Câteva exemple de încălcări ale drepturilor omului în cazul Gregorian Bivolaru
de George Preda
Abuzurile fără precedent ale organelor de justiţie în cazul MISA şi Gregorian Bivolaru au dus la numeroase încălcări ale drepturilor omului. Numai privitor la emiterea mandatului de arestare au fost 19 încălcări grave a patru articole din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
După acţiunile în forţă ale autorităţilor române, menite „a stăvili fenomenul infracţional pe care îl reprezintă Bivolaru”, au existat şi persoane oficiale care au afirmat în mod public, fără nici un fel de jenă sau reţinere, că mentorul MISA se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor imputate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Ca un prim exemplu, Raj Tunaru, deputat al partidului de guvernământ, cere în şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 martie 2004: „Rog insistent organele de cercetare, în special pe procurorul general al României, să emită urgent un mandat de arestare conform legislaţiei în vigoare, şi acesta să fie prelungit de judecători, conform legii, până când se vor strânge probele pentru arestarea ticălosului [Gregorian Bivolaru]”.
În 1 aprilie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a dispuns punerea în libertate a lui Gregorian Bivolaru pentru că procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au apreciat greşit normele de competenţă şi au investit cu soluţionarea cererii de arestare preventivă Tribunalul Bucureşti în locul Judecătoriei Sectorului 5. La acel moment, o serie de oficialităţi au găsit de cuviinţă să iasă la rampă şi să-şi manifeste dezaprobarea făţişă faţă de punerea în libertate a acestuia, transmiţând clar mesajul conform căruia, odată cu rejudecarea cauzei de către Judecătoria Sectorului 5, trebuie dispusă măsura arestării preventive.
Ioan Rus, ministrul PSD al Administraţiei şi Internelor, este citat de mai multe cotidiane:
– Ziua – 05 aprilie 2004 – „Apreciez drept ciudată punerea în libertate pe motive de procedură a lui Gregorian Bivolaru”.
– Realitatea Românească – 05 aprilie 2004 – „Ioan Rus îl vrea pe Grieg la puşcărie”
– Naţional – 02 aprilie 2004 – „Ioan Rus [declară că] M.I.S.A. era supravegheată încă din 1995, dar specialiştii din MAI (Ministerul Administraţiei şi Internelor) au decis că acum e momentul să se intervină”.
Nu doar opinia publică a fost influenţată, ci şi instanţele de judecată, care au neglijat drepturile fundamentale ale inculpatului în dorinţa de a soluţiona cât mai repede acest controversat dosar şi a da satisfacţie reprezentanţilor statului şi opiniei publice. În acest sens este, de altfel, motivată hotărârea judecătorească prin care s-a dispus măsura arestării preventive: „Reacţia notorie a publicului (care a luat cunoştinţă de comiterea unor fapte penale grave îndreptate împotriva unor minori) a suscitat şi continuă să suscite o anumită tulburare socială care justifică luarea unei măsuri preventive drastice faţă de inculpatul Gregorian Bivolaru, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură inculpatul până la o eventuală condamnare definitivă. Lăsarea în libertate a inculpatului tulbură în mod real ordinea publică.”
În data de 1 aprilie 2004 a fost alcătuit un complet de judecată pentru cazul Gregorian Bivolaru ţinut secret până în momentul intrării în sală. Mai mult decât atât, judecătorul autodesemnat preşedintele completului a fost Mihaela Andrei, preşedintele Judecătoriei Sectorului 5. Această împrejurare încalcă dispoziţia din cuprinsul art. 6 din Convenţie care statuează că „orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege”. Ori, potrivit Legii nr. 92/1992 republicată în 1997, preşedinţii de instanţe erau numiţi, la data respectivă, de către Ministrul Justiţiei prin ordin direct care se publica în Monitorul Oficial al României.
De asemenea, preşedintele primului complet de judecată care s-a pronunţat în data de 30 martie 2004 cu privire la mandatul de arestare preventivă a lui Gregorian Bivolaru a fost judecătorul Antonela Costache, care îndeplineşte, ca şi Mihaela Andrei, o funcţie administrativă în cadrul instanţei, şi anume este preşedintele Secţiei a II-a Penală, căreia i-a fost repartizat dosarul spre soluţionare.
Citiţi şi:
Recordurile ale autorităţilor române în cazul Gregorian Bivolaru
Sinteza abuzurilor autorităţilor române asupra lui Gregorian Bivolaru
Gabriel Andreescu, despre obţinerea azilului politic de către mentorul MISA, Gregorian Bivolaru
7 ianuarie
yogaesoteric