Elevii se descurcă mai bine la școală atunci când își pot înțelege și gestiona emoțiile

 

Şcolarii înzestraţi cu inteligență emoțională obțin note mai bune și scoruri mai mari la teste, arată un nou studiu.

Elevii care sunt mai capabili să înțeleagă și să-și gestioneze în mod eficient emoțiile, o abilitate cunoscută sub numele de inteligență emoțională, se descurcă mai bine la școală decât colegii lor mai puțin înzestraţi în această direcţie, potrivit unor cercetări publicate de American Psychological Association.

„Cu toate că știm că inteligența ridicată și conștiinciozitatea sunt cele mai importante trăsături psihologice necesare succesului academic, cercetarea noastră evidențiază un al treilea factor, inteligența emoțională, care de asemenea poate ajuta elevii să reuşească”, a declarat Carolyn MacCann, de la Universitatea din Sydney, autorul principal al studiului. „Nu este suficient să fii inteligent și muncitor. De asemenea, elevii este necesar să fie capabili să înțeleagă și să-și gestioneze emoțiile pentru a reuși la școală.ˮ

Cercetarea a fost publicată în revista Psychological Bulletin.

Conceptul de inteligență emoțională ca arie de cercetare academică este relativ nou, datând din anii 1990, potrivit lui MacCann. Deși există dovezi că programele de învățare socială și emoțională în școli sunt eficiente pentru îmbunătățirea performanței academice, ea consideră că aceasta poate fi prima meta-analiză cuprinzătoare cu privire la faptul dacă inteligența emoțională mai mare este corelată cu succesul academic.

MacCann și colegii ei au analizat datele a peste 160 de studii, care au inclus peste 42.000 de elevi din 27 de țări, studii ce au fost publicate între anii 1998 și 2019. Mai mult de 76% dintre elevi proveneau din țări de limbă engleză. Elevii erau din clasele primare până la colegiu. Cercetătorii au descoperit că elevii cu inteligență emoțională mai mare tindeau să obțină note mai mari și scoruri de testare mai bune decât cei cu scoruri de inteligență emoțională mai mici. Această constatare a avut loc chiar și atunci când au fost incluşi în evaluare factorii inteligență și personalitate.

Ceea ce a fost cel mai surprinzător pentru cercetători a fost asocierea păstrată indiferent de vârstă.

În ceea ce privește motivul pentru care inteligența emoțională poate afecta performanța academică, MacCann consideră că pot intra în joc o serie de factori.
„Elevii cu inteligență emoțională mai mare pot fi mai capabili să gestioneze emoții perturbatoare, cum ar fi anxietatea, plictiseala și dezamăgirea, care pot afecta nefast performanțele academice”, a spus ea. „De asemenea, acești elevi pot fi mai capabili să gestioneze mediul social din jurul lor, formând relații mai bune cu profesorii, colegii și familia, toate acestea fiind importante pentru succesul şcolar.”

În cele din urmă, abilitățile presupuse de inteligența emoțională, cum ar fi înțelegerea motivației și emoțiilor umane, se pot suprapune cu abilitățile necesare pentru a stăpâni anumite materii, precum istoria și limbajul, oferind elevilor un avantaj în aceste domenii, potrivit lui MacCann.

Ca exemplu, MacCann a descris ziua de școală a unei eleve ipotetice pe nume Kelly, care este bună la matematică și științe, dar slabă la inteligență emoțională.

„Are dificultăți să perceapă când ceilalți sunt iritați, îngrijorați sau trişti. Nu știe că emoțiile oamenilor pot provoca un comportament viitor. Nu știe ce să facă pentru a-și controla propriile sentimente”, a spus MacCann.

Drept urmare, Kelly nu recunoaște când cea mai bună prietenă a ei, Lucia, are o zi proastă, iar Lucia este scoasă din sărite de insensibilitatea acesteia. Apoi Lucia nu o ajută pe Kelly (așa cum face de obicei) la ora de limba şi literatura engleză, o materie la care adesea are dificultăţi, deoarece îi cere să analizeze și să înțeleagă motivațiile și emoțiile personajelor din cărți și piese de teatru.

„Kelly se simte rușinată că nu poate face temele la limba engleză pe care alți elevi par să le considere ușoare. De asemenea, se supără că Lucia este nervoasă pe ea. Nu pare să fie capabilă să lase de o parte aceste sentimente și nu poate să se concentreze asupra problemelor sale de matematică în ora următoare”, arată MacCann. „Din cauza abilității sale scăzute de gestionare a emoțiilor, Kelly nu se poate sustrage emoțiilor sale nefaste și se trezeşte că are dificultăţi chiar și la subiecte la care este bună în mod obişnuit.”

MacCann avertizează asupra testării pe scară largă a elevilor pentru a-i identifica pe cei cu inteligență emoțională scăzută, deoarece aceasta îi poate stigmatiza pe acei elevi. În schimb, ea recomandă intervenții care implică întreaga școală, inclusiv formare suplimentară a cadrelor didactice și accent pe bunăstarea și abilitățile emoționale ale profesorilor.

„Programele care integrează dezvoltarea emoțională a abilităților în curriculum-ul existent ar fi benefice, deoarece cercetările sugerează că formarea funcționează mai bine atunci când este condusă de profesori decât de specialiști externi”, a spus ea. „Creșterea abilităților pentru toată lumea, nu doar pentru cei cu inteligență emoțională scăzută, ar fi benefică tuturor.”


Citiţi şi:

Coeficientul de inteligență emoţională este cel mai important în viaţă

Concluzie șocantă a NASA: Ne naştem genii dar şcoala ne distruge

 

yogaesoteric
18 martie 2020

 

Also available in: English Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More