Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Actualitate >Societate >
Terorismul de bulevard ne încuie porţile din Schengen. Justifică starea de urgenţă suspendarea unor drepturi fundamentale în UE?

 

Suspendarea libertăţii de a călători fără controale în spaţiul Schengen este reacţia de panică a unor politicieni derutaţi. Aşa se dovedeşte a fi un politician când nu gestionează situaţia decât pe vreme bună, nu şi pe vreme rea. Depăşită de criza grecească, de valul de refugiaţi şi de actele de terorism de pe teritoriul său, Uniunea Europeană reacţionează baricadându-se, cum a mai făcut-o şi în trecutul nu prea îndepărtat. În mai toate vechile puncte de frontieră, cazărmile vameşilor au rămas în picioare. Acum, s-a dat undă verde ca ele să fie renovate şi redeschise, pentru a se controla şi înregistra tot ce pune piciorul dintr-un stat în alt stat.

Două elemente au contribuit la evaporarea peste noapte a ceea ce se credea a fi bătut în cuie, un fundament al construcţiei păcii şi bunăstării care este UE. Primul, chiar şi în ordine cronologică, este valul de refugiaţi din „ţările terţe”, care au tăbărât peste Europa, căci la ei în ţară mureau de foame, de bombe, sau de amândouă.

Al doilea este „terorismul de bulevard”, care pune în pericol cafenele, săli de spectacole, şi în general lumea în plin proces de socializare, pe străzile din Paris sau Bruxelles.

Instituţiile statului n-au fost atacate cu bombe, bistrourile însa da. Iar în panica lor extremă, politicienii şi forţele de ordine strâng rândurile, suspendând drepturi greu dobândite, în decenii de luptă pentru democraţie şi drepturile fundamentale ce ţin de ea.

Pericolul terorist, reactivat la maximum datorită atacurilor de la jumătatea lunii noiembrie din ţările sale vecine, a dat un argument în plus Germaniei de a-şi întări instituţiile de forţă şi de a încerca să readucă situaţia refugiaţilor sub control.

După căderea Zidului Berlinului din 9 noiembrie 1989, au venit în Germania de Vest din şi prin fostul RDG, până în martie 1990, în medie 50.000 de oameni pe zi: estici germani, dar şi repatriaţi târzii sau solicitanţi de azil politic din fostele ţări comuniste ale Europei de Est, printre care şi România.

Guvernul Kohl a răspuns la acel moment fluxului de migranţi, oferind o rată de schimb între Ostmark şi D-Mark de unu la unu. Imigranţii străini au fost gestionaţi „după acte” şi după cât de necesari s-au dovedit a fi statului german. Kohl a acţionat în pofida riscului economic, a sfaturilor date de unii experţi, printre care şi preşedintele de atunci al Bundesbank, Karl Otto Pohl. Decizia cancelarului a aruncat în aer costurile reunificării. În ciuda transferurilor de peste o mie de miliarde de euro din Vest, mari părţi din estul Germaniei au degenerat, transformându-se în deşerturi economice şi zone subpopulate.

În decembrie 1991, la scurt timp după începerea războaielor balcanice, la insistenţa Germaniei şi împotriva rezistenţei din Marea Britanie, UE a decis recunoaşterea Croaţiei şi Sloveniei ca state independente. Din nou s-a semnalat un val, o creştere pe termen scurt a refugiaţilor din Germania. Însă de atunci, cifrele imigraţiei s-au ţinut sub control. Până anul acesta, când statisticile şi previziunile au explodat.

Numărul de refugiaţi care a ajuns în ultimele luni pe teritoriul federal a depăşit capacitatea logistică disponibilă – cea a Deutsche Bahn şi a oraşului München. Astfel, politicul a intrat sub presiune pentru a opri trenurile şi a tras frâna de urgenţă. Ceea ce este un lucru practic, însă cu consecinţe de principiu.

Dacă Franţa, Belgia sau Germania declară unele situaţii de urgenţă drept relevante din punct de vedere al închiderii frontierelor, atunci şi alte ţări îşi pot lua „libertăţi europene”, inacceptabile după tratatele în vigoare. Teoretic, fiecare regulă europeană poate fi încălcată sau eludată, dacă decidenţii din ţările UE constată oficial şi la unison o situaţie de urgenţă.

Italia şi Grecia pot lua în considerare recenta imigraţie ca situaţie de urgenţă relevantă în defalcarea obiectivelor bugetare ale UE. Italienii îşi pot extinde acum bugetele, în scopul de a-şi proteja frontierele proprii şi ale UE. Francezii pot cheltui bani în plus pentru intervenţia militară în Siria şi de combatere a terorismului în ţara lor. Iar exemplele pot continua. Comisia Europeană a semnalat deja posibilitatea apariţiei unor pretenţii de acest fel. Iar în această situaţie, dreptul Germaniei şi al CE de a solicita disciplina bugetară se duce şi el pe apa sâmbetei, cum o face şi libertatea de mişcare în Schengen. Acest lucru ar putea conduce chiar şi la descompunerea pieţei unice europene.

La începutul lui 2015, nici pauza de euro şi nici de Schengen nu a fost vreun moment în discuţie. Acum ştim că este posibil, cel puţin teoretic, ca ţările să poată solicita un time-out de la apartenenţa lor la zona euro. Aceasta a fost poziţia ministrului de finanţe german Wolfgang Schauble, în luna iulie, în negocierile privind pachetul de ajutor pentru Grecia. Acesta a fost, de asemenea, parte din propunerea oficială a Consiliului de Miniştri. Deşi propunerii nu i s-a dat curs, un EURO-OUT pe termen limitat nu mai apare de neconceput.

Iar acum, se prăbuşeşte şi Schengen. Se prăbuşeşte oare? Pe cât de groaznică apare o astfel de perspectivă în UE, să nu uităm că populişti de extremă dreapta şi naţionalişti ca Viktor Orban sau ca Marine Le Pen abia aşteaptă să construiască iar garduri, şi nu doar pentru refugiaţi. În noul context european îmbibat de frica de terorism, mentalitatea statului-naţiune probabil că va recâştiga teren.


Citiţi şi:
Destrămarea Uniunii Europene
Vremuri potrivnice pentru Uniunea Europeană

 

yogaesoteric
15 decembrie 2015

 

Articole publicate recent

> 23 FebruarieInformare privind termenul din data de 22 februarie 2017

> 22 FebruarieÎn anul 2016 au fost masacraţi în întreaga lume 90.000 de creştini

> 22 FebruarieÎţi laşi copiii să urmărească des aceste desene animate? Ia în calcul problema gravă care poate apărea

> 22 FebruarieMario Draghi dovedeşte actualmente o atitudine periculoasă de psihopat…

> 22 Februarie«Justiția nu trebuie să fie izvor de nedreptate»

> 21 Februarie15 ani de la începutul războiului împotriva terorismului

> 21 FebruariePe când și în România? – Ungaria are în plan să ia măsuri drastice împotriva ONG-urilor finanţate de Soros

> 21 FebruarieBancuri stenice (III)

> 21 FebruarieSolicitare de dezmințire adresată site-ului Evenimentul zilei

> 20 FebruarieDan Puric: România este o colonie condusă din afară

> 20 FebruarieOamenii de știință dărâmă din temelii mitul ce a fost deja impus cu forța de activiștii LGTB: NU te naști homosexual!

> 19 FebruarieUn milionar lituanian a construit «Orașul soarelui» după ce a cumpărat 3000 hectare de pădure!

> 19 FebruarieStiglitz despre viitorul zonei euro: «Mai rău decât Marea Criză»

> 19 FebruarieCum s-ar putea încheia, în 2017, conflictul din Siria?

> 19 FebruarieRusia a acuzat coaliția internațională condusă de SUA de crime de război în Irak: Au ucis zeci de femei și copii

> 18 FebruariePăpuşarul cel insolent şi viclean Ponta

> 16 FebruarieNebunia bancherilor şi a sistemului financiar a crescut după criză

> 16 FebruarieAfirmații fără precedent făcute în direct la Televiziunea Națională: România nu mai este un stat, ci o corporație condusă de străini

> 16 FebruarieAl 45-lea președinte al SUA: Donald John Trump

> 15 FebruarieNoul tun radioelectronic al rușilor amenință de la mii de kilometri distanță. Ce poate face?

> 15 FebruarieSe îndreaptă civilizaţia noastră către colaps? Un istoric prezice cu ajutorul ecuaţiilor matematice că instabilitatea va începe în 2020

> 15 FebruarieGoogle dat în judecată pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare a angajaţilor

> 15 FebruarieO luptă pentru controlul statului profund. Trump i-a ridiculizat pe șefii serviciilor secrete

> 13 FebruarieBancuri stenice (II)

> 13 FebruarieDEZVĂLUIRI: DGSE-ul francez preia România de la CIA!

> 12 FebruarieAdevărul despre Rusia, ceea ce elita nu vrea ca tu să știi

> 12 FebruarieFelul în care un model «plus-size» a vrut să arate lumii că frumuseţea nu ţine de numărul de kilograme

> 12 Februarie19 principii de aur ale Mariei Montessori, cel mai mare pedagog din istorie, pentru creşterea corectă a unui copil

> 12 FebruarieVânzarea terenurilor către străini e o problemă naţională, nu comunitară. În Germania, vânzarea unui singur hectar ar provoca scandal național

> 11 FebruarieHackerul român Guccifer acuză FBI din pușcărie: «Le-am dat 70-100 de gigabytes de date care sunt sute de mii de documente. Să le verifice singuri»

> 10 FebruarieUn cuplu a construit o altfel de «casă verde». Se încălzesc iarna şi au legume pe tot parcursul anului

> 10 FebruarieGermania: Politica NATO, numită o «autostradă către iad» într-un show

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga