Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
În unele cazuri singurătatea afectează considerabil sistemul imunitar şi chiar cauzează boli

 
Deşi cercetările anterioare au demonstrat impactul negativ pe care singurătatea îl poate avea asupra sănătăţii, mecanismele din spatele acestei asocieri au fost neclare până acum. Un studiu recent, scrie Medical News Today, a aflat, însă, că singurătatea poate modifica sistemul imunitar al oamenilor, făcând organismul mai susceptibil la boli. Cercetarea a fost construită pornind de la o alta, de anul trecut, care arăta că adulţii mai în vârstă supuşi singurătăţii extreme au cu 14% mai multe şanse să moară prematur. Un alt studiu publicat anul acesta concluziona că singurătatea şi izolarea socială trăite la orice vârstă pot spori riscul morţii timpurii.
 

Aceste cercetări şi altele de acest fel susţin că singurătatea creşte riscul morţilor premature prin declanşarea bolilor cronice. Profesorul de psihologie Lohn T. Ciopli, de la Universitatea din Chicago, şi colegii săi de la Universităţile California-Los Angeles (UCLA) şi California-Davis (UCD), autorii noii cercetări, spun însă că mecanismele moleculare din spatele efectelor singurătăţii asupra sănătăţii sunt slab înţelese. Anterior, echipa sa a observat că oamenii singuri prezentau un grad mai mare de inflamare şi un răspuns imunitar mai slab decât cei care nu erau singuri, sugerând că singurătatea ar putea fi asociată cu un mecanism cunoscut sub numele de „răspuns transcripţional conservat la adversitate”.

Acesta se caracterizează printr-o intensificare a expresiei genelor cu rol în inflamare şi printr-o reducere a expresiei celor implicate în răspunsul antiviral. În noul studiu, Ciopli şi colegii săi au studiat mai amănunţit problema, analizând expresia genelor din leucocite – globule albe ale sistemului imunitar care ajută la blocarea infecţiilor – la 141 de adulţi cu vârste cuprinse între 50 şi 68 de ani. Rezultatele le-au confirmat pe cele anterioare, echipa observând că indivizii singuri prezentau o expresie genică mai mare a răspunsului mai sus amintit în globulele albe decât subiecţii care nu trăiau în singurătate. Cercetătorii au mai observat că expresia genică din leucocite şi singurătatea se amplifică una pe alta de-a lungul timpului.

Cercetările anterioare au arătat că norepinefrina, care joacă un rol major în răspunsul la stres al organismului, poate spori producţia de monocite imature în măduva spinării (monocitele sunt un tip de globule albe). Aceste monocite favorizează inflamarea şi defavorizează răspunsul antiviral. Echipa de cercetare a observat că singurătatea afectează răspunsul la stres al organismului şi duce la sporirea producţiei de monocite imature, cauzând un răspuns antiviral mai slab şi amplificând inflamarea. Acest fenomen afectează producţia de globule albe din sânge, ceea ce explică parţial de ce indivizii singuri prezintă un risc mai mare de dezvoltare a unor boli cronice. Cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii pentru înţelegerea exactă a fenomenului.

În 2012, oamenii de ştiinţă de la Universitatea UCLA din SUA au descoperit că meditaţia poate reduce sentimentul de singurătate şi efectele asupra sănătăţii care îi sunt asociate.


Citiţi şi:
O mare provocare a căii spirituale: cum ne gestionăm emoţiile negative (I)
Singurătatea se reflectă la nivelul genelor

 

yogaesoteric
1 aprilie 2016

 

 

Articole publicate recent

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga