5 uleiuri pentru gătit periculoase

Să recunoaştem: românilor le place mâncarea prăjită! Un studiu din 2008 a arătat că românii consumă de 2,2 ori mai mult ulei decât o ţară vecină, Ungaria.

Indiferent că este vorba de un ou ochi, o gogoașă delicioasă sau de o porţie de cartofi prăjiţi de la restaurant, cantitatea de mâncare prăjită pe care o consumăm în fiecare an este uriaşă.

Nu doar atunci când folosim uleiul pentru prăjit ci și când îl adăugăm într-o reţetă, este important să fim conştienţi ce ulei de gătit folosim. Este un fapt binecunoscut că uleiul contribuie la înfundarea arterelor şi poate crea probleme de sănătate pe termen lung.

Cele mai nesănătoase uleiuri pentru gătit sunt uleiurile procesate precum cel de porumb, canola (rapiță), seminţe de bumbac, de soia şi, bineînţeles, cunoscutul ulei de floarea soarelui.

Un român consumă undeva la 3 linguri de ulei vegetal zilnic. Deoarece ai putea consuma substanţe nesănătoase fără ca măcar să îţi dai sema, este important să iei în considerare sursa şi cât de sănătoase sunt uleiurile pe care le consumi.

Pe lângă cele 5 uleiuri enumerate mai sus, evitaţi orice ulei care este „parţial hidrogenat”. Acestea conţin grăsimi extrastatutare care pot duce la crearea colesterolului „rău” și a riscului de apariție a bolilor de inimă.

Multe dintre uleiurile vegetale pe care le folosim la gătit pot elibera substanţe chimice toxice, cum ar fi aldehidă. Reutilizarea regulată a uleiului de floarea-soarelui, rapiţă, tărâţe de orez, soia şi porumb pot creşte în mod semnificativ cantitatea de toxine.

Uleiurile reutilizate cresc riscul de cancer

Oamenii de ştiinţă au reuşit să afle care sunt substanţele chimice dăunătoare găsite în ulei, atunci când ele sunt reutilizate. Cele mai multe dintre ele sunt eliberate în fumul care se formează în urma prăjirii alimentelor. Acestea sunt aspirate de fiecare persoană din locuinţă. În urma acestor rezultate, cercetătorii pun pe seama uleiurile vegetale creşterea cazurilor de cancer pulmonar.

Potrivit unor rapoarte publicate în Daily Mail, gătirea cu uleiuri vegetale, chiar şi pentru 20 de minute, creşte cu peste 20 de ori nivelul permis de aldehidă.

Atunci când uleiurile încep să producă fum, ele eliberează substanţe toxice. Acesta este şi punctul în care compuşii sănătoşi încep să se descompună. Cu alte cuvinte, uleiurile care au un punct de ardere mai mic sunt mai susceptibile să producă substanţe chimice dăunătoare atunci când sunt expuse la temperaturi ridicate. Uleiul de semințe de in şi cel de nucă de cocos au puncte de ardere mai mici, deşi sunt mai sănătoase decât uleiul de soia şi cel de rapiţă.

Uleiul de floarea-soarelui, nociv când este supus la căldură

Unii cercetători au adunat mostre de ulei vegetal uzat, precum cel de porumb, de floarea-soarelui, de măsline şi de rapiţă presat la rece. Scopul lor a fost să verifice producţia de aldehidă. Cercetătorii au descoperit că uleiul de floarea-soarelui şi cel de porumb, care sunt polinesaturate, produc niveluri extrem de ridicate de aldehidă. Deşi ele au în compoziţie substanţe bune de consumat, îşi păstrează calităţile doar dacă nu sunt supuse la căldură.

Uleiul de rapiţă poate declanşa boli cardiovasculare

Uleiul de rapiţă este foarte instabil atunci când este expus la temperaturi ridicate. Pe lângă asta, uleiul de rapiţă este supus unei hidrogenări parţiale. Apoi, este introdus într-un catalizator, pentru a-şi modifica structura. Acizii graşi Omega-3 sunt transformaţi în acizi graşi trans în timpul acestui proces. Similar cu alte uleiuri vegetale parţial hidrogenate, uleiurile de rapiţă pot declanşa probleme la ficat, rinichi, neurologice şi cardiovasculare.

Citiţi şi:
Uleiul vegetal încălzit la temperaturi ridicate este otravă!
Uleiurile în alimentaţie
Studiu despre uleiurile vegetale de pe piața românească

yogaesoteric
13 februarie 2022