Clubul Valdai: O prognoză neoccidentală pentru viitorul lumii

Clubul internațional de dezbateri Valdai s-a reunit la Moscova în perioada 24-27 octombrie – 111 experți, politicieni, diplomați și economiști din 41 de țări au participat la reuniunea care a avut ca temă de discuții „Lumea după hegemonie: dreptate și securitate pentru toți”, relatează Kommersant.

În prima zi a dezbaterilor, a fost prezentat raportul „O lume fără superputeri”, elaborat de Oleg Barabanov, Timofei Bordaciov, Iaroslav Lisovolik, Fiodor Lukianov, Andrei Sumențov și Ivan Timofeev. După cum notează publicația citată, în document se vorbește mai puțin decât era de așteptat despre introducerea de trupe rusești în Ucraina. Apreciind că acest aspect reprezintă „subiectul unei lucrări separate”, autorii raportului evită, totodată, să prognozeze rezultatul acestui conflict, dar ajung la câteva concluzii.

„Ceea ce se petrece nu este un simplu conflict regional și nici o dispută despre care dintre actualii principali actori va ocupa un loc mult mai înalt în ierarhia internațională. Întrebarea este dacă se va păstra această ierarhie sub forma cu care ne-am obișnuit și, dacă da, cum poate fi ea structurată”, scriu autorii raportului.

Din raport reiese că, prin amploarea consecințelor sale, conflictul din Ucraina este perfect comparabil cu pandemia de covid-19, care a demonstrat că globalizarea, așa cum era ea înțeleasă în anii ’80, este absolut reversibilă.

„Izbucnită în 2022, criza militară și politică din Europa, o recidivă deosebit de periculoasă și puțin previzibilă a rivalității dintre cele mai mari puteri, a afectat o mare parte a lumii și a tras linie sub modelul relațiilor bazat pe ideea că dependența reciprocă este o binefacere”, estimează semnatarii raportului.

În lucrare, caracterul evenimentelor din 2022 este definit ca „aproape revoluționar”. „Rusia a devenit prima mare putere care, conducându-se după propriile idei despre securitate și dreptate, a decis să renunțe la binefacerile «lumii globale», create de o singură superputere – Statele Unite. Avantajele ce decurg din globalizare au fost evaluate de Kremlin ca fiind prea riscante – integrarea politico-economică în sistemul interdependenței generale instituie limite excesive asupra libertății de acțiune a statelor”, explică autorii raportului.

Prognoza lor pentru viitor este deopotrivă îngrijorătoare și liniștitoare. Pe de o parte, ei nu așteaptă nimic bun: „Următoarea perioadă istorică va fi însoțită de conflicte și, foarte probabil, de confruntări militare, inevitabile în procesul de formare a noii ordini internaționale”. Pe de altă parte, în raport nu scrie nicăieri că se va produce apocalipsa nucleară, ceea ce inspiră optimism.

În același timp, experții Clubului de la Valdai estimează că, cel puțin „în etapa imediat următoare fazei acute a crizei, sistemul de securitate din Europa și din lume se va baza pe o ostilitate reciprocă”, dar părțile nu vor adopta un comportament provocator.

„Pe de o parte, noua conjunctură va implica o creștere a cheltuielilor militare din partea statelor europene și o modificare a geografiei bazelor de desfășurare avansată a forțelor și mijloacelor NATO. Ele vor fi mai aproape de granițele ruse”, se arată în raport. „Pe de altă parte, este necesar să fie readusă și responsabilitatea sporită pentru folosirea acestor forțe și mijloace. Orice incident este capabil să declanșeze o criză ce vine în contradicție flagrantă cu interesele de importanță vitală ale statelor Europei.” În opinia experților „Valdai”, rezultatul aplicării sistemului de limitări și echilibre va deveni, probabil, „o pace rece” – „cea mai bună dintre variantele posibile astăzi”.

Termenul „coexistență pașnică” este mult prea legat de o anumită epocă istorică pentru a reflecta prezentul, dar, pe ansamblul, cam asta ne așteaptă, cred experții „Valdai”. „Totuși, nu este cel mai optim și stabil tip de organizare a existenței mondiale”, dar, scriu autorii raportului, este premisa necesară pentru elaborarea, pe baza prudenței și reținerii reciproce, a unui nou sistem de relații, care nu prevede însă existența unor „superputeri”.

„Sistemul internațional creat de după cel de-al Doilea Război Mondial, cel mai familiar pentru majoritatea cetățenilor prin relativa lui simplitate, a avut în vedere existența unui fenomen specific – superputerile. Particularitatea unei lumi dominate de superputeri a fost capacitatea unui cerc limitat de state deosebit de puternice să îi controleze direct sau indirect – prin instituții, reguli și bani – pe toți ceilalți și să stabilească norme de bază pentru comportamentul lor”, amintesc experții, adăugând că, de-a lungul Războiului rece, în această calitate s-au aflat Statele Unite și Uniunea Sovietică.

După autodestrămarea URSS, poziția de monopol a singurei superputeri a fost ocupată, după cum se subliniază în raport, de Statele Unite, dar în ultimii 30 de ani, dintr-o serie de motive, SUA au început să-și piardă, treptat, poziția lor de lider, astfel că acum nu se mai poate vorbi despre o hegemonie.

Este greu de crezut că autoritățile Statelor Unite vor fi de acord cu un asemenea diagnostic. Dimpotrivă, Secretarul de stat Anthony Blinken, a declarat recent, într-un discurs rostit la Universitatea Stanford, că SUA nu intenționează să renunțe la rolul lor de lider. „Din punctul nostru de vedere, acum are loc o întrecere pentru forma pe care o va căpăta perioada ce va urma Războiului rece, valorile cui vor fi reflectate. Pentru noi, alegerea este simplă, iar acest aspect s-a văzut după al Doilea Război Mondial, că lumea singură nu se organizează”, a spus Blinken.

„Pentru SUA, alegerea este următoarea: dacă nu vom participa la organizare, dacă nu vom ocupa rolul de lider, asta înseamnă unul din două aspecte: fie acest rol va fi preluat de altcineva, posibil de China, și nu în acea cheie care să coincidă cu interesele și valorile noastre, fie, deloc mai bine, nu îl va ocupa nimeni, și atunci se va institui un vacuum, ce poate fi umplut de aspecte rele înainte ca el să fie umplut de aspecte bune.”

Cu toate acestea, autorii raportului insistă că „Statele Unite își pierd statutul de superputere”, în condițiile în care, la nivel mondial, apar tot mai mulți jucători independenți.

Experții cred, totuși, că într-un singur aspect viitorul sistem ar putea semăna cu un model dominat de superputeri, așa cum a fost el conceput: „Principalul rol ar urma să revină nu forței militare, chiar dacă, în etapa de tranziție, tensiunile militare și politice vor crește la nivel global”. „Conflictele militare, inclusiv cel care face acum ravagii în Europa – nu sunt un semn al construirii noii ordini, ci rezultatul disfuncționalității a ceea ce a existat până acum. Și chiar dacă, după cum vedem, corectarea distorsiunilor dezvoltării mondiale poate duce la utilizarea forței militare, aceasta nu este și nu este necesar să fie un factor determinant pe viitor”, subliniază autorii raportului.

Ultimele rânduri ale raportului pot fi considerate ca dătătoare de speranțe. „Democratizarea mediului internațional reclamă o reacție corespunzătoare – nu suprimare, ci armonizare de interese, respectarea pluralismului de opinii și evaluări. Ierarhia cedează locul unei interacțiuni repartizate. O lume fără superputeri va avea nevoie de un sistem de autoreglementare, ce presupune o mai largă libertate de acțiune, dar și responsabilitate pentru aceste acțiuni”, scriu experții și adaugă: „Și atunci, din faza de destrămare finală vom trece, în sfârșit, la următoarea etapă – edificare.”

Citiți şi:
Rusia creează o nouă ordine internațională
Cristian Troncotă: istoria ne demonstrează că Rusia nu a fost și nu va fi vreodată îngenunchiată

yogaesoteric
19 martie 2023