2) Nu trebuie să ne propunem ca ţel inacţiunea
din lucrarea „Karma Yoga: yoga instantanee a vieţii cotidiene”
de Gregorian Bivolaru
Dacă inacţiunea este imposibilă, va fi evident iraţional şi eronat să o propui vreodată drept ţel în oricare formă de yoga. Krishna îi spune, de altfel, clar lui Arjuna: „Să nu permiţi în tine nici un fel de ataşament faţă de inacţiune.” De altfel, el adaugă mai târziu, în cazul în care Arjuna nu a înţeles foarte bine: „Nu prin abţinerea de la fapte sau acţiuni omul se va bucura de non-acţiune, nu renunţând la acţiuni va atinge el perfecţiunea.” Şi, în continuare, Krishna insistă: „Acţiunea totdeauna este net superioară inacţiunii.”
În epoca lui Krishna, aceste revelaţii vizau în mod special, fără îndoială, anumite şcoli importante de jnana yoga sau de raja yoga care preconizau, în mod exagerat, ca etapă necesară dacă nu chiar ca ţel al disciplinei spirituale, încetarea cât mai completă a oricărei activităţi fizice şi chiar mentale.
Această atitudine, deloc normală, nu mai tentează astăzi decât mici grupuri care reclamă o anumită înţelegere fantasmagorică a învăţăturilor lui Shankara şi Patanjali. De altfel, mulţi oameni sunt încă înclinaţi să creadă că orice altă activitate decât cea spirituală este un rău necesar căruia nu trebuie să îi acordăm decât minimum de timp pentru a ne putea consacra cât mai mult timp interiorizării, meditaţiei, adorării, etc.
Tocmai de aceea, marii înţelepţi moderni au considerat necesar să reamintească ceea ce spunea Krishna. Astfel, Tagore spunea: „Pentru a trăi armonios, noi trebuie să muncim; viaţa şi activitatea sunt strâns legate.” El adaugă: „Cine va fi atât de nebun pentru a fugi mereu de mulţimea voioasă pentru a-l căuta pe Dumnezeu numai în prostaţia inactivităţii?”
Swami Ramadas explică: „Yoga nu semnifică niciodată renunţarea la acţiune; dimpotrivă, ea ridică acţiunea la cea mai înaltă valoare spirituală” (Prezenţa lui Ram)
Swami Brahmananda, deşi le cerea discipolilor săi să se consacre câteva ore în fiecare zi meditaţiei, le spunea: „Mă întreb de ce vă este atât de frică de munca voastră. Dacă doriţi cu adevărat să-L realizaţi pe Dumnezeu, munciţi cu perseverenţă şi aşteptaţi. Nu trebuie niciodată să abandonaţi în totalitate celelalte activităţi” (Disciplinele spirituale)
Sri Aurobindo, de asemenea, revine constant asupra acestei idei: „Munca are o importanţă primordială. Faptele sunt în continuare necesare, yoga acţiunii este indispensabilă. Ideea de a abandona activitatea fizică pentru a accelera dezvoltarea propriului mental este o creaţie fantezistă a ego-ului mental” (Yoga integrală practică)
De altfel, tot el spune: „A continua activitatea fizică ne ajută să ne păstrăm echilibrul dintre experienţa interioară şi dezvoltarea exterioară” (Ghidul yoga). Totuşi, după cum arată mai mulţi înţelepţi, această obligaţie de a acţiona vizibil mai mult sau mai puţin, încetează pentru acele rare fiinţe umane ajunse la nivelul spiritual la care, în mod obiectiv, le devine imposibil să se conformeze.
Astfel, pentru Sri Ramakrishna doar „oamenii care nu sunt sattva-ici trebuie să se supună imperativelor muncii în această lume” (Învăţăturile lui Ramakrishna). Prin urmare, omul pur, sattva-ic, care nu mai are în el nimic tamas-ic sau rajas-ic, a ajuns deja la un nivel aproape suprauman. Despre asemenea oameni vorbeşte Swami Vivekananda când spune: „Există, fără îndoială, fiinţe cu totul excepţionale pentru care Sinele este totul, în tot; numai acestea singure nu trebuie să mai muncească. Restul umanităţii însă este obligată să traverseze, încetul cu încetul, lumea activităţii; karma yoga ne arată principiul, ne dezvăluie secretul punându-ne la dispoziţie metoda ca să o putem realiza practic, cu maximum de eficienţă.”
Ma Ananda Moyi se exprimă în termeni la fel de categorici: „Nu trebuie niciodată să stăm fără să facem nimic, aşteptând inerţi să apară starea de Fiinţă pură şi desăvârşită.” Este foarte util să remarcăm că şi cei mai mari înţelepţi, care au atins starea de evoluţie spirituală cea mai înaltă la care o fiinţă umană poate aspira, continuă să acţioneze neobosiţi.
Vom încheia aceste consideraţii printr-un citat semnificativ. În faimosul text Mahabharata, „Regele Zeilor”, Indra spune: „Cei care critică acţiunea sunt păcătoşi”.
yogaesoteric.net
Also available in:
English