Important de ştiut – 7 aspecte fascinante despre creier

 

Creierul uman încă rămâne o enigmă pentru cercetători, neurologi, anatomişti, medici şi pentru lumea întreagă. Ne folosim doar o parte din creier, încă nu se ştie exact cât, însă ce se petrece cu restul care este nefolosit? Sau ce anume din posibilul comportament sau simţuri ori interpretări se ascunde în acele zone?

Cum am putea explica patologiile nervoase şi neurologice, bolile mintale sau, de ce nu, inteligenţa? Am putea-o influenţa prin manipularea materiei nervoase? Creierul ascunde multe mistere şi în încercarea de elucidare şi descoperire a acestora câteva curiozităţi excepţionale au ieşit la iveală. Vă prezentăm unele dintre cele mai interesante aspecte pe care le ştim despre creier.

1. Creierul, mai rapid ca… gândul?

Se spune că gândul are una dintre cele mai mari viteze, şi totuşi… Să dăm un exemplu pentru a înţelege mai clar: atunci când mergi se petrece uneori să te împiedici şi în mai puţin de o secundă trupul tău reuşeşte să se redreseze. Deci el în mai puţin de o secundă interpretează toate modificările tridimensionale ale poziției şi reuşeşte să identifice organele care ar putea interveni în refacerea echilibrului postural, trimiţându-le şi semnalele pentru mişcările necesare. Abia după ce ţi-ai reglat echilibrul te dezmeticeşti şi îţi dai seama că te-ai împiedicat şi era să cazi. Mecanismele sunt foarte complexe – undeva în urechea internă se află organele responsabile de echilibru, cel puţin al capului, dar la nivel cerebral există organe nervoase specializate în menţinerea echilibrului întregului trup etc. Ar fi necesar să citim tratate întregi pentru a înţelege funcţia echilibrului, o funcţie cu care creierul lucrează în mai puţin de o secundă. Cum este posibil? Se pare că viteza cu care circulă informaţiile între sinapsele neuronale este foarte mare, de peste 270km/h. Este excepţional cum mecanisme biofizice şi biochimice pot atinge o astfel de performanţă!

2. Creierul este mai activ noaptea decât ziua

Dat fiind toate activităţile pe care le întreprindem ziua, raportat la odihna din timpul nopţii, am tinde să credem că cea mai mare parte a activităţii creierului se produce ziua. Totuşi, prin studii electrice şi nu numai, cercetătorii au sesizat că noaptea creierul este mult mai activ decât ziua. Oamenii de ştiinţă nu au putut explica cert mecanismele care stau în spatele acestui rezultat uimitor, însă ei cred că activarea cerebrală intensă din timpul somnului se datorează tuturor proceselor reparatorii atât la nivel celular şi energetic, cât şi ca ansamblu funcţional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi prea puternici sau marcanţi, deci practic are loc o reechilibrare atât fizică, dar şi psihică, emoţională, comportamentală.

3. Cu cât avem un IQ mai mare, cu atât visăm mai mult

Având în vedere explicaţia de la subpunctul 2 devine logică această concluzie. Cu cât creierul nostru reuşeşte să acumuleze şi să proceseze mai multă informaţie, cu atât are mai multă nevoie de a amortiza excesele, pe care le prelucrează şi le inhibă sau le potenţează ori eliberează sub formă de vise. Ideea de interpretare a viselor are deci un gram de adevăr, astfel că dimineaţa, dacă vă gândiţi la ce aţi visat, puteţi deduce unde sunt punctele de tensiune în subconştientul vostru, care vă pot afecta viaţa, și puteți acționa apoi în mod conştient pentru a le armoniza.

4. Neuronii se regenerează şi continuă să crească toată viaţa

Mai bine de o sută de ani s-a considerat că neuronii nu se regenerează. În urma unor studii, s-a ajuns la concluzia că marea majoritate a neuronilor cresc şi se dezvoltă până în jurul vârstei de 7 ani, de aceea copilul mic este necesar să aibă tot felul de activităţi care să îi pună la treabă atât capacităţile intelectuale, cât şi cele motrice (dans, pian, alte sporturi ce necesită o coordonare mai intensă, nu doar alergare). Ulterior, alte studii au arătat că unii neuroni se regenerează chiar și la un interval de două săptămâni. Acest fapt a fost descoperit odată cu cercetările efectuate pentru a explica funcţia olfactivă (mirosul). La anumite mirosuri foarte puternice sau datorită prezenței unor substanțe toxice, o bună parte dintre neuronii olfactivi mor. După câteva astfel de evenimente, dacă neuronii nu s-ar regenera, ar trebui să fie distruşi toţi şi să rămânem fără miros. Însă acest fapt nu se petrece, pentru că la două săptămâni neuronii olfactivi se regenerează, menţinându-ne funcţia olfactivă în bune condiţii.

Și alţi neuroni din creier se regenerează, unii însă cu o rată foarte lentă, de exemplu de 30 de ani. Astfel, dacă moartea unui astfel de neuron s-a produs la 40 de ani, teoretic regenerarea lui ar trebui să fie finalizată undeva la 70 de ani, însă la o asemenea vârstă este mai puţin probabil să se producă aceasta, datorită proceselor de senescenţă (îmbătrânire) care intervin.

Regenerarea neuronală rămâne încă neelucidată complet. S-a mai descoperit, de asemenea, că axonii neuronilor cu mielină se regenerează doar dacă în continuitatea lor se află tot teaca de mielină. Pentru a înțelege mai clar, iată un exemplu: neuronii cu teacă de mielină intră în structura nervilor membrelor. Dacă un om îşi taie o mână într-un accident și este dus rapid la spital, mâna i se pune la loc. Axonii neuronali din mâna tăiată (un neuron arată ca un copăcel, coroana este corpul neuronal și de obicei se află în creier, trunchiul este axonul şi poate fi foarte lung, chiar de un metru, iar rădăcinile – butonii terminali unde se fac sinapse) ar trebui să moară, însă axonii din bucata de braţ care a rămas legată de trup îşi trimit prelungirile în continuare prin teaca de mielină, care le crează un mediu favorabil creşterii resturilor neuronale din partea de braț ce a fost desprinsă de trup, astfel că axonii se regenerează.

5. Creierul nu poate simţi durerea

Deşi el reprezintă centrul de percepţie şi interpretare a durerii, totuşi materia nervoasă propriu-zisă nu prezintă receptori pentru durere. Vă gândiţi probabil: atunci cum de ne doare capul? Sau de ce apar acele dureri insuportabile când există o tumoră cerebrală care creşte şi apasă pe materia nervoasă? Aceste dureri sunt generate în ţesuturile adiacente materiei nervoase, ele fiind inclusiv de natură vasculară (când creşte tensiunea intracraniană ne doare capul).

6. Creierul este cel mai mare consumator de energie

Deşi reprezintă doar 2% din greutatea trupului, creierul are nevoie de 15% din cantitatea totală de sânge şi de 20% din cantitatea de oxigen pentru a funcţiona, precum şi de o mare cantitate de glucoză pentru a-şi desfăşura procesele.

7. Ne folosim mai mult de 10% din creier

Există un mit conform căruia ne-am folosi în jur de 7% din creier şi doar Einstein a folosit 10%. Cercetătorii au ajuns însă la concluzia că în orice moment tot creierul nostru are o activitate mai mult sau mai puţin intensă, cel puţin o activitate bazală, care să-i menţină tonusul. Practic nu există zonă inactivă din creier şi după rezultatele cercetătorilor ne folosim mult mai mult din materia nervoasă decât se credea până nu demult; practic fiecare arie intră în activare intensă în anumite situaţii.

De asemenea, capacitatea noastră de a stoca informaţii în memorie este imensă. Celulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multă informaţie decât Enciclopedia Britanica (sau cel puţin aşa susţin teoriile).


Citiţi şi:

Creierul uman are o structură formidabilă și s-a descoperit că el ar putea memora o cantitate de date ce este echivalentă cu întregul internet

Un nou studiu arată că suntem înzestrați cu un creier «pregătit» pentru a aborda orice problemă pe care o fiinţă umană ar putea să o întâlnească
Orientul dezvăluie harta energetică a creierului

 

yogaesoteric
2 aprilie 2018

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More