Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
17 artefacte care dovedesc că au existat civilizaţii preistorice avansate (II)

 

O serie de artefacte, având ca presupusă origine o perioadă cuprinsă între mai multe milioane de ani și doar câteva sute de ani în urmă, sunt din punct de vedere tehnologic mult mai avansate faţă de timpul în care sunt plasate de către versiunea oficială a istoriei. Nu pretindem că toate sau oricare dintre aceste artefacte reprezintă dovezi definitive ale existenţei unor civilizaţii preistorice avansate, ci mai degrabă urmărim să oferim doar o scurtă prezentare a ipotezelor ce au fost formulate cu privire la aceste obiecte.

Citiți prima parte a articolului
 

8. Sfere vechi de 2,8 miliarde de ani?
 
 

În fotografia alăturată puteţi vedea în partea din stânga sus şi dreapta jos două exemple de sfere ce sunt cunoscute sub numele de „sfere Klerksdorp”, ce au fost găsite în straturile geologice de pirofilit, în apropiere de Ottosdal, Africa de Sud. În partea din dreapta sus şi stânga jos se află imagini ale unor obiecte similare cunoscute sub numele de „marmură Moqui”, ce au fost găsite în straturile de gresie din Navajo, în sud-estul statului Utah.

Unii au spus că sferele respective, ce au caneluri fine împrejurul lor şi care au fost găsite în minele din Africa de Sud, ar fi mase formate în mod natural din materie minerală. Alții au spus că ele au fost precis modelate de mâna omului preistoric.

În conformitate cu cartea lui Michael Cremo Arheologia interzisă: Istoria ascunsă a rasei umane, Roelf Marx, specialist al muzeului din Klerksdorp, Africa de Sud, a declarat că „Globurile au o structură fibroasă pe interior şi un înveliș ca o coajă în exterior, sunt foarte grele și nu pot fi zgâriate, nici chiar de oțel”.

Pe baza faptului că stratul de pirofilit în care au fost găsite sferele s-a format prin sedimentare cu miliarde de ani în urmă, Marx a estimat că ele au o vechime de circa 2,8 miliarde de ani.

Dacă totuşi sferele nu sunt altceva decât mase minerale naturale, nu este clar cum anume s-au format.

7. Pilonul de fier din Delhi
 

Fotografia alăturată prezintă o inscripție gavată pe pilonul de fier din Delhi. Inscripţia este datată la aproximativ 400 d.Hr., în vremea regelui Chandragupta II.

Pilonul are aşadar cel puțin 1.500 de ani vechime, dar ar putea fi şi mai vechi. Ceea ce este uluitor este că metalul din care a fost făcut nu rugineşte și are o puritate extraordinară.

Conform profesorului A.P. Gupta, șeful Departamentului de Ştiinte Aplicate și Umaniste al Institutului de Tehnologie și Management din India, pilonul are o compoziţie de 99.72% fier.

În timpurile moderne, s-a ajuns la producerea fierului forjat care să aibă o puritate de 99,8%, dar este vorba de un aliaj care conține mangan și sulf, două ingrediente absente în metalul pilonului din Deplhi.

Pilonul a fost făcut cu cel puțin „400 de ani înainte ca cea mai veche turnătorie cunoscută a lumii să îl fi putut produce”, a scris John Rowlett în cartea sa Un studiu al meşteşugurilor din civilizațiile antice și medievale.

6. Sabie Ulfbehrt de viking
 

Fotografia alăturată prezintă o sabie Ulfberht expusă la Muzeul Național din Nürnberg, Germania.

Arheologii au fost uimiţi când au descoperit o sabie vikingă de tip Ulfberht datând din perioada 800-1000 d.Hr. Ei nu au putut înţelege cum a fost disponibilă tehnologia necesară pentru a face o astfel de sabie înainte de Revoluţia Industrială, care a avut loc abia 800 de ani mai târziu.

Conținutul de carbon al acestei săbii este de trei ori mai mare decât al celor obişnuite din acel timp, iar impuritățile din aliajul acesteia au fost îndepărtate într-o așa măsură, încât minereul de fier trebuie să fi fost încălzit la cel puțin 3000° Fahrenheit (1650° Celsius).

Cu mare efort și precizie, fierarul Richard Furrer din Wisconsin a creat în zilele noastre o sabie de calitatea Ulfberht folosind o tehnologie care ar fi putut fi posibilă în Evul Mediu. El a spus că a fost cel mai complicat lucru pe care l-a făcut vreodată și că a folosit metode despre care nu se ştie dacă au fost folosite de oamenii din acea vreme.

5. Ciocan vechi de 100 de milioane de ani?
 

În anul 1934 a fost găsit în apropierea localităţii Londra din statul Texas un ciocan încastrat în piatra care s-a format în jurul lui. Se afirmă că stânca din jurul ciocanul are o vechime de mai mult de 100 de milioane de ani.

Glen J. Kuban, un vocal sceptic al ideii că ciocanul ar fi fost făcut cu milioane de ani în urmă, a declarat că roca respectivă poate conține, într-adevăr, materiale care sunt vechi de 100 de milioane de ani, dar asta nu înseamnă că acea rocă chiar s-a format în jurul ciocanului cu atât de mult timp în urmă.

Kuban a adus ca argument faptul că unele pietre calcaroase s-au format în jurul unor artefacte cunoscute a fi din secolul 20, ceea ce înseamnă că concreţionările de acest gen se pot produce destul de repede în jurul unor obiecte. Concrețiunile sunt mase întărite de materie minerală.

Carl Baugh, care se află în prezent în posesia artefactului, a declarat că mânerul din lemn s-a transformat în cărbune (dovadă a vârstei sale foarte mari) și că metalul din care este confecționat are o compoziție ciudată. Scepticii au solicitat mai multe testări independente pentru a verifica aceste afirmaţii, dar până acum niciun fel de astfel de teste nu au fost efectuate.

4. Un şantier preistoric?



Muncitorii care lucrau în secolul 18 la o carieră de piatră în apropierea localităţii Aix-en-Provence din Franța, au dat peste nişte unelte încastrate într-un strat de calcar la adâncimea de 50 de picioare (aproximativ 15 metri).

Descoperirea a fost înregistrată în Jurnalul American de Ştiinţe şi Arte din anul 1820 de către T.D. Porter, care traducea lucrarea contelui Bournon, intitulată Mineralogie.

Uneltele care odinioară fuseseră din lemn s-au transformat în timp în agat, o piatră dură. Porter a scris: „Totul avea tendinţa să demonstreze că urmele respective proveneau de la o lucrare ce fusese realizată chiar pe locul acela. Aceasta era o dovadă că prezenţa omului a precedat formarea acelui strat de piatră, cu considerabil mai mult timp înainte, deoarece el ajunsese deja la un grad de civilizație în care cunoştea artele, a lucrat piatra și a format coloane din ea.”

Așa cum se menţionează şi în cazul ciocanului despre care s-a vorbit mai sus, scepticii argumentează că straturile de calcar se formează relativ repede în jurul uneltelor moderne.

3. Pod de un milion de ani vechime?
 

Fotografia alăturată efectuată de NASA prezintă ceea ce se presupune a fi aşa-numitul „Pod al lui Adam”, cunoscut de asemenea şi sub numele de „Podul lui Rama” sau „Podul lui Seth”. Acest pod leagă India și Sri Lanka.

Potrivit unei legende indiene antice, regele Rama a construit un pod între India și Sri Lanka în urmă cu mai mult de un milion de ani. Din satelit au fost observate ceea ce par a fi în prezent resturile unui astfel de pod, dar mulți spun că nu este altceva decât o formațiune naturală.

Dr. Badrinarayanan, fost director al Institutului Geologic din India, a studiat mostre din componenţa acestui pod. El a constatat existenţa unor bolovani în partea de sus a unui strat de nisip marin, și a fost de părere că bolovanii trebuie să fi fost plasaţi acolo în mod artificial.

Nicio explicație naturală nu a fost acceptată unanim de către geologi. Datarea podului a fost de asemenea controversată, din moment ce unii spun că nicio parte a podului (cum ar fi eșantioanele de corali) nu poate oferi o perspectivă reală pentru a determina cât de vechi este întregul pod.

2. Bujie veche de 500.000 de ani?


În anul 1961 trei persoane căutau geode pentru magazinul lor de bijuterii și suveniruri din Olancha, California, când au găsit ceea ce părea a fi o bujie încastrată într-o geodă. Virginia Maxey, una dintre cele trei persoane care au făcut descoperirea, a declarat că un geolog a examinat fosilele din jurul dispozitivului, datându-l la 500.000 de ani, sau chiar mai mult.

Geologul nu a fost niciodată numit, iar locul unde s-ar afla în prezent artefactul nu este cunoscut. Criticii ipotezei unui artefact atât de vechi, Pierre Stromberg și Paul V. Heinrich, au analizat doar diagrama obţinută prin scanarea cu raze X a artefactului, precum şi schiţa acestuia făcută de un artist. Ei cred că a fost mai degrabă o bujie modernă prinsă într-o concreţiune cu formare rapidă, decât o veritabilă geodă.

Totuși, Stromberg și Heinrich au afirmat că „Există foarte puține motive să credem că descoperitorii ar fi intenţionat să înşele pe cineva.”

1. Ziduri preistorice lângă Bahamas?


Un zid de stâncă în largul mării, cu blocuri groase de piatră, a fost descoperit lângă coastele insulelor Bahamas în anul 1968.

Arheologul William Donato a condus multiple operaţiuni de scufundare pentru a investiga zidul și a emis ipoteza că este o structură făcută de om, veche de 12.000 până la 19.000 ani, construită pentru a proteja de valuri o așezare preistorică.

El a descoperit că este o structură cu mai multe niveluri, inclusiv cu piloni de susţinere care par să fi fost plasaţi acolo de mâna omului. William Donato a găsit, de asemenea, şi ceea ce consideră a fi un fel de pietre de ancorare, care prezintă găuri pentru cablu.

Dr. Eugene Shinn, un geolog pensionar care a lucrat pentru Institutul Geologic al SUA, a declarat că eşantioanele de rocă din partea centrală pe care le-a luat arată o înclinare către apa adâncă. Dacă toate părțile centrale prezintă o înclinare către apa adâncă, acest lucru ar dovedi că roca respectivă s-a format chiar acolo unde se află și nu în altă parte, pentru a fi mai târziu transportată de către oameni în locaţia actuală.

Scrierile ulterioare ale lui Shinn au afirmat că toate probele au indicat existenţa acestei înclinații, părând a dovedi în felul acesta că este vorba despre o formaţiune naturală. Totuşi, în primele studiile, el a afirmat că doar 25% dintre probe au arătat că ar fi vorba de un bazin natural.

Dr. Greg Little, un psiholog care a fost captivat de studiul acestei structuri, l-a confruntat pe Shinn în legătură cu această discrepanță, iar Shinn a recunoscut că nu şi-a luat, într-adevăr, studiul său foarte în serios și că „am fost un pic dus de val pentru a face o poveste bună.”


Sursa: theepochtimes.com


Citiți și:
O piramidă din perioada Jurasicului a fost descoperită în Ucraina
Din nou... Atlantida
 



yogaesoteric
18 decembrie 2015


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga