinse foarte uşor la alte domenii. Iar odată blocarea internetului acceptată şi sistemul tehnic pentru implementarea acesteia pus la punct, din ce în ce mai mulţi vor cere ca din ce în ce mai multe lucruri să fie cenzurate.

Astfel, în Italia, sistemul de blocare a internetului a fost creat, iniţial, tot pentru a împiedica accesul la jocuri de noroc online neautorizate pentru ca, de la o listă simplă în domeniul jocurilor neautorizate de noroc din 2006 să se ajungă astăzi la o listă complexă de site-uri blocate, din care peste 900 de site-uri au fost adăugate de poliţia italiană fără intervenţie judiciară. Iar Italia nu este singurul astfel de exemplu, o situaţie similară înregistrându-se şi în Franţa.

Încălcarea vieţii private prin alterarea confidenţialităţii comunicaţiei electronice

Furnizorii de servicii internet (ISP - Internet Service Provider) au obligaţii de asigurare a confidenţialităţii comunicaţiilor electronice, pe care doar le intermediază din punct de vedere tehnic. Or, o decizie de blocare şi redirectare prin ISP a unui site intervine în comunicarea dintre utilizatorul de internet şi site-ul respectiv şi îl retrimite, fără a-l anunţa în prealabil, către un alt site, în cazul nostru unul operat de o instituţie militarizată.

Prin această acţiune, ISP-ul transmite STS toate datele de trafic care pot identifica un utilizator de internet, încălcând Art. 4 din legea 506/2004 privind viaţa privată în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi legea 677/2001 prin transmiterea unor date personale (cum ar fi adresa IP) unor terţi, fără informarea sau consimţământul utilizatorului.

Respectând principiul ierarhiei actelor normative, un ordin al unei autorităţi administrative nu poate încălca dispoziţii imperative ale unei legi sau să încalce drepturile fundamentale.

Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune

Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune conform Art. 361 din noul Cod Penal. Incriminarea penală a unei astfel de fapte este impusă de faptul că o astfel de activitate reprezintă în practică o alterare a funcţionării corecte a sistemelor şi reţelelor informatice.

Or, decizia ONJN se pare că îi obligă pe ISP să desfăşoare o activitate tipic infracţională, în condiţiile unui cadru juridic nereglementat unitar. Dacă orice altă persoană fizică sau juridică ar face exact aceleaşi acţiuni ca cele mandatate de ONJN, ar fi cu siguranţă un infractor conform Codului Penal român în vigoare.

Blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică.
Conform studiilor publicate de ICANN, principala autoritate care administrează resursele internetului, blocarea site-urilor şi blocarea prin DNS, în special, împiedică implementarea unor mecanisme de securizare a DNS-ului care sunt esenţiale pentru funcţionarea corectă a internetului.

Măsurile sunt tehnic inutile şi pot fi uşor depăşite

Ca orice măsură de cenzură a internetului, măsurile propuse de ONJN sunt tehnic inutile şi pot fi uşor depăşite de orice utilizator de internet care ştie să caute pe orice motor de căutare cuvinte ca: Open DNS, alternative DNS, Google DNS, VPN, Tor sau altele.

În schimb, măsurile ONJN vor crea infrastructura de cenzură a conţinutului pe internet care probabil va fi folosită şi de alţii pentru alte scopuri (vezi de ex. recentele măsuri de blocare a conţinutului în Portugalia pentru presupuse încălcări ale drepturilor de autor), arată cele şase organizaţii.

Autorii acestui apel, precum şi a scrisorilor deschise adresate ONJN şi furnizorilor de internet sunt ActiveWatchwww.activewatch.ro, APADOR-CHwww.apador.org, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) – www.apti.ro, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI) – www.crji.org, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) – www.cji.ro, Fundaţia Ceatawww.ceata.org.

yogaesoteric
19 octombrie 2015

 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga